1,183 matches
-
iar Ioana a trebuit iarăși să zâmbească. Am asistat de la distanță la amândouă scenele (nu i-am spus Ioanei niciodată, chiar când am devenit intimi) și am văzut-o la a doua prezentare, mică, încercînd să zâmbească, dar în fond lovită în orgoliul ei de femeie care se întreabă zilnic dacă este sau nu frumoasă. Am avut o durere imensă pentru Ioana din clipa aceea, durere ce a rămas identică de câte ori mi-am adus aminte de scenă, oricare ar fi fost
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
deasupra tunelului și să fie vizibile pentru trăgători. Regula era că atunci când o țintă era lovită trebuia imediat retrasă pentru ca lucrul ăsta să se observe de către cei ce notau rezultatele tragerii. Cineva a întrebat: De unde știm când o țintă e lovită? Ofițerul i-a răspuns rânjind: Simți în mână o scuturătură, ce dracu'! Și a adăugat ironic: Dar nu fiți și voi prea pretențioși. Mai coborâți din când în când nenorocitele alea de ținte chiar dacă nu simțiți nimica. Infanteristul, nu-i
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
împiedica să vezi cealaltă jumătate. Când jocul se muta în partea aia, gazonul rămas gol drept în fața lui Rareș ardea verde-mocnit. Rareș se foia pe tampon și rugina zgrunțuroasă i se lua pe pantaloni. Se auzeau zgomotele surde ale mingii lovite departe, peste colțul livezii, în timp ce portarul de la Astra, singur în fața porții, privea încordat, drept în soarele roșu al asfințitului, cu mâna streașină la ochi... Dar primăvara vremea e capricioasă... Sâmbăta următoare venea o ploaie cu chef de joacă. Tampoanele rugineau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Numai că, evident, aceștia îl bătură de se căcă pe el, dând cu el de pământ. Sălbăticia era atât de mare oriunde în acest loc, încât Abdulah simți că își pierde orice motivație. Îndurerat până în străfundurile sufletului, plin de sânge, lovit, spart, mort de foame, moș Abdulah își petrecu următoarele ore în rugăciuni cumplite, vrând să moară. Ceva mai târziu, după ce imploră în neștire nenumărați oameni, Abdulah ajunse la piața Giulești, acolo unde se afla locul care pentru el reprezenta ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sângele din nas în camera 666. N-au observat farul spart și nici izbitura proaspătă de pe portiera Boomerangului când m-am furișat a doua zi la Hire-A-Heap. M-am aplecat în costumul meu larg și am andosat cecul, în timp ce degetele lovite nai tremurau pe portbagajul scorojit. În spatele meu, sub reflectoarele lui de testau plutitor, Sunset Boulevard continua să curgă lin la vale. O oră mai târziu, îmi puneam centura de siguranță la LAX. Clasa întâi: the Pantheon of Celestial Arts - meniul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fi vrut să râdă împreună cu el dacă și lui i-ar fi ars de așa ceva. Nu-i ardea fiindcă murise. Așa cum mor uneori bătrânii: de inimă. Mergând pe stradă, chiar în preajma postului de jandarmi. La nouă și treizeci și șapte; lovit, ornicul de buzunar atunci stătuse. Orologiul, în schimb, nu fusese atins de nimeni și de nimic la ora aceea! Așadar, se oprise singur! Se săturaseră cu toții de istoria asta! Cu ultima gogoriță, potlogarul urma să-l lase țuț! Poate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
impulsul. Față cu orice atingere ochiul produce numai fenomene de lumină (colori), urechea numai sunete, gustul numai gust, pipăitul numai pipăit, mirosul numai miroase. // Limba atinsă de un curent electric simte acru, ochiul frecat noaptea cu mâna produce colori, urechea lovită începe a țiui. Lumea de dinafară dă grăunțele, simțurile dau o făină produsă de ele, cari nu te îndreptățesc la nici o judecată asupra grăunțelor. E evident dar că, neputând omul percepe decât cu propriile sale mijloace, el va rămânea înlăuntrul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deodată și spontan forțele lor colective într-o singură direcție de mișcare. Acel signal are proprietatea de-a trezi în fiecare individ punctul lui central de gravitație, sufletul lui, și de-a-l asocia mulțimii. Și, e un mic din popor lovit, și cel mare din popor se simte lovit în el și-si pune banul și influența la mijloc ca să-l răzbune. [IDEEA DE STAT] 2258 țintele ideii de stat sunt de o natură esclusivă și de-aceea ele, întru realizarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sine. Doctrina plină a asociațiunei ideilor trebuie săi cuprindă toate afectele, pasiunile s. c. l. Hume - cercetarea despre mintea umană. Ideea este determinare internă. Împreunarea mai multor elemente a conștiinței de sine și a legilor ei. Orce element al conștiinței *. Lovită *, aduce o tremurare a elementelor înrudite. Fiecare om are felul său de a asocia și, daca lovești acea toacă *, deodată s-aude rezonanța tuturor înruditelor. Un om învățat poate dar să le stăpânească. Dar cu cât e mai necult, cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
învălmășeală de tentacule care-i cuprindeau pe marinarii lui Ulixes pentru a-i rupe în bucăți. În acea spelunca, moartea trecu pe lângă Tiberius când îi aduseră prânzul. Stânca se surpă și stârni o ploaie de pietre; toți fugiră, unii fură loviți; împăratul se mișca încet, căci corpul îi era îngreuiat de mâncare. Un ofițer se năpusti spre el pentru a-l proteja; îl împinse într-un colț și își încordă brațele și spatele, făcând din propriu-i trup o punte pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de poziții stilizate. Vaughan îmi explicase toate obsesiile lui pentru erotismul misterios al rănilor: logica perversă a tabloului de bord îmbibat în sânge, a centurilor de siguranță mânjite cu excrement, a parasolarelor stropite cu țesut cerebral. Pentru el, fiecare mașină lovită declanșa un tremur de surescitare; la fel și geometria complexă a unei bare de protecție îndoite, variațiile neașteptate ale grilajelor de radiator zdrobite, proeminența grotescă a unui tablou de bord împins în vintrele unui șofer parcă într-un act calibrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-o de braț pe Catherine, gândindu-mă la încercările false făcute de Vaughan împotriva ei la acea răscruce. Mașina mea zăcea lângă autocar în lumina orbitoare a lămpilor cu arc. Avea roțile încă umflate, însă restul caroseriei era de nerecunoscut, lovită parcă din toate direcțiile, din interior și din exterior deopotrivă. Vaughan gonise pe puntea descoperită a podului cu viteză maximă, încercând să se lanseze spre cer. De pe platforma superioară a autocarului fură extrași și ultimii pasageri, însă ochii spectatorilor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Încerca să reziste În pofida durerii pe care i-o dădea strînsoarea lui Stéphane. Rămase Încremenită, cu ochii ațintiți cu groază asupra picăturilor de sînge care cădeau tot mai abundent de pe podeaua mezaninului. Stéphane dădu drumul unui rîs satisfăcut. - Complet ciuruit, lovit mortal! Renunțînd să mai urce, o Împinse pe Marie spre ieșire. - E cam stupid pentru tine, frumoaso, ce zici? Te distrai bine În pat cu el! N-aveam imagini, dar mi-era de ajuns și sunetul, n-am pierdut nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
El e cel care l-a ucis pe tata, v-o jur! Am vrut să mă interpun, dar probabil că mi-a dat cu ceva În cap, după aia nu-mi mai amintesc nimic. - La fel ca atunci, cu Gwen? Lovit, apoi amnezic de două ori la rînd e cam mult, nu crezi? susură Lucas Înainte ca Marie să preia ștafeta. - Mama mi-a povestit că atunci cînd erai copil aveai crize de somnambulism și de amnezie, ai putut ucide Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
asupra mea, mă apucă, vai mie, așa, loviți-mă, se tem că orașul va fi trecut prin foc și sabie, se tem de răzbunarea soldaților pe care i-am asmuțit, dar așa trebuia, împotriva cetății sfinte. Acum apărați-vă, da, loviți, loviți, mai întâi în mine, adevărul e de partea voastră, o, stăpânii mei. Îi vor birui pe soldați, vor birui cuvântul și dragostea, vor ieși din pustiuri și vor trece dincolo de mare, întunecând lumina Europei cu vălurile lor negre, loviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mea, mă apucă, vai mie, așa, loviți-mă, se tem că orașul va fi trecut prin foc și sabie, se tem de răzbunarea soldaților pe care i-am asmuțit, dar așa trebuia, împotriva cetății sfinte. Acum apărați-vă, da, loviți, loviți, mai întâi în mine, adevărul e de partea voastră, o, stăpânii mei. Îi vor birui pe soldați, vor birui cuvântul și dragostea, vor ieși din pustiuri și vor trece dincolo de mare, întunecând lumina Europei cu vălurile lor negre, loviți-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
întristează din nou Roja, dacă n au făcut-o decît împinse de la spate. Uite că tot el face pe victima, observă taximetristul, adică după ce le-ai folosit, le ai sucit mințile, le-ai pus la lucru, tot dumneatate te dai lovit. Cine vorbește, se aprinde Roja, adineaori parcă erai de partea noastră, speram să mai cîștigăm un om de încredere. — Nu e ceea ce-ți închipui, i-o ia înainte Părințelul cu răspunsul. Chestia asta cu antifeminismul e doar de fațadă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în fotoliul de ministru, afurisenie pe capul tău, trădătorule, mai rău nu putea să iasă, toți stăteau la pîndă să-ți sară la beregată, ce răzbunare mai plăcută putea să-și fabrice Mortăciune decît cea în care ținta care trebuie lovită cade singură distrusă de propriile-i slăbiciuni care-i sînt scoase la iveală printr un scenariu teribil? Cîteva muște verzi ieșite dintr-o pubelă de gunoi încep să-i dea tîrcoale Curistului, să-i bîzîie în jurul capului, să-l enerveze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
știți, dom’ Căpitan, că ceea ce începe bine are întotdeauna mari șanse să se sfîrșească prost, face pe deșteptul gîndindu-se la Legile lui Murphy. — Cum ai făcut? nu-i vine lui Roja să-și creadă ochilor, doișpe roșu, punct ochit, punct lovit! Ori ai mîncat rahat din belșug cînd erai țînc, ori e ceva necurat la mijloc. Nici prin cap să nu-ți treacă c-o să vagabondezi și-n seara asta, nu-l slăbește Delfina cu cearta, țîșnind în direcția bucătăriei, dîndu-i
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
scaunul rotativ. — Pun pariu că o să faceți 21 cu a doua carte, forțează Patru Ace nota, mă credeți? — Simți tu că așa o să fie? zice Roja, urmărind degetele care manevrează pachetul de cărți. — Nu 20, nu 22, punct ochit, punct lovit, spune Patru Ace sigur pe el, pe mine nu mă înșală niciodată nasul. Iar dumneavoastră aveți noroc cu carul, singura problemă e că nu știți cum să l folosiți. — Decar de treflă, constată Roja cu jumătate de gură, neștiind dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
răspund că ăsta-i orașul meu natal. Ți-o tragi cu multe starlete, Meeks? — I-am tras-o lui Carole Lombard. Ți-aș da numărul ei, dar e moartă. — I-ai tras-o și lui Elizabeth Short? Punct ochit, punct lovit! Meeks se făcu roșu ca racul și începu să-și aranjeze hârtiile de pe birou. Îmi replică cu o voce șuierătoare: — Ai încasat prea multe în fabrica de pumni a lui Blanchard? Târfa aia de Short a dat colțu’. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
recunoaștere reciprocă o zguduise până în străfunduri. Rahela știa ce spune Lea, însă faptul că încă nu începuse să sângereze i se părea ceva foarte neimportant. Obrajii îi ardeau. - Dar ce se întâmplă, a întrebat Lea, brusc amuzată. Fata e chiar lovită. Uitați-vă la ea. Ați mai văzut-o așa roșie până acum? - Ce ți-a făcut, a întrebat-o Laban, mârâind ca un câine care simte un străin în apropiere de turma lui. Și-a încleștat pumnii și și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și până la urmă a fost nevoită să-l stropească cu apă, ceea ce l-a trezit așa de rău încât a dat din mâini și a făcut-o pe Zilpa una cu pământul, iar ea s-a văitat ca o pisică lovită. Zilpa nu era așa de încântată de venirea acestui Iacob. Vedea că prezența lui schimbase lucrurile între surorile ei și s-ar fi putut să slăbească legătura dintre ea și Lea. O deranja pentru că era pur și simplu mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de lipsă de respect și cred că nu i-a venit să creadă că făcusem asta. Nici mie nu-mi venea să cred. Într-o clipită, o palmă aprigă a coborât spre obrazul meu. Am fost mai mult șocată, decât lovită. Deși mama îi mai plesnea pe frații mei din când în când, era prima dată când ridica mâna asupra mea. Am înlemnit acolo și i-am privit fața care se contorsionase de durere imediat după ce și-a dat seama ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am putut trece atât de ușor de la sfidare la venerație fără să mi se pară că sar dintr-o extremă în alta sau că mă contrazic. Am putut să-mi închipui Golgota sub un cer pustiu și un Christos batjocorit, lovit, înțepat cu sulița și sfințit omenește de suferință, pentru că adversarii lui n-au avut încredere nici în școlile de corecție, nici în spitalele psihiatrice; au preferat soluția radicală, crucea, fără să priceapă, proștii, că abia astfel cel răstignit va cuceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]