4,034 matches
-
valori ale decidentului. Utilizarea unor metode interactive de tip dialog între decident și analist îi permite acestuia din urmă să identifice comportamentul sau atitudinea decidentului față de risc, prin relevarea preferinței la risc a decidentului pus în fața unor alegeri riscante, numite loterii, și a echivalenților cerți ai acestora. În fine, studiul modalităților concrete, formalizate sau neformalizate, prin care are loc concertarea opțiunilor individuale ale factorilor de decizie într-o regulă decizională acceptată la nivelul grupului de decidenți constituie o modalitate practică de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
analistului în ADS o constituie descoperirea valorilor și a scalei acestora, după care decidentul judecă problema și clasifică alternativele sau o alege pe cea dorită/agreată. Studiul comportamentului decidentului este realizat pe cale experimentală într-o procedură interactivă de dialog analist-decident. Loteria de referință, privită ca variantă investițională ipotetică, îi este oferită ca alternativă la un câștig/o pierdere certă (sigură). Probabilitățile de câștig/pierdere pe care le relevă decidentul pentru sumele din loterie sunt astfel încât el este indiferent între suma câștigată
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
experimentală într-o procedură interactivă de dialog analist-decident. Loteria de referință, privită ca variantă investițională ipotetică, îi este oferită ca alternativă la un câștig/o pierdere certă (sigură). Probabilitățile de câștig/pierdere pe care le relevă decidentul pentru sumele din loterie sunt astfel încât el este indiferent între suma câștigată/pierdută în mod cert și participarea la loterie. Cunoscând utilitățile convențional asignate de decident celei mai favorabile și respectiv celei mai puțin favorabile părți ale loteriei, analistul poate estima pentru probabilitatea relevată
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
îi este oferită ca alternativă la un câștig/o pierdere certă (sigură). Probabilitățile de câștig/pierdere pe care le relevă decidentul pentru sumele din loterie sunt astfel încât el este indiferent între suma câștigată/pierdută în mod cert și participarea la loterie. Cunoscând utilitățile convențional asignate de decident celei mai favorabile și respectiv celei mai puțin favorabile părți ale loteriei, analistul poate estima pentru probabilitatea relevată utilitatea sumei certe, care este egală cu utilitatea așteptată a loteriei, privită ca alternativă a variantei
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
le relevă decidentul pentru sumele din loterie sunt astfel încât el este indiferent între suma câștigată/pierdută în mod cert și participarea la loterie. Cunoscând utilitățile convențional asignate de decident celei mai favorabile și respectiv celei mai puțin favorabile părți ale loteriei, analistul poate estima pentru probabilitatea relevată utilitatea sumei certe, care este egală cu utilitatea așteptată a loteriei, privită ca alternativă a variantei certe. Procesul iterativ și interactiv conduce într-un număr finit de pași la determinarea formei funcției de utilitate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
mod cert și participarea la loterie. Cunoscând utilitățile convențional asignate de decident celei mai favorabile și respectiv celei mai puțin favorabile părți ale loteriei, analistul poate estima pentru probabilitatea relevată utilitatea sumei certe, care este egală cu utilitatea așteptată a loteriei, privită ca alternativă a variantei certe. Procesul iterativ și interactiv conduce într-un număr finit de pași la determinarea formei funcției de utilitate și de aici la caracterizarea comportamentului/atitudinii decidentului față de risc. Incertitudinea care guvernează activitățile, fenomenele și procesele
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
poate conține gena B (care provine de la bunica din partea mamei), acesta fiind motivul pentru care copiii seamănă uneori cu bunicii sau cu unchii și mătușile. Pe scurt, în cazul falșilor gemeni (dizigoți, sau DZ), avem de-a face cu marea loterie a cromozomilor, ei semănând ca simpli frați, dar nu mai mult. Nenumărate studii au fost realizate asupra gemenilor, adevărate clone naturale, iar acestea arată că frații gemeni au o inteligență foarte asemănătoare, având în vedere corelația foarte ridicată dintre IQ
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
uneori, o viață întreagă) fără să câștige niciodată (sau câștigând sume mici); acesta este „paradoxul jucătorului” (Rachlin, 1990). Exemplu de jocuri În medie, jucătorul plătește mai mult decât câștigă; o mare parte din bani ajunge în altă parte. Jucători Stat Loterie Rețea Redistribuirea câștigurilor la Loteria Națională Franceză În medie, jucătorul plătește mai mult decât câștigă, deoarece o mare parte dintre câștiguri (în jur de 40%) este redistribuită de Loteria Națională. În privința unor jocuri, cum ar fi Banco, lucrurile stau chiar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
să câștige niciodată (sau câștigând sume mici); acesta este „paradoxul jucătorului” (Rachlin, 1990). Exemplu de jocuri În medie, jucătorul plătește mai mult decât câștigă; o mare parte din bani ajunge în altă parte. Jucători Stat Loterie Rețea Redistribuirea câștigurilor la Loteria Națională Franceză În medie, jucătorul plătește mai mult decât câștigă, deoarece o mare parte dintre câștiguri (în jur de 40%) este redistribuită de Loteria Națională. În privința unor jocuri, cum ar fi Banco, lucrurile stau chiar mai rău, pentru că jucătorii nu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o mare parte din bani ajunge în altă parte. Jucători Stat Loterie Rețea Redistribuirea câștigurilor la Loteria Națională Franceză În medie, jucătorul plătește mai mult decât câștigă, deoarece o mare parte dintre câștiguri (în jur de 40%) este redistribuită de Loteria Națională. În privința unor jocuri, cum ar fi Banco, lucrurile stau chiar mai rău, pentru că jucătorii nu recuperează decât o treime din miză. Așadar, cum putem explica această insistență extraordinară, semn al unei puternice motivații? Acest comportament misterios se explică totuși
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
care individul caută să fie cel mai bun: în studiul nostru, o regăsim la jocuri cum ar fi fotbalul sau Trivial Pursuit. Și, în fine, jocurile de noroc (cum sunt cele în care trebuie răzuite tichete - de exemplu, Banco) și loteria, ce corespund legii stimulării, o motivație extrinsecă tipică. Exemple de jocuri tipice corelate cu o categorie de motivație (Lieury, Le Gall și Fenouillet, 1999, apud Lieury și Fenouillet, 2006) Descoperire și progres Competiție Noroc Cluedo Tomb Raider Jocuri de roluri
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nici un fel de operații prealabile de grupare a indivizilor sau de repetare a selecției. Indivizii ce formează eșantionul sunt aleși în mod uniform și cu o probabilitate practic identică pentru fiecare. Procedura „tipic-ideală” de selecție simplă aleatorie este cea a loteriei sau a „tragerii la sorți”. Pentru fiecare individ din populație, se confecționează un bilețel, o bilă etc., obiecte care se introduc într-o urnă, unde se amestecă bine, și se extrag atâtea cât solicită efectivul eșantionului. Toată lumea este familiarizată cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai des cu cele mai bune femei, în timp ce pentru cei slabi era valabilă situația inversă; minte luminată, Platon a anticipat reacțiile sociale negative la această propunere, sugerând ca acest proces să fie ascuns publicului larg prin organizarea unei forme de loterie! La Carnegie Institution of Washington’s Department of Genetics s-a înființat Eugenics Records Office at Cold Spring Harbour. La University College, în Londra, Galton conducea grupul de promovare a eugeniei. Personalități precum HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander Graham Bell
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
e ultima zi... Jenică întoarse capul, ceea ce îl dezmorți nițel, și zâmbi. În fiecare zi e ultima zi. N-are rost să vă grăbiți. Dacă supraviețuiți astăzi, ultima zi se mută mâine. — Și ce legătură are asta cu tragerea de la loterie ? — Știți ce sumă uriașă s-a adunat ca report din ultimele trageri ? întrebă Jenică, făcând ochii mari, ca-n fața unui teribil secret. Femeia clătină din cap, plină de curiozitate. Jenică luă o bucată de hârtie și scrise cu cifre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frică de norocul altora. Această mărturisire îi strepezi dinții. Luă o dușcă de bere pe care o ținu în gură îndelung și o dădu pe gât cu noduri. — Și mai e că sunt vânzător de lozuri și de bilete la loterie. Dar cele mai grase câștiguri rămân tot la loto, cât pentru zece vieți. Vă imaginați ? — Ce ? întrebă Tili, nu pentru că nu și-ar fi putut imagina, ci pentru că nu știa la care dintre lucrurile pe care și le imagina se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
urmă, cu chiu, cu vai, am reușit. — Ai reușit ce ? întrebă Tili, privind către Maca și zâmbindu-și cu subînțeles. Adică au câștigat ? — O, nu, Doamne ferește ! Am reușit să-i fac să renunțe... Să nu mai joace o vreme la loterie. — Adică ți-ai pus mușteriii pe fugă ? Ce fel de negoț mai e ăsta ? — Le priește și lor, răspunse Jenică, serios. Nu e bine ca norocul să-ți vină așa, pe neașteptate. — Auzi, spuse Maca, da’ de ce nu joci și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca norocul să-ți vină așa, pe neașteptate. — Auzi, spuse Maca, da’ de ce nu joci și tu ? Decât să te străduiești să-i faci pe alții să se lase păgubași... Noi n-avem voie, e interzis de regulament. Vânzătorii de la loterie n-au voie să joace la loterie. E ca și cum ai pune la bodegă un cârciumar bețiv. Zâmbi jenat : N-am vrut, dom’ Coropciuc, așa vine vorba. — Ei, nu face nimica, eu, să știi, mai beau din când în când câte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
neașteptate. — Auzi, spuse Maca, da’ de ce nu joci și tu ? Decât să te străduiești să-i faci pe alții să se lase păgubași... Noi n-avem voie, e interzis de regulament. Vânzătorii de la loterie n-au voie să joace la loterie. E ca și cum ai pune la bodegă un cârciumar bețiv. Zâmbi jenat : N-am vrut, dom’ Coropciuc, așa vine vorba. — Ei, nu face nimica, eu, să știi, mai beau din când în când câte-o bere. — Poate că la mata merge
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bodegă un cârciumar bețiv. Zâmbi jenat : N-am vrut, dom’ Coropciuc, așa vine vorba. — Ei, nu face nimica, eu, să știi, mai beau din când în când câte-o bere. — Poate că la mata merge, spuse Jenică abătut. Da’ la loterie, dacă ai apucat să joci o dată, nu te mai oprești. E ca dârdâiala, te ia pe dinăuntru... — Atunci mergea mai bine o votcă, spuse bătrânul care, ca orice om care nu e ucrainean, dar se poartă ca și cum ar fi, era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
până îl văzură ieșind. Își scoase un fel de batic din buzunar să-și șteargă anevoie nasul, căci folosea o singură mână, cealaltă ținea cu îndărătnicie punga la piept. Ce-o fi având în ea ? șopti Jenică. — Niscaiva bilete de loterie, rânji Maca. Nu glumi cu așa ceva, se înfioră Jenică. — Nici nu trebuie să aibă cine știe ce, spuse Tili, fără să-l slăbească din ochi. Niște chei, ceva mărunțiș... Ne caută și nu ne găsește. Știe că îl căutăm... Se apără... De ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Atunci când era singur, ceea ce, altminteri, se întâmpla mai tot timpul, se simțea în siguranță. Numerele de pe bulinele strânse în castronul de tablă păreau inofensive, câtă vreme nu se alegeau, câte cinci, câte șase, și nu se înșirau pe biletul de loterie. Zăceau ca niște frânturi, dar orice alăturare a lor ar fi putut naște monștri. Împinse castronul mai spre mijlocul tejghelei, de teamă ca o mișcare stângace să nu-l răstoarne. Ar fi trebuit, atunci, să culeagă numerele, unul câte unul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
arată. Jenică dădu din cap în semn că o să se mai gândească la asta. Ce pot face pentru dumneavoastră ? — Pentru mine ? De data asta amândoi obrajii străinului se întâlniră într-un singur zâmbet : Eu zic să ne încercăm norocul... — La loterie sau la loz în plic ? întrebă Jenică, trăgând repede acoperitoarea de pe castronașul cu numere. Uneori reușea să-i încurce cu alternativa asta. — Care e diferența ? — La loz știi din prima. La loterie trebuie să aștepți până duminică, atunci când e tragerea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zâmbet : Eu zic să ne încercăm norocul... — La loterie sau la loz în plic ? întrebă Jenică, trăgând repede acoperitoarea de pe castronașul cu numere. Uneori reușea să-i încurce cu alternativa asta. — Care e diferența ? — La loz știi din prima. La loterie trebuie să aștepți până duminică, atunci când e tragerea. Și trebuie să-mi dați și numerele, să le trec aici. — De ce să mai așteptăm ? întrebă străinul, arătând lozurile. Jenică înghiți în sec. În spatele lui, pancarta anunța, ca de obicei, ultima zi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vreme... Asta e doar așa, de decor, spuse Jenică. M-au silit s-o las pe perete, era pe inventar. Eu le-am zis s-o scoatem de tot, când o citești, ai impresia că vine sfârșitul lumii. Aici e loterie, nu apocalipsă. — Deși ar putea să aibă sens și amândouă la un loc, medită străinul. Scoase câțiva bănuți pe care îi lăsă, de la înălțimea lui, să se rostogolească pe tejghea. Apoi își trecu degetele peste mapa cu lozuri. Jenică vru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi dădu un imbold ce-l copleși. Se întoarse îndărătul tejghelei și înhăță mapa cu lozuri. Scotoci dedesubt după săculețul cu celelalte, îi rupse sigiliul și răsturnă lozurile pe podea. Se gândi o clipă, înșfăcă și castronul cu numerele de loterie, privi spre pancarta Sfântului Ioan Teologul și izbucni într-un râs căruia numai veselia îi lipsea, de parcă ar fi vrut să răcnească și să geamă deodată. Ridică deasupra capului castronul, lăsă bănuții să-i curgă pe creștetul pleșuv, pe umeri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]