3,158 matches
-
desfășoară doar cu susținere permanentă. 4. Intervenția și evoluția pe parcursul terapiei Terapia logopedică în acest caz se bazează pe terapia limbajului vorbit. Deoarece A.V. este un subiect introvertit, majoritatea obiectivelor logopedice s-au atins de multe ori prin activități ludice, în dorința de a menține atenția copilului cât mai mult concentrată asupra acțiunilor. În prima etapă s-a încercat crearea unui climat afectiv pozitiv, securizant pentru desfășurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. În acest caz este
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de diverse obiecte sau animale și asupra imitării de cuvinte simple. În prima etapă s-a încercat integrarea lui T.D. în colectiv, pentru a se crea un climat afectiv potrivit practicării exercițiilor recuperatorii. Acest aspect s-a realizat cu ajutorul elementului ludic - prin manevrare de jucării, păpuși care se prezentau în fața copilului și apoi își denumeau părțile corpului. Pentru dezvoltarea vocabularului s-a pornit de la imitație pe suport vizual. Copilului i se prezentau cartonașe ce reprezentau obiecte sau ființe, i se denumea
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
rromi agresivi și în felul acesta au fost ajutați material de către vecini. c. pentru copil - trebuie acordată asistență permanentă - pentru a-și dezvolta mersul și vorbirea are nevoie de multă mișcare, plimbare în aer liber, gimnastică; - angajarea în jocuri (terapie ludică). STUDIU DE CAZ NR. 5 I. Prezentarea diagramei genetice a familiei Copilul L.C., ocrotit în leagănul Roman, are 2 ani și a fost internat la cererea mamei. Provine dintr-o familie de concubini, este unicul copil. În familia de origine
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
atât în efortul lor de comunicare cu adulți plini de înțelegere și simpatie, dar și de a construi, cu multă candoare și seriozitate, relații cu cei de-o vârstă cu ei. Autorul cucerește acum prin expresivitatea limbajului, a cărui exploatare ludică îl ajută să ocolească schematismele din romanele și povestirile de tinerețe, marcate de cerințe educaționale și uneori chiar pigmentate ideologic. Romanul Marea bătălie de la Iazul Mic (1953) condensează un întreg repertoriu de motive literare specifice genului, într-un timp și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
actului didactic, iar pe de altă parte pentru a înlesni înțelegerea și asimilarea realului. Prin joc, se oferă elevilor posibilitatea de a explora și lărgi orizontul cunoașterii și de a-și forma deprinderi. Termenul de joc poate desemna o activitate ludică propriu-zisă sau o acțiune complexă prin care se urmărește atingerea unor obiective. În accepțiunea de exercițiu intelectual, jocul didactic se apropie de sensul expresiilor games for learning sau educațional games. În funcție de obiectivele urmărite și de conținut există jocuri matematice, simbolice
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în firesc și artificiu, în sinceritate și poză (conștientă de ea). O confesiune elaborată, fără însă nimic artificios și uscat. Erotica - a doua temă majoră a lui C. - se păstrează o vreme ca mască a unui sentimental și timid disimulat ludic, exprimându-se în dantelării ceremonioase și fastuoase, îngânând stilul elaborat, rafinat cu cel frust (dar tot „stil” și acesta). Starea definitorie a erosului este însă cea de „aiurare” (o vocabulă tematică). Petrarchist și shakespearean (sonetele), poetul își cântă „arderea cărnii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
dată când, în corespondența cu fiul ei exilat, Regina Maria dezvăluia că Principesa Elena își izola fiul de prezența bunicii, îl creștea și îl educa după propria concepție, impregnată de spiritul tragic al grecilor, respins de Regina Maria, partizana spiritului ludic latin. La rândul ei, Principesa Elena se confesa patriarhului-regent despre tensiunile existente în raporturile cu Regina Maria. Patriarhul menționează în memoriile sale că „Principesa Elena, care vine regulat la paraclis în duminici cu Regele Mihai, cu alții ori și singură
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să văd cum luna se-nsorea/ și soarele cum se înlună”). Chiar și într-o poezie patriotică, în volumul Vânătoare de timp (1978), se recurge la metafora materialității, a consistenței grele (România e „o țară grea de gând muntos”). Predomină acum ludicul, ritmul cântecului născocit de copii, cu rime interioare și aliterații, cât și suflul puternic al evocărilor și meditațiilor expansiv-defensive, ca în baroc („odaia-scoică- ascunde o perlă în cădere”, ca alegorie a trăirii poetei). S. cultivă și forma fixă. Cu Sfera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Dracu’ la iarbă” <endnote id="(3, p. 13)"/> ; „Măi jidane, barbă mare,/ Măi jidane, barba ta/ Face Dracul bidinea,/ Bidinea de văruit,/ Barba ta de zgâlțâit” <endnote id="(162, p. 173)"/>. „Barba ta de zgâlțâit” nu este doar un vers ludic și gratuit, inventat de copii, ci și reflectarea unei triste realități sociale. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza a semnat În 1847 un ofis care le impunea evreilor să renunțe la portul lor tradițional (caftan, straimel, barbă, perciuni etc.) și care făcea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Române, București, vol. I și II, 1994. 114. Cf. revista Realitatea evreiască, nr. 62-63, 2 decembrie 1997, p. 13. 115. Bernard-Henry Lévy, Aventurile libertății. O istorie subiectivă a intelectualilor, Editura Albatros, București, 1995. 116. Gestul putea să aibă și caracter ludic sau imitativ, atunci când copiii creștini tăiau perciunii colegilor lor de școală evrei (vezi 70, p. 53). 117. James George Frazer, Folclorul În Vechiul Testament, traducere de Hary Kuller, Editura Scripta, București, 1995. 118. Antti Aarne și Stith Thompson, The Types of
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este sinonim cu a acționa la modul efectiv, cu a deprinde primele reguli sociale, cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te obișnuiești la un moment dat. Orice om normal trece, inevitabil, și printr-o fază ludică, fixată, mai ales, În perioada copilăriei. O astfel de activitate reprezintă antecamera socializării, culturalizării și integrării În viață. Este modul propriu al copilăriei de a se manifesta, este anunțul gingaș și semnificativ al unei noi existențe, este răspunsul pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
desconsiderate jocurile și jucăriile simple, naturale, bazate pe motricitatea fizică sau antrenarea unor obiecte din jur, ființând ca jucării propriu-zise sau fiind asimilate acestora. Să ne amintim de jocurile de altădată ale copilului de la țară, care Își amenaja un univers ludic din te miri ce (mingea din păr de vacă, arcul cu săgeți din nuiele de alun, ciocălăul și cârpele adiacente ce deveneau păpușă, hainele mamei sau bunicii ce ne făceau să devenim altcineva, lutul moale după ploile de vară, jocul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
copil), În dauna a ceea ce ar trebui să facă un copil (din ele!). De bună seamă, toate acestea ne impresionează, cer mult efort și ingeniozitate din partea celor care le concep, dar nu răspund unor cerințe intime ce țin de psihopedagogia ludicului și a copilului. Par a fi făcute pentru distracția și „joaca” adulților sau, poate, pentru a le da satisfacție că, iată, au mai realizat Încă ceva (nu suntem siguri pentru cine). Știm că și adulții au nevoie de ludic. Dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
psihopedagogia ludicului și a copilului. Par a fi făcute pentru distracția și „joaca” adulților sau, poate, pentru a le da satisfacție că, iată, au mai realizat Încă ceva (nu suntem siguri pentru cine). Știm că și adulții au nevoie de ludic. Dar să nu-i uităm pe copii și să nu devenim egoiști pentru că noi, cei mari, trebuie s-o recunoaștem, ne-am fabricat destule „jucării” și ocazii de „joacă”. Să nu stricăm copiilor copilăria, dându-le jucării de care n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să-l stăpânească. Înainte de a Învăța să scrie sau să citească, mulți copii butonează claviatura unui calculator, care devine un obiect comun, Întâlnit la tot pasul. În timp, prin intermediul calculatorului vei avea acces la realități diversificate, de tip pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau vei avea parte de servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii În care trăim, vine cu noi moduri de Înțelegere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
minutele pentru persoanele importante!). Demn de luat În seamă este cel care muncește, nu cel ce „trândăvește” - aceasta-i deviza momentului actual. Conținutul timpului liber trimite, de bună seamă, la atribute cum ar fi libertatea personală, satisfacția individuală, creativitatea, autoîmplinirea, ludicul, regăsirea, refacerea etc. Timpul liber constituie o categorie ce rezultă În urma reamenajării timpului de lucru, a stabilirii de noi raporturi dintre timpul pentru sine și timpul pentru alții. Un astfel de timp a fost rezultatul unui Întreg șir de revendicări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
volumele (care, în treacăt fie spus, au ritmurile frazei, culorile metaforei, opulența ideilor, echilibrul aprecierilor altor pictori)? Aduc în discuție masca pentru că aveți înfățișarea unui om sobru, care păstrează o anumită distanță față de ceilalți. Dar, între rame de tablou, sunteți ludic. L.S. Așa este. Bine, toată viața am fost un personaj de care lumea a ezitat să se apropie, sau nu a îndrăznit prea mult. Fără să vreau. Acum, revăzând pe ecran imaginile cu lucrările mele, eu cunoscându-le, este și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
S-ar părea că meditația profundă asupra lumii, asupra istoriei nu încape în cuvinte simple, colocviale. Cum să scrii, cum să vorbești liber despre îngeri, despre moravuri, despre oameni cu și fără majusculă, impunând discursului valoare axiomatică, spirit dubitativ, caracter ludic, atractivitate? Cum de nu s-a compromis până acum filosoful care a cântat cântece de lume? Profesorul cu alură severă, prizonierul binomului pur românesc "râsu-plânsu". Unde-i hotarul între popularitate și valoare? De ce ne supără oglinda-oglinjoară pe care, mai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Mihai Eminescu" din Iași)...........................9 II. Par elle-même.................................................................55 Emil Munteanu " Întotdeauna am scris numai de plăcere..."................................................................55 Eugen Munteanu, "Literatura a dovedit întotdeauna o mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă!".............................................................................61 Lucian Vasiliu, "Chestionar cu accente ludice"....................86 III. Texte despre profesorul, mentorul, criticul și istoricul literar Elvira Sorohan...............................95 Ștefan Borbély, Concert de închidere....................................95 Bogdan Crețu, Doamna Sorohan........................................100 Doina Curticăpeanu, Întoarcerea spre timpul vechi...........103 Loredana Cuzmici, Literatura pe mai multe portative........108 Florin
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și teatrul european din perspec-tiva comparatistă. În: Convorbiri literare, 147, ian. 2014, nr. 1, p. 24-28. SOROHAN, Elvira. Când călătorul e scriitor instruit... În: Convorbiri literare, 147, febr. 2014, nr. 2, p. 33-37. SOROHAN, Elvira; VASILIU, Lucian. Chestionar cu accente ludice / formulat de Lucian Vasiliu; răspunde Elvira Sorohan. În: Dacia literară, 25, iul.-aug. 2014, nr. 130-131, p. 67-72. SOROHAN, Elvira. Corespondența lui Joyce ca odisee a operei sale. În: Convorbiri literare, 148, mai 2014, nr. 5, p. 29-34. James Joyce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a dovedit întotdeauna o mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă! E.M.: Stimată doamnă profesoară Elvira Sorohan, vă mulțumesc pentru această convorbire! Interviu realizat de Eugen Munteanu (10 iunie 2014 "Convorbiri literare", nr. 8/ 2014) Chestionar cu accente ludice "Chestionarul cu accente ludice" îmi induce ideea că, la vârsta mea, nu chiar matusalemică, cineva se așteaptă ca eu să fi căzut în mintea copiilor, încât se experimentează pe mine, ca "pacient", o ludoterapie. Dar dacă acest joc începe cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mare capacitate internă de a renaște din propria cenușă! E.M.: Stimată doamnă profesoară Elvira Sorohan, vă mulțumesc pentru această convorbire! Interviu realizat de Eugen Munteanu (10 iunie 2014 "Convorbiri literare", nr. 8/ 2014) Chestionar cu accente ludice "Chestionarul cu accente ludice" îmi induce ideea că, la vârsta mea, nu chiar matusalemică, cineva se așteaptă ca eu să fi căzut în mintea copiilor, încât se experimentează pe mine, ca "pacient", o ludoterapie. Dar dacă acest joc începe cu întoarcerea la lucruri plăcute
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de cooperare, în funcție de două categorii de fapte: A. Datele obiective ale comunicării, respectiv Aa. spațiul comunicării, în trei situații ([1] public, [2] socioprofesional, [3] personal), căruia îi corespunde Ab. registrul comunicării (public formal, public informal și familiar, respectiv intim sau ludic), și B. Datele subiective ale comunicării, ținând de dotarea individului vorbitor, respectiv Ba. competența lingvistică, în trei ipostaze, [1] elocuțională, [2] idiomatică, [3] expresivă, atribute concretizate prin Bb. variația lingvistică (diatopică, diastratică și diafazică). În cele ce urmează, vom folosi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
destructurarea până la aneantizare a cronologiei ficționale etc.), fantezismul fără limite, subminarea funcției de reprezentare a realului (susținută de credința că realul nu există în afara jocurilor de limbaj), autoreferențialitatea, deconspirarea ficțiunii ca artefact și convenție, recursul la metalimbaj, preferința accentuată pentru ludic, ironie, contradictoriu, incertitudine referențială, experiment lexical, caracterul fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
face proza care consună cu cel al lui Barth sau Pynchon. Aici chiar că pot spune liniștit că Mircea Horia Simionescu e un postmodern [...]. Cum sunt postmoderni și Paul Georgescu, Ștefan Agopian sau Ioan Groșan (din Caravana cinematografică și Școala ludică, dar nu și din Marea amărăciune) sau același, sub pseudonimul Ars Amatoria, în seriale ca O sută de ani de zile la porțile Orientului. Dar, și aici e întrebarea, sunt oare Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Alexandru Vlad, Sorin Preda, Viorel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]