547,468 matches
-
mai des cabinetul Năstase? Oricum, e pentru prima dată cînd președintele Iliescu îi transmite un avertisment în clar premierului să facă ordine în executiv, înainte de a se preocupa de organizarea anticipatelor. Partidele din opoziție au început însă și ele să ia în serios ideea alegerilor înainte de termen. Liberalii au anunțat că vor merge singuri, opoziția extraparlamentară umblă să strîngă rîndurile, dar nu știe de unde să înceapă, iar PD-ul își tot pierde parlamentari care se pregătesc de alegeri trecînd la PSD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
la PSD. ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI nu se lasă impresionate de amenințările cu tribunalul ale lui Ristea Priboi și își anunță cititorii că a mai apărut un martor care confirmă că Priboi a făcut poliție politică, anchetînd muncitori care au luat parte la revolta de la Brașov. Muncitorul Gheorghe Duduc l-a recunoscut pe Priboi văzîndu-l la televizor în ultimele zile. În-tr-una dintre aceste apariții Priboi a declarat că n-a luat parte la anchetarea brașovenilor. "Primarul PSD de Satu Mare, Horea Anderco
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
că Priboi a făcut poliție politică, anchetînd muncitori care au luat parte la revolta de la Brașov. Muncitorul Gheorghe Duduc l-a recunoscut pe Priboi văzîndu-l la televizor în ultimele zile. În-tr-una dintre aceste apariții Priboi a declarat că n-a luat parte la anchetarea brașovenilor. "Primarul PSD de Satu Mare, Horea Anderco - urmărit penal de PNA", titrează Adevărul. Surse ale partidului de guvernămînt, preluate de cîteva posturi de televiziune atente la asemenea nuanțe, au anunțat că primarul dat în urmărire a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Jean Monnet". Cel puțin pînă la ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri, Poliția n-a reușit să-i dea de urmă. În schimb, cei care ar fi trebuit s-o facă se declară supărați pe presă, că nu le ia eforturile în serios. Cronicarului nu-i trece prin cap să supere și el Poliția, dar una e să cauți și cu totul altceva e să găsești. Cu un exces de optimism Ziua anunță că Bucureștiul va scăpa de scheletele construcțiilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
acum, din cei peste 1500 de membri, au fost dați afară șapte sute. E vorba ca numărul membrilor Uniunii să fie redus la circa două sute. Și în această conjunctură vin eu cu cererea mea de reprimire!". Nu o dată decimarea marilor intelectuali ia forma întemnițării, a torturii și a suprimării fizice: "am aflat din gura profesorului C. Giurescu, că prof. P. P. Panaitescu, legionarul, a fost ridicat, ca și poetul Carianopol, pentru ținere de ședințe literare (...). Din discuții de amintiri ale foștilor colegi
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
din această recuzită. Se folosește de fizionomie, de mâini, de picioare și mai ales de inteligența lui artistică, ieșită din comun. Se exprimă exclusiv prin el însuși. Când se termină spectacolul, nimeni n-are de strâns nici un decor. Artistul se ia pe sine și pleacă acasă. Nu există stare de spirit pe care Dan Puric să nu o poată exprima, făcând un mijloc de exprimare din propria lui ființă. Este, succesiv, tandru, îndrăgostit, rușinat, înfricoșat, entuziast, victorios, confuz, năuc (ca Chaplin
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
profesionist, am trăit-o, tocmai aceasta a fost: absorbirea în literar a multor categorii de texte nonficționale socotite înainte paraliteratură. O observație asemănătoare se poate face nu numai cu privire la literatură în general, dar și cu privire la unele dintre speciile ei. Să luăm romanul: noțiunea este cu mult mai largă astăzi decît ieri. Prin roman s-a înțeles, mai ales în secolul XIX și în prima parte a secolului XX, o specie de ficțiune strict delimitată de o acțiune precisă în timp și
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
Am o rubrică de sport la această revistă - nu mai pot după ea! -, dar și dacă n-aș avea-o, tot m-ar lega de Ateneu cîteva întîmplări din viață. Prima, poate cea mai importantă, s-a întîmplat în 1981. Ia nevastă-mea a doua repartiție, adică ne uitam amîndoi pe hartă unde s-o ia, doctoriță stagiară. Scosese în acel an Ministerul Sănătății la concurs niște locuri prin dispensare comunale, în toată țara, dar numai prin județele mai aproape de București
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
dacă n-aș avea-o, tot m-ar lega de Ateneu cîteva întîmplări din viață. Prima, poate cea mai importantă, s-a întîmplat în 1981. Ia nevastă-mea a doua repartiție, adică ne uitam amîndoi pe hartă unde s-o ia, doctoriță stagiară. Scosese în acel an Ministerul Sănătății la concurs niște locuri prin dispensare comunale, în toată țara, dar numai prin județele mai aproape de București nu. Cine a avut de-a face cu acel soi de repartiții își amintește că
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
bucuria de a-ți vedea destinul jucat la barbut de Tovarășa și de protejatele ei? Și unde e uriașa satisfacție de a-ți încerca trăinicia căsniciei, trezindu-te că-ți pleacă nevasta în lume și nu știe încotro s-o ia. Mulți și-au urît țara din cauza acestor repartiții. Și cîți medici și profesori de mîna întîi n-au ajuns alcoolici de frunte și ratați fără greș fiindcă nu erau făcuți să plece în pribegie... Erau vremuri frumoase, cu filme de
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
este anunțat genul în care autorul a dorit să se exprime: jurnal. Cum i-a venit ideea? Simțea de mult nevoia unui proiect literar serios. Anume, acela de a scrie "o carte, una singură, despre toată lumea, pe care s-o ia în brațe, să facă dragoste cu ea: cu furie, cu disperare" - pag. 9. În fața acestei necesități, autorul explică: "Am plecat la drum să cuprind biata condiție umană (...) și-am sfârșit prin a-mi contura propriul chip." - pag. 11. După ce își
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
cu ceilalți și păcălesc pe toată lumea." Autorul nu se sfiește să calce în picioare codul de onoare al purtătorului de cuvânt, căruia deontologia îi impune o anumită conduită. Un purtător de cuvânt vede multe și aude multe. Uneori trebuie să ia asupra sa greșelile altora. Face parte din meserie. Dar Răsvan Popescu pare străin de toate acestea. Probabil că nu s-a considerat niciodată purtător de cuvânt. Nici chiar propriul lui purtător de cuvânt. "Am venit la guvern din curiozitate" - pag
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
Teoretic, lucrurile ar putea să stea și în felul acesta (dar practic ele stau pe dos!), pentru că primirea României în N.A.T.O. are cu totul alte motivații decât curățenia morală a țării. E, pur și simplu, o tranzacție politico-militară ce ia în calcul dramatismul fără precedent al sfidărilor la adresa democrațiilor occidentale. Oricât de politically incorrect ar fi, afirm: iminenta integrare a României în N.A.T.O. înseamnă nu atât mai multă securitate pentru România (în fond, cine naiba ne amenință - în afara propriei
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
sugerat să pună pe firmă magadzin în loc de magasin, tot un franțuzism. Minus consoana a treia și pronunția românizată, cel de al doilea a rămas. Au rămas dentist și nu dințist, lengerie (scris cu j), nu lingerie etc. Multe cuvinte au luat de la sine forma potrivită cu pronunția românească: lichior (de la liqueur), coafor (de la coiffeur). Legea Pogor, ieșită ca și legea Pruteanu, dintr-o minte de ieșean, n-a schimbat mai nimic în limbă. Ne-o amintim azi doar pentru ridicolul ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
nou demisia lui Priboi din Parlament. *Deputatul Dorin Lazăr Maior, cel care a bătut la Brașov un paznic de discotecă fiindcă I-a supărat fiul, pe Lăzărică, a fost suspendat la cerere din funcția de vicepreședinte al PSD. Parchetul îI luase urma șI începuse cercetări împotriva lui. Dar iată că paznicul șI-a retras plîngerea împotriva deputatului bătăuș. Dacă nu mai e plîngere, de ce ar mai fi urmărire penală, așa că PSD îl poate pune la loc în funcție pe vicele său
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
portret robot care nu e portretul robot real. Școlile obișnuite au descoperit că n-au bani ca să plătească agențI de pază, iar Poliția că n-a fost niciodată prea interesată de infracționalitatea din jurul școlilor. Așa se face că opinia publică ia cunoștință de proza indigestă a comunicatelor de tot soiul șI descoperă că d-na ministru al Învățămîntului are valențe de Hercule Poirot. La ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
problematica și tehnica romanului, dar și oportunitatea sau nevoia unei școli a romanului" în România, dar și în Europa, trebuie să spun din capul locului că el rămâne totuși o iluzie. Și din mai multe puncte de vedere. Să le luăm pe rând. în mod ciudat, premiza de la care pornesc aceste discuții - exprimată de majoritatea vorbitorilor - este aceea că "avem roman", iar așa zisa criză a romanului e doar un pretext retoric. Oricum, nu se poate dezbate problematica și tehnica romanului
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
te miri unde. Printre puținele capetele limpezi de la întâlniri au fost regretatul Laurențiu Ulici, Gabriela Adameșteanu și Al. George (poate chiar Adrian Dinu Rachieru, la a cărui intervenție se referă unii vorbitori, intervenție care lipsește însă din carte - de ce?). Să luăm câteva exemple de remarci juste: conceptul de roman, ideea însăși de literatură s-a schimbat radical în era informatică, sistemul de valori e altul, n-o fi romanul în criză, dar nici în floare, cititorul de dinainte de '89 era un
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
Instrumentiștii sînt scoși, unul cîte unul, din fosă și așezați în primele rînduri. Cecenii înarmați defilează în sală, iar publicul murmură ușor. Cînd oare și-au dat seama că sînt prizonierii celei mai teribile realități, că locul soldaților-personaje a fost luat, brutal, de oameni înarmați care le-au aruncat în brațe jocul morții? Crud și adevărat. Că într-o secundă ficțiunea a fost spulberată de răpăitul mitralierelor ucigașe și nu de recuzită. Că dintr-o dată, ei, spectatorii, au devenit protagoniștii unui
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
despre disidența dlui Măgureanu, dar aștept ca ele să apară. Rămîn în continuare convins că dacă în '90 s-ar fi dat în vileag lista securiștilor care au făcut poliție politică, cu toate legăturile lor politice, România n-ar fi luat-o pe drumul strîmb care ne-a ținut la distanță de Occident, mai bine de un deceniu. Asta, s-o spunem, și cu concursul sociologilor care și-au ascuns trecutul de informatori. În anii '90, opinia publică a fost manipulată
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
care o putem obține din paginile argheziene, cu toate că fluctuantă, purtată prin derutante meandre, înclină spre desacralizare, spre o umanizare ironică, iremediabil depreciativă. Ștefan Melancu citează începutul tabletei 84, din Tablete din Țara de Kuty, conturînd un Dumnezeu de-a dreptul luat peste picior: Am discutat într-o zi - afirmă savantul, intermediat de Pitak, naratorul-martor al evenimentelor vizate în această bizară utopie - cu Dumnezeu, despre care se pretindea că e mai mare decît mine. Ce decepție! Nu știa lista urmașilor lui Papură-Vodă
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
se rostește același I. Negoițescu, autorul Florilor de mucigai este, așa cum am spus, un insurgent total, care nu pierde din vedere nimic, nu iartă nimic, într-o îmbrățișare de șarpe constrictor a frazei sale complicat anihilante prin strălucirea ei ce ia ochii: "Înscris în spațiul mai amplu al discursului contestatar, spiritul agresiv arghezian se desfășoară, din cîte s-a putut observa, pe toate planurile (social și politic, religios și spiritual, cultural și artistic), într-o așa măsură încît imaginea cea mai
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
un caz, și în celălalt, muzica este servită ca o masă, fie frugală, fie copioasă, care adună în juru-i deopotrivă hămesiți și îmbuibați, pofticioși și inapetenți, hulpavi și simandicoși. Așa se face că muzica este ascultată de unii ca și cum ar lua un mic dejun englezesc, la care se servesc produse condimentate, prăjite în sosuri grase, ce sfârâie în ritmuri rock și răspândesc damfuri de melodii electrocutante. Alții întâlnesc muzica de parcă ar face o incursiune la un fast-food, unde mușcând dintr-un
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
formă de sonată, lied sau variațiuni, muzici care îi pot trezi ori adormi, în funcție de vârstă și posibilități. Sunt apoi destui cei care consumă muzică la picnic, printre mititei și bere, bârfe și frivolități. Iar acei puțini la număr, care-și iau prânzul acasă, în bucătărie cu familia (compozitori, critici, interpreți), monitorizând asiduu rețetarul, sunt bucătarii înșiși, maeștrii aperitivelor contemporane, exotice și, nu de puține ori, indigeste. În fine, tot mai rar se ivesc - din păcate - cinele de taină, în care muzica
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
spuneau niciodată ce fac: ideologia comunistă e o formă de minciună. Fasciștii făceau deobicei ce spuneau și spuneau ce făceau. Sinceritatea lor era însă la fel de criminală, ca și ipocrizia celorlalți. Și mai este o deosebire, derivată din aceasta, mai rar luată în considerare, dar care, împreună cu idoelogicul, ne ajută să înțelegem de ce am avut un proces al fascismului, dar nu și unul al comunismului. E vorba de faptul că dictaturile de dreapta, lipsite de o filosofie proprie, au fost în practică
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]