1,423 matches
-
cerere, mărginită de însemne oculte, chenarul fiind lucrat cu migală de un meșter talentat, care a elaborat totul, toată grafica aceasta, cu o peniță specială, cu vârful atât de fin încât liniile care alcătuiesc figurile și insignele trebuiesc analizate cu lupa. Chenarul care înrămează hârtia (chenar de o lățime de cinci centimetri) este chiar frumos, grațios, grafica are un farmec sobru, ciudat, cum se creează câteodată o eleganță supremă din asocierea celor două culori, alb și negru. Textul... Textul este o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
asta mă scutește de grijă. La o jumătate de kilometru, cât este până la gară sunt ca și prezent permanent. Nu cred nimic, dar îmi place misterul. Recitesc de mai multe ori scrisoarea, seara o examinez la lumină puternică cu o lupă mare; îmi face plăcere jocul, simțindu-mă un personaj angrenat într-un roman de Agatha Christie. Puțintel ciudat, oarecum nebun, schemă transparentă, acțiune previzibilă și sfârșit simplu și logic. Contează atmosfera. Mâine dimineață voi fi la gară. Și voi repeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sau a unor paraziți macroscopici. La branhii s-a 134 apreciat coloritul, integritatea și infestările parazitare. Fiecare arc branhial (după ce a fost desprins prin secționare la capete) s-a așezat pe o lamă de sticlă și s-a examinat la lupă de mână sau microscopică. S au investigat leziuni macroscopice, paraziții sau formațiunile chistice. Inspecția s-a aplicat și asupra înotătoarelor și a globilor oculari. Palpația s-a efectuat asupra corpului în totalitate (prin atingere și presare), apreciindu-se tonusul,consistența
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cheile spre regatul poeziei / 27 Ideea fraudei, geniul, suicidul / 35 Portretul unui artist în derivă / 42 În drum sigur spre Hollywood... / 56 Rowley și comorile fermecate din adîncuri / 59 Dezlegarea labirintului: din vremuri apuse se înalță literele / 65 Suicidul sub lupă medicală și antropologică / 74 Poetul angelic: geniul romantic și universul magic al sinfo-picturii / 84 Laboratorul poetic: calea regală spre naufragiu / 101 Tabel cronologic / 129 Bibliografie / 135 Preambul La originea uneia dintre cele mai intense dezbateri din istoria literaturii engleze cunoscută
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
geografie creatoare de hărți ale operelor literare - era bazată în principal pe două dicționare dintre cele construite cel mai enciclopedic, adică elaborate după un principiu care cerea de la lucrări să conțină cît mai multă cunoaștere în stare nativă. Suicidul sub lupă medicală și antropologică În ceea ce privește motivele care au precipitat suicidul, Daniel Wilson (a cărui biografie privindu-l pe Chatterton este socotită de Russell - 1908: XVI - ca fiind cea mai exactă, mai interesantă și mai compătimitoare) e de părere că "vechea teorie
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
face obiectul altei cărți pentru implicarea ulterioară în descoperirile arheologice din zonă, dar și prin contribuția la întemeierea Muzeului Județean Vaslui. Din păcate, paginile acestei mărturii sunt mai puțin lizibile așa ca a fost nevoie de o transcriere atentă sub lupă (vezi pagina următoare - 96). Deși textul acesta este semnat - Octombrie 1937 de către Ghenuță Coman, student la Litere și Filosofie, Iași, implicarea studenților în activitatea de zi cu zi a localității, indiferent dacă erau sau nu de pe aceste meleaguri reiese foarte
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93473]
-
mai mari ziariști ai neamului. Vremea și-a îndeplinit ca întotdeauna opera. A modelat, a fasonat, a șlefuit. A curățat de pe reputația omului tot ce era fățărnicie, calomnie sau laudă nemeritată, a pus sufletul, mintea și caracterul celui dispărut sub lupa nepărtinitoare a istoriei și ne-a dat nouă, celor de azi, și va transmite celor de mâine și de întotdeauna un alt C.A. Rosetti, care a fost nu numai gazetarul scriitor, dar gazetarul luptător pentru cauza poporului său. Nimic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe care nu le știu: oare „Bunica” ar fi vrut să i se anunțe moartea în ziar?, ar fi vrut pamblici imprimate pe coroane?, ar fi vrut ca ultimul drum să-i fie mai lung, ocolit? etc. Moartea pune sub lupă fiecare gest, fiecare atitudine, dă un sentiment de vinovăție față de cel decedat. Încerci, epuizîndu-te în detalii, să compensezi ceea ce n-ai făcut odinioară pentru el, sau să îndrepți ceea ce ai făcut rău. Dacă voi ajunge pînă în anul 2000 (cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au alterat, ne-au diminuat plăcerea de a meșteșugi, bucuria de a vedea „lucrul ieșit din mîinile tale”. Chiar dacă ne-am pricepe să executăm astfel de obiecte, cu ce semnificație am învesti o sculptură în malachit sau (tocmai trecusem prin fața lupei prin care putea fi văzută) o sculptură într-un bob de orez? Pentru noi, acestea sînt ocupații exotice, „chinezării”. Tipul care să lustruiască la nesfîrșit, cu dragoste, biela-manivela aparține trecutului. Locul lui l-a luat, cam peste tot, insul care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frumos, ca o plantă ce se bucură de mult soare și apă... În aceste condiții, am fost nevoit să cer de la editură restituirea lucrării. În adresa către subsemnatul, se motiva că asemenea subiecte au mai fost tratate. Am căutat „cu lupa” prin biblioteci, dar n-am Întâlnit asemenea cărți. Veneam cu date inedite, foarte bogate, care interesau istoria literară: Creangă, Gorovei, Lovinescu, Irimescu, Labiș, Birlic, Jules Cazaban ș.a., intraseră În spiritualitatea națională, iar certe ecouri, se puteau Întâlni și peste hotare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sporit. Iată Însă, că mi se ivește alt prilej. V-aș ruga să-mi comunicați câteva date despre tablou 321: e pe pânză? , e ulei sau tempera, are o ramă bună, ce reprezintă, starea tabloului (e bine de privit la lupă), e original? și desigur prețul tabloului și modalitatea de-a ajunge la el. Dacă s-ar putea face o fotografie ar fi și mai bine. Sper că nu vă voi deranja prea mult cu acest șir de pretenții. Cum o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vrei să spui? Mi-a întins carnețelul și mi-a arătat ceva cu degetul. Nu era nici un cod, ci un „X“ uriaș și data. Era indicată și întârzierea. Comparând „X“-ul cu celelalte semne care nu se puteau descifra fără lupă, acesta era exagerat de mare și cu atât mai mult părea să fie de rău augur. (Atenție! Scanați după carte!!!!!!!!) — Semnifică oare un termen limită? întrebă ea. - Cine știe? Poate la (4). Asta înseamnă că dacă programul e anulat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să trăiești într-o altă lume. — Tot aia e. N-oi fi eu cine știe cine, dar sunt mulțumit așa cum sunt. Niciodată nu mi-a plăcut să ies în evidență. Dacă priviți poza de la absolvirea liceului, o să constatați că vă trebuie o lupă ca să mă găsiți. Înțeleg că n-am avut parte de familie și de prieteni, iar dacă dispar n-are cine să plângă după mine, dar mă declar mulțumit cu lumea în care trăiesc. Nu știu de ce. Poate pentru că mă distrează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mistificare. Articole ca Eminescu citit astăzi (Geo Șerban), Viața lui Eminescu și sfârșitul lui tragic (Eugen Jebeleanu), Locul lui Eminescu în literatura română (Ion Vitner) sau Eminescu despre realismul critic rus (Ion Hobana) induc tot felul de distorsiuni ideologice, prin lupa cărora sunt interpretate viața și opera poetului. Distorsiunea și mistificarea ajung în pragul ridicolului, ca, de pildă, atunci când sunt scoase la lumină „opinii” și articole venind din rândul „maselor”: De ce era Eminescu un poet „trist” (Solomon Maria, responsabilă culturală la
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
ordonată și perseverență, în raport cu spontaneitatea, impulsivitatea și manifestările predominant circumstanțiale. În FFM, prima ar ține de conștiinciozitate, a doua, de nevroticism. Sunt multe alte axe care ar putea fi introduse astfel încât metoda circumplexului să fie folosită ca un fel de lupă de lectură, ce se aplică succesiv aceluiași caz sau aceleiași persoane. Nici FFM și nici circumplexul nu țin seama de diferențierea între temperament și caracter, după cum, împreună cu psihanaliza, nu țin seama de manifestările persoanei în contexte variate, fapt asupra căruia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Relația etică este în primă instanță o relație între două persoane ce se raportează direct una la alta. De abia la periferie ea privește persoane mai „îndepărtate” sufletește sau grupe de persoane, iar pe de altă parte, e pus sub lupă aspectul situațional al relației etice, căci nimic nu mai amintește acum de virtuți. Poate de aceea, schema lui LEVINAS a fost preluată în cadrul încercărilor de „etică post-modernă”. Într-o încercare de circumscriere a reperelor condiției morale în perspectivă post-modernă, BAUMAN
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1978, 12; Ioan Lazăr, „Zaharia Bârsan”, TR, 1979, 1; Mircea Popa, „Ora de mătase”, TR, 1987, 52; Maria Vodă Căpușan, Justin Ceuca, „Teatrologia românească interbelică”, ST, 1991, 1; Corneliu Ștefănescu, Modernitate și valoare, TR, 1991, 21; Radu Mareș, Teatrul sub lupă, TR, 1996, 14; Poantă, Dicț. poeți, 60-61. C.H.
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
a revizita modernismul, pe care din motive contextuale românii nu l-au asimilat pe deplin niciodată, nu l-au epuizat nici azi când s-au sleit deja atracțiile postmodernismului, dar mai ales nu l-au pus cum se cuvine sub lupă. SCRIERI: Analize literare și stilistice (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1967; William Faulkner, București, 1969; Romanul realist în secolul al XIX-lea (în colaborare cu Dan Grigorescu), București, 1971; Roemeense Literatuur [Literatura română], în Moderne Encyclopedie der Wereldliteratuur, Haarlem
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
lipsește monstruosul din menajeria cantemiriană. Pe de o parte, Crocodilul reprezintă imaginea monstrului absolut, un adevărat Leviathan al cărții, de colții căruia nu reușește să se ferească nici măcar Inorogul. Pe de altă parte, descris cu minuțiozitate, adus aproape, ca sub lupă, Hameleonul însuși capătă dimensiuni înspământătoare, în pofida gabaritului său neimpresionant. El este un monstru absolut, un reprezentat eficient al demonului. Cantemir manifestă chiar o preferință barocă pentru grotesc. În spiritul ei, imaginația autorului nu este de sorginte românească și că ea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
quoque plebeii oculi in stuporem dantur, a piscibus septentrionalis Oceani esse demonstrarit Bartolinus, credere fas est, unicornu fossile, quod nostrae quoque regiones praebent, ejusdem originis fuisse. Dissimulare tamen non oportet, Monocerotem quadrupedem equi magnitudine reperiri apud Abyssinos, si credimus Hieronymo Lupo et Balthasari Tellesio, Lusitanis". 68 Bruno Faidutti, op. cit., Tome II, p. 273. 69 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 442. 70 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 232. 71 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 507. 72 Idem, p. 595. 73 Idem, p. 638. 74
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
quoque plebeii oculi in stuporem dantur, a piscibus septentrionalis Oceani esse demonstrarit Bartolinus, credere fas est, unicornu fossile, quod nostrae quoque regiones praebent, ejusdem originis fuisse. Dissimulare tamen non oportet, Monocerotem quadrupedem equi magnitudine reperiri apud Abyssinos, si credimus Hieronymo Lupo et Balthasari Tellesio, Lusitanis." 355 Bruno Faidutti, op. cit., Tome II, p. 273. 356 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 442. 357 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 232. 358 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 507. 359 Idem, p. 595. 360 Idem, p. 638. 361
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unde clasele sociale antagoniste devin specii diferite, sau chiar al Insulei doctorului Moreau, unde doctorul încearcă să "umanizeze" animalele prin chirurgie și hipnoză. S-ar putea găsi mii de exemple pentru aceste tipuri de extrapolare, care propun un "efect de lupă" asupra obiectelor, teoriilor sau situațiilor. De exemplu, ca să încheiem, aservirea vieții zilnice publicității în Neguțătorii spațiului sau chiar invazia imaginilor conducând la condamnarea tipăriturilor în Fahrenheit 451 (Ray Bradbury, 1953)95. 2.2. Analogiile Romanele SF se referă implicit la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru un robot, sunt de neconceput. Aceste narațiuni derivă din probleme puse într-o perspectivă antropologică, ceea ce ne dă de gândit asupra soluțiilor romanești găsite. Folosirea roboților ca personaje permite un fel de trecere la limită și un "efect de lupă" care face mai evidente anumite situații cotidiene sau juridice în care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice: Stanislaw Lem, autor polonez, folosește roboții în povești destul de diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
subliniat saltul imens în cunoașterea ființei umane făcut după inventarea microscopului. Galileo Galilei (1564-1642) și Johannes Kepler (1571-1630) pot fi considerați străbunicii microscopului. Lunetele astronomice au fost primele aparate de mărit corpurile cerești aflate la mare distanță de ochiul omului. Lupa (inventată la începutul secolului XIV) a fost și ea o precursoare modestă a microscopului. Ideea cuplării a două lentile (ocular și obiectiv) este atribuită lunetiștilor olandezi Hans Janssen și Zaharias Janssen, în jurul anului 1602. Galileo Galilei și fizicianul Francesco Fontana
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
an. LUNETĂ ASTRONOMICĂ Instrument optic care utilizează lentilele pentru a concentra lumina provenită de la corpuri îndepărtate, într-un punct dat (focar). Obiectivul, o lentilă convergentă formează o imagine reală a obiectului. Aceasta se privește prin ocular care are rol de lupă. Imaginea obiectelor îndepartate examinată vizual sau este înregistrată pe o placă fotografică. Se folosește pentru stabilirea coordonatelor astronomice sau pentru observarea detaliilor de pe suprafața planetelor. Este sinonim cu telescopul refractor. MATERIE INTERPLANETARĂ Gazul, plasma și praful aflate în Sistemul Solar
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]