2,048 matches
-
molimei, o seamă de mănăstiri și schituri din ținutul Neamț, ca Intrarea în Biserică, Procov, Secu și Sihla au slujit pentru adăpostirea celor refugiați din calea holerei; totuși s-au înregistrat două decese la Mănăstirea Neamț: al Pulheriei, soția marelui logofăt Dimitrie Cantacuzino - Pașcanu și al Eufrosinei, fiica postelnicului și cunoscutului publicist Gheorghe Asachi, ce urma peste o lună să fie mireasă, ambele răpuse de cumplita boală 245. La începutul toamnei, holera a încetat cu totul în ținutul Neamț, iar în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cinovnicul Isprăvnicatului -, pășind însumi la satul Horodnicenii, unde găsind pe dumnealui aga Iancu Canta, dimpreună cu beizadea Iorgu Șuțu - ce este venit acum de o lună de zile, dimpreună cu familia dumisale, fugind pentru boala holerii -, cum și pe dumnealui logofătul Canta, părintele dumisale agăi, venit după săvârșirea din viață a soției sale, iarăși cu familia dumisale" a făcut cunoscut celui interesat ofisul prin care nu îi era îngăduit să părăsească moșia 252. Totodată, la 6/18 iulie, Isprăvnicatul aceluiași ținut
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
revoluției, orice participare activă la aceasta 280. Un răspuns similar l-au dat, la 9/21 decembrie 1848 și 10/22 ianuarie 1849, serdarul Iancu Florescu, judecător, și aga Dimitrie Fălcoianu, primul afirmând că a părăsit Capitala cu învoirea marelui logofăt al Dreptății, Mihalache Băleanu, "pe la începutul lunii lui iunie [1848], pe când holera bântuia Capitala", dorind să meargă peste hotare la băile minerale de la Borsec, iar cel de-al doilea declarând că a plecat din București la Câmpulung la 9/21
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe meleaguri ieșene. Când s-a oprit, l-am întrebat curios: Și când spunea Marele Ștefan Vodă acestea? Ascultă mai departe ce spune vodă și ai să afli. „Spre mai mare întărire a acestora am poruncit credinciosului nostru boier, Toma logofăt, ca să scrie și să atârne pecetea noastră la această adevărată carte a noastră”. „A scris Toader Prodan la februarie 6977 (1469)”. Întâi aș face o remarcă, dragă ieșene. S-o auzim! Multe documente ieșite din cancelariile domnești am citit, dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pin pregiurul vii și cu totul precum iaste, cu crama cu casă ce iaste în vie îngrădită”. La 2 aprilie 1761, două surori, Anița și Ilinca, „fetele Cozmii”, scriu: „Făcut-am adevărat zapisul nostru la mîna dumisale giupînului Tănasă Gosan logofăt de vistierie... să să știe că avînd noi de la tatăl nostru , Cozma, o vie, trii pogoane, și cu livada ei, cît cuprinde îngrăditura, cu cireși ce sînt pe hat,... care vie și livadă este la Dealul Coroiului,... însă viia să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu li vei lucra să știi... că să va da voi mănăstirii de va da viile la stăpînire altora... și dumneata vei fi lipsit de vii. Și să avem răspunsu de la dumneata”. Și cine erau, mă rog, veliții boieri? Balș logofăt, Sturza vornic, Alexandru paharnic și alții... Pe lângă cei care nu-și lucrau viile, se mai găseau alții care erau dornici să sădească vii și livezi. Iaca ce spune Trofin și soția lui la 3 mai 1779: „Am dat zapisul meu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-l iartă pe negustor și îi impune să dea „cîte treisprăzece adetiul moșiei”. Până aici este și nu este o treabă ieșită din comun. Să auzim mai departe! Minunea apare când stareța spune: „Antonia stareța, neștiind carte, am poftit pe logofătul ce-au scris zapisul de mi-au scris numele”. Atunci ce să mai credem, dragă ieșene, când, pe la 1671, se spunea că dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale” adică învățătoare?! Printre acestea se numărau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dar cinci pogoane și jumătate de vie cu livadă „și o casă dimpreună cu toate vasele ce se află acolo în cramă” aflate „pi moșie mănăstirii Socola, în Dealul Coroiului la Ieși”. Dar fiindu-le departe, au vândut-o „dumisale logofătului Anastasie Scorțescu di... vistierie... Și viile la acestaș vreme s-au cumpărat altele la loc unde schită să le schivernisască”. Cum era de așteptat, ne întâlnim din nou cu stareța Antonia, care, la 13 martie 1788, întocmește o „ticmală... cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
asemenea lucruri? Împrumutau bani și nu-i dădeau înapoi la vade (la termen). Așa a pățit Măriuța, soția lui Ion Gherghel, fost vornicel în satul Socola. La moartea soțului ei, a rămas datoare cu 150 de lei lui Ioniță Chira, logofăt, care primise ca gaj pentru împrumut cinci pogoane și o fârtă de vie în Dealul Cetățuii, cu livadă îngrădită, două căzi, patru poloboace, două ciubere și o călcătoare. Norocul bietei femei a fost că a obținut un preț bun (450
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ieșeanului și să pornesc alături de el. Îl văd privind cu mare interes spre casa D. Cozadini de peste drum, care o vreme a fost în stăpânirea Ministerului de Război și reședință a Corpului IV Armată. În scurtă vreme, ajungem în dreptul casei logofătului Nicolae Canta, astăzi Casa Universitarilor, prilej de a-l întreba pe ieșeanul pierdut în contemplarea frumoasei clădiri: Ai fost vreodată în casa asta? Uite că s-a întâmplat să n-am norocul ista. Pe mine m-a bagoslovit Dumnezeu cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
făcută de Dumitrache Chiriță Paleologul, mare postelnic, care a cumpărat un sat și “trei fălci de vie din tîrgul Iași, din dealul Copău” de la “Lupul vătav de tălmaci”. Pentru aceasta depun mărturie la 5 ianuarie 1611(7119) mari boieri: doi logofeți, un hatman, doi vistiernici, un mare armaș și un comis. Viile puteau fi zălogite cum a făcut de pildă Manolachi, mare vameș, care se împrumută cu 100 de galbeni de la mănăstirea Sfântul Sava din Iași, pentru care pune zălog “cinci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
noastră cheltuială, împreună cu cele 12 pogoane vie,... și cu toate... ale lui acarete”. Gheorghie Sava, vistiernic al doilea, întocmește un zapis la 14 martie 1790 prin care spune că “Adivirez cu această scrisoare la mîna dumnealui bad(ii) Mihalache Scorțescu logofăt ot vistierie că... am vîndut dumnealui șasă poagoani și trei firti de vie ce am la Copou, pe locul mănăstirii Copoului”. Și ce-i nou în zapisul acesta? Se vede treaba că nu ți-a prea fost mintea la spusele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mintea la spusele lui Sava, vere. Ba am fost numai urechi. -Atunci spune-mi cui vinde el cele “șasă pogoani și trei firti de vie”? “Dumnealui bad(ii) Mihalache Scorțescu”. -Uite că până la urmă ne-am înțeles. Deci pentru Sava, logofătul Scorțescu era badea Mihalache. Întocmai, dragă prietene. Și ca să nu ne uităm vorba ai să vezi cum își prezintă Dumitru Panagu via vândută la 13 mai 1790: “Adeverez cu această scrisoare dumisale Costandin Cațichi poroșnic precum... am vândut... o ogradă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu picioarele pe pământ, dragă ieșene. Observația de mai sus se impunea de la sine. Ești cam zgârcit cu aprecierile, vere. Data viitoare - dar asta nu știu când - voi fi mai darnic... Când în afaceri este implicat un slujbaș precum Iordache logofăt al Mitropoliei, apare și mitropolitul. De această dată, este vorba de Iacov mitropolit al Moldovei, care la 18 octombrie 1794 spune: “Viind și înainte noastră acest dătătoriu de danie și vînzătoriu, anume Costandin croitoriul, ne-au arătat cum că însuși
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
iar cei făcuți cu cea de a doua nevastă... au murit. Astfel, croitorul, ca bun creștin, dăruiește două pogoane de vie Mitropoliei pentru pomenirea sa, a soției și a socrilor. Apoi, zece pogoane de vie le-a vândut lui Iordache, logofătul Mitropoliei. Și nici n-a cerut prea mulți bani, ci numai 2500 de lei! Apoi aceștia erau bani la vremea aceea, nu șagă, vere. Acuma, socotind suprafața viilor vândute și dăruite aici în podgoria Copoului, ar cam ieși vreo 32
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ei, Toderașco, prin care arătau că vând “șase fălci de vie din Vlădiceni, cu crame și cu pomăt... dumisale Ducăi visternicului cel mare”. D-apoi ce martori au fost! Toți unul și unul: Ghedion, arhiepiscop și mitropolit, Nicolai Buhuș, vel logofăt, Solomon Bârlădeanul, vel vornic, Miron Costin, vel comis, și alții. Și ca să nu mai strici o vorbă întrebându-mă, am să-ți spun că afacerea s-a încheiat la 23 februarie 1665 (7173). Apoi, dragă ieșene, pe lângă celelalte nume cunoscute
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bucurat de lucrul acesta, și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. 11. Cînd vedeau Leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mîinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi, și au strîns mult argint. 12. Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
avea multe turme în văi și în cîmpie, și plugari și vieri în munți și la Carmel, căci îi plăcea lucrarea pămîntului. 11. Ozia avea o oaste de ostași care mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel și dregătorul Maaseia, și puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute. 13. Ei porunceau peste o oaste de trei sute șapte mii cinci sute de ostași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lui Merari, și a lui Zaharia și Meșulam, din fiii Chehatiților. Toți aceia dintre Leviți, care știau să cînte bine, 13. vegheau asupra lucrărilor și cîrmuiau pe toți lucrătorii care aveau de făcut felurite lucrări. Mai erau și alți Leviți, logofeți, dregători și ușieri. 14. În clipa cînd au scos argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise. 15. Atunci Hilchia a luat cuvîntul și a zis logofătului Șafan: Am găsit cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
erau și alți Leviți, logofeți, dregători și ușieri. 14. În clipa cînd au scos argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise. 15. Atunci Hilchia a luat cuvîntul și a zis logofătului Șafan: Am găsit cartea Legii în Casa Domnului." Și Hilchia a dat lui Șafan cartea. 16. Șafan a adus împăratului cartea. Și cînd a dat socoteală împăratului, a zis: "Slujitorii tăi au făcut tot ce li s-a poruncit. 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
împăratului cartea. Și cînd a dat socoteală împăratului, a zis: "Slujitorii tăi au făcut tot ce li s-a poruncit. 17. Au strîns argintul care se afla în Casa Domnului, și l-au dat în mîinile priveghetorilor și lucrătorilor." 18. Logofătul Șafan a mai spus împăratului: "Preotul Hilchia mi-a dat o carte." Și Șafan a citit o înaintea împăratului. 19. Cînd a auzit împăratul cuvintele Legii, și-a sfîșiat hainele. 20. Și împăratul a dat următoarea poruncă lui Hilchia, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
carte." Și Șafan a citit o înaintea împăratului. 19. Cînd a auzit împăratul cuvintele Legii, și-a sfîșiat hainele. 20. Și împăratul a dat următoarea poruncă lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Șafan, lui Abdon, fiul lui Mica, lui Șafan, logofătul, și lui Asaia, slujitorul împăratului: 21. "Duceți-vă și întrebați pe Domnul pentru mine și pentru rămășița lui Israel și Iuda, cu privire la cuvintele cărții acesteia care s-a găsit. Căci mare mînie s-a vărsat peste noi din partea Domnului, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
2279 {EminescuOpXV 112} 2284 moșul, luminos vina * ta 2285 punct de vedere-și scop Elementul nativistic 2287 Domnule M alb ca neaua 2289 Anderen, ziar, atenție, țară dalbă, șiruri, sirag sigur 2291 a giugiuli Știi colea de gust! Posac, -ă Logofăt - [logo]feteasă. Noroc și să vă fie de bine! De n-ați fi călcat cu stîngu-nainte și-ntr-un ceas rău a-i cânta cuiva vecinica pomenire! țesală - seceală De 3 ori 30 90 și cu 50 fac o sută
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și de sfat, alcătuit inițial din boierii mari apoi din boieri cu dregătorii, În ordinea menționării lor În documentele Țării Românești funcțiile pe care le dețin sunt: banul , cel mai important dregător În Țara Românească și portarul În Moldova, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, paharnicul, postelnicul și comisul. În Transilvania exista Consiliul princiar și Cancelaria princiară Adunarea țării și adunările obștești În Țara Românească și Moldova convocată periodic (din sec. XV-XVI) adoptă hotărâri importante: alegerea domnilor și aprobă politica fiscală și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din marii boieri și apoi din boieri cu dregătorii. Dregătorii: vornicul - este șeful curții domnești, logofătul - șeful cancelariei domnești, vistiernicul - șeful finanțelor, spătarul - purtătorul spadei, ținea locul domnului În luptă, postelnicul - coordona activitatea diplomatică, cele mai importante funcții Ban al Craiovei și Portar al Sucevei,, Atribuții: rol consultativ și atribuții juridice, participa la Încheierea tratatelor, Își
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]