10,288 matches
-
bântuie/ ca o malarie/ pe marginea lui stau lupi tineri geloși/ Ťvrem să ne dansezi ca o fiară/ vrăjităť/ îmi întind pene ucise de păsări talismane/ cu plopi/pe parchet în oglinzi sus pe geamuri/ luna se despică în trăsnet/ lupii tineri dependenți de risipă/ trec prin glasvand/ urcă până la creier/ și rod/ ia o doză, îmi spun/ îmi latră ciudat ca din altă țară/ freacă-te cu ea pe păr pe spinare/ ai numai arsuri" (Tropicală). A pune toate aceste
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
Tudorel Urian Trebuie să o spun sincer, m-am apropiat cu foarte multă reticență de romanul lui Marius Daniel Popescu, Simfonia lupului. Nu știu alții cum sunt, dar pe mine modul în care numele cititorului a fost introdus pe piața literară românească m-a făcut mai degrabă să ocolesc romanul și puțin a lipsit să nu îl ignor cu totul. Pentru a
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
din 1990 la Lausanne, unde conduce un autobuz al municipalității. Un român care trăiește în Elveția și este șofer de autobuz a fost recompensat cu Premiul "Robert Walser" pentru debut în proză. Primul roman al craioveanului Marius Daniel Popescu, Simfonia lupului (La symphonie du loup), de 400 de pagini, a fost primit cu entuziasm de critica literară elvețiană. Dintre 60 de autori aspiranți la Premiul "Robert Walser", juriul elvețian a ales un singur nume: Marius Daniel Popescu, scriitor, șofer de autobuz
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
unora să o creadă. De la început trebuie să o spun că Marius Daniel Popescu este, în primul rând, un foarte mare scriitor și apoi doar șofer, țigan, emigrant, tată de familie și ce-o mai fi fiind. Romanul său Simfonia lupului are respirația marilor narațiuni, stilul său amintește de Michel Butor (utilizarea persoanei a II-a ca formă de obiectivare a Eu-lui narativ), Proust (rememorarea unor trăriri și întâmplări dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat), Robert Musil (predispoziția
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
și îți spuneai "Trebuie să meargă să-și ia bagajele rămase pe culoar"" (p. 165). Alte considerații vizează, din perspectivă mai mult sau mai puțin filosofică, relațiile dintre timp și spațiu sau se referă la specificitatea muncii pe calculator. Simfonia lupului este un roman foarte elaborat, plin de subtilități narative, cu pagini capabile să stârnească mari emoții sau/și de o copleșitoare delicatețe (nebunia călătoriei pe scara trenului, înmormântarea tatălui rememorată din perspectiva adolescentului, sublima bucurie din prima copilărie, când mama
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
fericit" - " dragostea omului matur pentru fiicele sale). Este cartea unui scriitor matur, pe deplin format, nicidecum a unui șofer de autobuz care scrie pentru că nu are cu ce să își umple timpul liber. Excelent tradus de experimentatul Emanoil Marcu, Simfonia lupului de Marius Daniel Popescu este cel mai bun roman, semnat de un autor român (și nu numai), pe care l-am citit în ultimii ani. O încântare! Premiul "Robert Walser", câștigat în anul 2008, este pe deplin meritat!
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
Martin, procesată, dar ceea ce trimite la rîndul său criticul român e altceva. E de ajuns să parcurgi lista figurilor de stil antimoderne pentru a constata că sublimul, de pildă, nu poate fi moderat. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că antimodernul este lupul cel rău care se arată ca atare, cu colții scoși. Nu, el nu mușcă decît de sub catifea. Moderația și ambivalența sînt, pur și simplu, două realități diferite. Or, în această situație sumbră, în care puricele speră ca elefantul să intre
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
lui decapotabilă. Îi făcuse garaj, să n-o rușineze vrăbiile și guguștiucii în curte. Buick-ul judecătorului avea ceva amenințător, mare și cu botul rînjit cum era. Să zicem, comenta observatorul lui, doctorul Tefik, că de cînd nu mai avea cîinii lupi cu care ieșea la plimbare magistratul voia să arate că nu se teme de nimic și că alții ar fi trebuit să se teamă de el. Dar de ce să-și cumpere judecătorul o mașină americană tocmai cînd la modă erau
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
atestată, cunoscute chiar de autor (Un poet necunoscut, Lumînărică, Calypso); se relatează întîmplări de călătorie (Catacombele Mănăstirii Neamțu, Pelerinagiu); alteori, la baza scrisorilor se află documente cu virtualitate literară, pe care prozatorul le reproduce și după aceea le stilizează (Statistica lupilor, Un proțes la 1826 sau hilara legendă despre originea țiganilor, relatată de Bogonos în încîntătoarea bucată Pentru ce țiganii nu sunt români). Negruzzi ne încredințează că a povestit istoria exact cum a auzit-o de la Bogonos, "silindu-mă a păzi
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
calomnie, când mă acuzi de calomnie, se face proba verității: trebuie să discutăm dacă fapta pe care eu am afirmat-o și pe el o consideră calomnie este reală sau nu. Ori asta înseamnă să te duci singur în gura lupului, adică să te duci într-o procedură judiciară care să-ți analizeze comodatul pe BMW-uri. Eu mă îndoiesc că dl Iohannis își dorește treaba asta. Eu mi-o doresc!" DC News: Nu vă gândiți să faceți o sesizare cu privire la
DAN ȘOVA - KLAUS IOHANNIS. Șova: Iohannis e un INFRACTOR. Aștept să mă dea în judecată by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82030_a_83355]
-
calomnie, când mă acuzi de calomnie, se face proba verității: trebuie să discutăm dacă fapta pe care eu am afirmat-o și pe el o consideră calomnie este reală sau nu. Ori asta înseamnă să te duci singur în gura lupului, adică să te duci într-o procedură judiciară care să-ți analizeze comodatul pe BMW-uri. Eu mă îndoiesc că dl Iohannis își dorește treaba asta. Eu mi-o doresc!" DC News: Nu vă gândiți să faceți o sesizare cu privire la
DAN ȘOVA - KLAUS IOHANNIS. Șova: Iohannis e un INFRACTOR. Aștept să mă dea în judecată by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82031_a_83356]
-
dâmbovițeană, care îl irita pe Octavian Paler până la cele mai plastice comentarii, ieșite dintr-o mâhnire profundă... Nu aveam, așadar, cum să-i prevăd răspunsurile. Întrebările mele sunt, de mai multe ori, simple pretexte pentru ca acest gânditor privat și independent, "lup singuratic", cum se definea, să se exprime în toată anvergura ideației sale. Lipsesc din această carte picanteriile biografice, dezvăluirile de un senzaționalism ieftin, intimitatea văzută pe gaura cheii. Nu m-a interesat niciodată o asemenea perspectivă joasă, viața unui scriitor
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
adversari corupți. Regina sa reușește să cîștige de partea sa senatul, și să elimine pe cel mai important adversar, cel care susține cauza lui Xerxes. Avem la începutul filmului și o mostră de viață spartană, viitorul rege Leonidas înfruntînd un lup care pare desprins dintr-un cartoon gen Cărțile junglei și care aduce cu un șnauțer care a suferit serioase modificări genetice. Episodul este de un comic irezistibil, Leonidas pe post de Mowgli trage în țeapă bestiola cu blana zburlită toată
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
cât de dragi Îi sunt, mereu! Chiar În spatele său, la două sute de metri, Rică Olaru vedea cu ochii minții pădurea Mavrocordat, mirifica pădure a copilăriei sale, vedea și liniștea aparentă ce domnea În ea, deși știa că Încă mai hălăduiau lupii, iepurii, bursucii și căprioarele. În dreapta era școala la care Învățase un an, școala cu profesorii dragi lui și la care, iarnă-vară, a făcut o navetă grea. Iar spre stânga sa, departe-departe era ... Siretul cu apele lui tulburate și Bacăul cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mai slăbit și Îi este foarte dor de toată familia și de colegii săi! Nu pot să merg pe urmele mata și să-l văd? În niciun caz, s-ar nărui toate speranțele noastre și ne-ai vârî În gura lupului! Și eu ce trebuie să fac? Pot să-i trimit haine, mâncare, medicamente? Numai medicamente, pentru că rana nu se Închide, dom’ Fane are mâncărimi și dureri mari! Fata mai ceru o serie de amănunte despre chiupul cel mare, primi răspunsuri
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Pâcule! Nu o face pe mortul în păpușoi. Păi, nu vă spuneam? Nici nu știu când am coborât din pod... Jos, mă aștepta fimeia, albă ca varul. „Mai este necuratul în pod?” m-o întrebat ea, clănțănind din dinți ca lupul. „Acum sunt trei, nu numai unul...Numai că s-o făcut mititei cât niște șoareci.” „Ce spui? Doamne ferește! Chiar trei sunt?” „Cum mă vezi și cum te văd.” i-am răspuns eu. „Ce facem? Cum scăpăm de ei? Cu ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a răspuns Pâcu, zâmbind unui gând. Că te gândeai la o întâmplare nu ar fi mare lucru, dar tu ne ai întrebat dacă știm ce ne-o lipsit în noaptea asta - nu l-a slăbit moș Dumitru. O haită de lupi, Dumitre! Nu unul-doi, ci o haită, băiete, care, cu ochii lucind în lumina felinarelor, să se învârtă în jurul nostru cu gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
haită de lupi, Dumitre! Nu unul-doi, ci o haită, băiete, care, cu ochii lucind în lumina felinarelor, să se învârtă în jurul nostru cu gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare poftă. Dealul Lutăriei l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
însă nici o vorbă până aburii vinului din ulcica plină nu i-au gâdilat nările. A sorbit cu zgomot din vinul fierbinte, și-a dres glasul și a deschis vorba: Apoi mie îmi stă în minte pățania țiganului cu haita de lupi...Parcă îl văd pe țigan povestind, tot așa într-o iarnă ca asta, în crâșma din sat de la mine. Avea obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea și el câte un țoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mine, trăgându-mă de mânecă. „Ce-i cu tine, Stane? Că m-ai speriat!” Mă uit mai bine la el. Avea ochii cât cepele. Să-i iasă din cap și alta nu. „Ce tremuri așa, băiete? Doar n-ai văzut lupul.” „Ba da! Si sunt mai mulți, nu numai unul!” „Unde, măi Stane?” am sărit eu, ca mușcat de șarpe. „Uite acolo, în urmă. Merg amișunând urmele noastre.” M-am întors și ce să vezi? Vreo șapte jivine tropăiau în urma noastră
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
noastră aleargă niște jivine au rămas ca stanele de piatră...Să mai mergem înainte? Ar putea să ne sară în spate, ferească sfântul! Să ne întoarcem? Dăm peste fiare! Am stat așa o bucată de vreme, holbându ne, noi la lupi și lupii la noi. După un timp, au început să ne clănțănească dinții, cât de frig, cât de frică. „Ce ne facem, bade Costâne? m-a întreabat Stan cel mic, țambalagiul. Uite-te la ei cum se ling pe bot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
niște jivine au rămas ca stanele de piatră...Să mai mergem înainte? Ar putea să ne sară în spate, ferească sfântul! Să ne întoarcem? Dăm peste fiare! Am stat așa o bucată de vreme, holbându ne, noi la lupi și lupii la noi. După un timp, au început să ne clănțănească dinții, cât de frig, cât de frică. „Ce ne facem, bade Costâne? m-a întreabat Stan cel mic, țambalagiul. Uite-te la ei cum se ling pe bot.” Am stat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cât de frică. „Ce ne facem, bade Costâne? m-a întreabat Stan cel mic, țambalagiul. Uite-te la ei cum se ling pe bot.” Am stat eu și m-am gândit și mi-am adus aminte cum spunea cineva că lupii fug de foc. Amnar și cremene aveam, dar ce să punem pe foc? Până la urmă, tot Stan cel mic mă trage de poală și îmi zice: „Uite colea o grămadă de găteje numai bune pentru foc.” Bune-bune - zic eu - dar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și îmi zice: „Uite colea o grămadă de găteje numai bune pentru foc.” Bune-bune - zic eu - dar cum ajungem la ele, că lighioanele îs colea? Să ne strângem unul lângă altul și să ne mișcăm încet încet, ca să nu priceapă lupii ce facem. Dacă ajungem la vreascuri sănătoși, facem focul acolo și gata.” Mic-mic, da’ mintea brici! Ne-am târât noi ca șarpele și după o vreme am ajuns la grămada de crengi. Ia să te văd, Pâcule, cum aprinzi tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]