2,025 matches
-
părțile“. Dar această formulare foarte ambiguă lasă loc la diverse interpretări. Care părți? Cele două familii care se preocupă de realizarea acestei alianțe sau cei doi tineri? Sau tinerii confir mă alegerea părinților? Cum tânărul june nu are inel de logodnă pentru schimb, cumnatul propune sărutarea ca simbol al acordului deja încheiat. Tinerii se sărută, iar Iamandi îi oferă fetei un dar ca venind din partea , așa cum este obiceiul, povestește în continuare tatăl. După toate acestea, Iamandi strigă în gura mare că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru schimb, cumnatul propune sărutarea ca simbol al acordului deja încheiat. Tinerii se sărută, iar Iamandi îi oferă fetei un dar ca venind din partea , așa cum este obiceiul, povestește în continuare tatăl. După toate acestea, Iamandi strigă în gura mare că logodna este gata și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este obiceiul, povestește în continuare tatăl. După toate acestea, Iamandi strigă în gura mare că logodna este gata și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul lui mai sunt poate câteva urme de îndoială
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atunci s-a pomenit cu foaia de zestre înapoi, fiindcă Ilinca „și-au găsit norocire mai bună la altă parte“. Ba chiar a auzit că și-a căsătorit deja feciorul. Ca tată, el are tot dreptul să ceară dreptate, ruperea logodnei fiind aso ciată atât cu o injurie gravă adusă prestigiului lui de boier, dar și o cu atingere adusă onoarei fetei. La rândul său, Ilin ca „umblă a se ajuta cu cuvânt“, cum frumos spune documentul, că logodna nu este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dreptate, ruperea logodnei fiind aso ciată atât cu o injurie gravă adusă prestigiului lui de boier, dar și o cu atingere adusă onoarei fetei. La rândul său, Ilin ca „umblă a se ajuta cu cuvânt“, cum frumos spune documentul, că logodna nu este valabilă întrucât cei doi nu au schimbat inele, după obicei, ci numai s-au să ru tat. Din punctul ei de vedere, această obiec ție, chiar dacă folosită ca pretext, poate fi adevărată, deoarece, în tot secolul al XVIII
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrucât cei doi nu au schimbat inele, după obicei, ci numai s-au să ru tat. Din punctul ei de vedere, această obiec ție, chiar dacă folosită ca pretext, poate fi adevărată, deoarece, în tot secolul al XVIII lea, inelul de logodnă rămâne sim bo lul prin excelență al pecetluirii acordului. Să ru tul apare foarte rar și el este mai degrabă spe ci fic pe rioa dei de până la Con ci liul de la Trento. După acest moment, biserica catolică a încer
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și cununăm“, povestesc tinerii în scrisoa rea de angajament pe care o dau ca semn al acceptă rii învoielii propuse. mitropolitul Dositei analizează argumentele părților și conchide: dumnealui a avut toate dovezile necesare pentru a începe cheltuielile de nuntă, că logodna s-a făcut după toate regulile. dumneaei, ca spăr gătoare de logodnă, se obligă prin Pravilă să plă teas că toată „cheltuiala ce o arată în deosebită foaie cu coprindere de 15 condeie, iară suma peste tot taleri 443 bani
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dau ca semn al acceptă rii învoielii propuse. mitropolitul Dositei analizează argumentele părților și conchide: dumnealui a avut toate dovezile necesare pentru a începe cheltuielile de nuntă, că logodna s-a făcut după toate regulile. dumneaei, ca spăr gătoare de logodnă, se obligă prin Pravilă să plă teas că toată „cheltuiala ce o arată în deosebită foaie cu coprindere de 15 condeie, iară suma peste tot taleri 443 bani 78“. Plata nu se va facela voia în tâmplării, ci Rusin va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu cum va să ceară mai mult. Cu coa na nu se mulțumește cu sentința dată de mitropolit și face recurs la Vodă. Mihai vodă Suțu întoarce și el pe toate părțile argumentele celor doi și ajunge la concluzia că logodna a fost bine făcută, ar gu men tul su prem constituindu-l chiar scrisoarea nu mi tei cucoane conținând termenii cus cru și noră. Or, „dreptate a avut Ru sin a se re ză ma întru aceste temeiuri și a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tatăl pentru fiica lui îi vor fi oricum de trebuință mai târziu, așa că să le păstreze și să numai ceară contravaloarea lor. Mareșmazilul vs Iorga Dolete În vara anului 1794, mitropolitul are în față un alt caz de desfacere a logodnei; de data aceasta jalba este înaintată de către logodnicul părăsit. Ea este urmată de jalba tată lui care cere să fie absolvit devină în acest proces. Problemele pe care le ridică aceste documente sunt din nou controversate, unele dintre ele s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să se adauge. aceleași între bări asupra consimțământului celor doi tineri și autorității paterne revin. Dar care sunt faptele? În primăvară, Mareș mazilul din județul Saac se logodește cu fiica lui Iorga Dolete din același județ și din același sat. logodna se face cu respectarea tuturor ca noa ne lor bi se ricești și a tradițiilor cutumiare, adică cu schimb de inele, cu daruri și cu citirea cununiilor de către un preot. Fata însă refuză să-și urmeze logodnicul, ne fiind acesta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se ricești și a tradițiilor cutumiare, adică cu schimb de inele, cu daruri și cu citirea cununiilor de către un preot. Fata însă refuză să-și urmeze logodnicul, ne fiind acesta „pă plăcerea“ ei. În fața refuzului fiicei, Iorga acceptă propunerea de logodnă venită din partea unui alt bărbat, Luca din județul Ialomița, îm pins în față chiar de fiică. El își justifică gestul astfel: „și m-am plecat și eu la voia ei, socotind și eu ca un părinte bine fiicei mele și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca un părinte bine fiicei mele și trai bun“. Iat-o pe fată cu doi logodnici legali, din punct de vedere religios și cutumiar. Se poate observa că într-o primă fază fata nu este în nici un fel întrebată, prima logodnă încheindu-se între tată și ginere. Abia în fața revoltei acesteia, tatăl, într-un moment de slăbiciune, și sub presiuneaa celorlalți membri ai familiei, cedează și se alătură lor. Contrariat, Mareș îi reclamă, pe tată și fiică, la protopopul plășii, apoi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dintâi, ci pă cel de pe urmă“, adică pe Luca. Voința ei nu contează însă și se pune întrebarea de ce a mai fost consultată din moment ce episcopul decide că trebuie să-și urmeze primul logodnic. Tot el consideră cea de-a doua logodnă fără temei, cerând tată lui s-o oblige să-l urmeze pe Mareș. Pentru că a îndrăznit să-și logodească fiica a doua oară, fără ca prima logodnă să fie desfăcută, Iorga primește și o pedeapsă canonică: nu are voie să mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că trebuie să-și urmeze primul logodnic. Tot el consideră cea de-a doua logodnă fără temei, cerând tată lui s-o oblige să-l urmeze pe Mareș. Pentru că a îndrăznit să-și logodească fiica a doua oară, fără ca prima logodnă să fie desfăcută, Iorga primește și o pedeapsă canonică: nu are voie să mai cal ce în biserică, nici preotul nu are dreptul să mai cal ce în casa lui. Cu alte cuvinte, Ior ga numai beneficiază, pe o anumită
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și mai mult de suferit. De atâtea zile aflată în casa lui Luca, logodnica lui și-a pierdut „cinstea“, și nu se poate însura cu o femeie deflorată de un altul. Cum are dreptate, nu rămâne decât să se desfacă logodna și să-și primească înapoi toate darurile și toți banii cheltuiți cu pregătirile pentru nuntă în va loa re de 1180 de taleri. Suma este mare, iar Iorga refuză s-o achite singur, căci „ogari“ la răpirea fiicei lui au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
săi. Pilda pe care cei din jur o pot trage din acest exemplu nu este aceea de a cere consimțământul fetelor, ci de a-și întări autoritatea și controlul asupra copiilor. Darurile dinaintea nunții Cum numai o mică parte dintre logodne se desfac, cuplul își continuă aventura. Între logodnă și nuntă, alte și alte ritualuri sunt puse în practică, iar logodnicii au dreptul să se viziteze și să-și facă din nou daruri. Cu excepția darurilor, am spune tradiționale, oferite de mireasă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pot trage din acest exemplu nu este aceea de a cere consimțământul fetelor, ci de a-și întări autoritatea și controlul asupra copiilor. Darurile dinaintea nunții Cum numai o mică parte dintre logodne se desfac, cuplul își continuă aventura. Între logodnă și nuntă, alte și alte ritualuri sunt puse în practică, iar logodnicii au dreptul să se viziteze și să-și facă din nou daruri. Cu excepția darurilor, am spune tradiționale, oferite de mireasă noii familii, celelalte sunt mai puțin vizibile în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să se viziteze și să-și facă din nou daruri. Cu excepția darurilor, am spune tradiționale, oferite de mireasă noii familii, celelalte sunt mai puțin vizibile în documente. Deși se vorbește foarte des de darurile de dinaintea nunții sau de darurile de la logodnă, ele nu sunt decât rareori precizate ca atare și apar numai în anumite condiții, fiind le ga te de problema moștenirii sau de cea a restituirii. În aceste circumstanțe, darurile aflate în litigiu capătă importanță, sunt re ven di ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lanțuri, cercei, inele, gherdane... haine“. În practică, aceste daruri sunt mult mai numeroase, riguros împărțite în funcție de evenimente le aflate în derulare. Se vorbește despre darurile dinaintea nunții, darurile de nuntă și darurile de luni, mai apar apoi și darurile de la logodnă, darurile schim ba te între soți pe parcursul vieții și darurile făcute de mireasă socrilor, cumnaților și nașilor. Analiza atentă și fină a documente lor răspunde la o serie de întrebări cu privire la clasificarea, miza, semnificația, valoarea, ritualurile implicate, statutul juridic, relațiile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la o serie de întrebări cu privire la clasificarea, miza, semnificația, valoarea, ritualurile implicate, statutul juridic, relațiile stabilite cu persoanele prinse în jocul darurilor, obiectele dăruite. Primul dar pe care soții și-l fac, în mod aparent obligatoriu, îl constituie inelul de logodnă. Urmează o serie de cadouri schimbate între logodnă și sâmbăta nunții, numite „daruri dinaintea nunții“. Acestea ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
semnificația, valoarea, ritualurile implicate, statutul juridic, relațiile stabilite cu persoanele prinse în jocul darurilor, obiectele dăruite. Primul dar pe care soții și-l fac, în mod aparent obligatoriu, îl constituie inelul de logodnă. Urmează o serie de cadouri schimbate între logodnă și sâmbăta nunții, numite „daruri dinaintea nunții“. Acestea ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îl obligă pe soțul în cauză, Theo dor Zo tul, să plătească soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2 118 taleri, chiar dacă acesta susține că nu i-a dăruit decât inelul de logodnă și că decât pe acela îl consideră dar. Între logodnă și cununia religioasă, soțul dă ruieș te soției sale haine și bijuterii cu care să se împodobească în ziua nunții pentru a marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să plătească soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2 118 taleri, chiar dacă acesta susține că nu i-a dăruit decât inelul de logodnă și că decât pe acela îl consideră dar. Între logodnă și cununia religioasă, soțul dă ruieș te soției sale haine și bijuterii cu care să se împodobească în ziua nunții pentru a marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi liei. Ele sunt trimise cu „călțuni“, obicei păstrat până azi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]