1,843 matches
-
marathi (70 mîl.), gujarati (50 mîl.), bihari (40 mîl.), oriya (35 mîl.), panjabi/punjabi (30 mîl.), rajasthani (20 mîl.), assameză (20 mîl.), bundeli (10 mîl.), pahari (8 mîl.), konkani (8 mîl.), nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mîl.), bihari (40 mîl.), oriya (35 mîl.), panjabi/punjabi (30 mîl.), rajasthani (20 mîl.), assameză (20 mîl.), bundeli (10 mîl.), pahari (8 mîl.), konkani (8 mîl.), nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mîl.), bundeli (10 mîl.), pahari (8 mîl.), konkani (8 mîl.), nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George; Jain, Dhanesh (editori), The Indo-Aryan Languages, Routledge, Londra
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mîl.), konkani (8 mîl.), nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George; Jain, Dhanesh (editori), The Indo-Aryan Languages, Routledge, Londra/New York, 2007. Filliozat, Pierre-Sylvain, Grammaire sanskrite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George; Jain, Dhanesh (editori), The Indo-Aryan Languages, Routledge, Londra/New York, 2007. Filliozat, Pierre-Sylvain, Grammaire sanskrite pâninéenne, Picard, Paris, 1988
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George; Jain, Dhanesh (editori), The Indo-Aryan Languages, Routledge, Londra/New York, 2007. Filliozat, Pierre-Sylvain, Grammaire sanskrite pâninéenne, Picard, Paris, 1988. Filliozat, Pierre-Sylvain, Le Sanskrit, col. Que
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
varianta atica: Eschil, Sofocle, Platon). Greacă koiné (l.m.): sec. IV i.C. - sec. VI d.C. Pierderea accentului muzical, simplificarea morfologiei. Greacă medie/bizantina (l.m.): sec. VI - 1453. Limba a culturii bizantine și a credinței creștine ortodoxe. Greacă modernă/neogreaca (15 mîl.): Grecia, Cipru. Două variante: dhimotiki (vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale. Limba armeana Este o limbă indo-europeană izolată. Prima limba a 3 mîl. de vorbitori în Armenia și Nagorno-Karabah
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creștine ortodoxe. Greacă modernă/neogreaca (15 mîl.): Grecia, Cipru. Două variante: dhimotiki (vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale. Limba armeana Este o limbă indo-europeană izolată. Prima limba a 3 mîl. de vorbitori în Armenia și Nagorno-Karabah, dar un total de 6 mîl. cu cei din alte țări. Este scrisă cu alfabet propriu. Limba satem. Două varietăți principale. Atestata în sec. V prin traducerea Bibliei. Limba albaneză Limba indo-europeană izolată, formează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbită, populară), folosită în comunicarea uzuală și katharevusa ("purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale. Limba armeana Este o limbă indo-europeană izolată. Prima limba a 3 mîl. de vorbitori în Armenia și Nagorno-Karabah, dar un total de 6 mîl. cu cei din alte țări. Este scrisă cu alfabet propriu. Limba satem. Două varietăți principale. Atestata în sec. V prin traducerea Bibliei. Limba albaneză Limba indo-europeană izolată, formează singură o ramură. Prima limba a 3,5 mîl de vorbitori și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
total de 6 mîl. cu cei din alte țări. Este scrisă cu alfabet propriu. Limba satem. Două varietăți principale. Atestata în sec. V prin traducerea Bibliei. Limba albaneză Limba indo-europeană izolată, formează singură o ramură. Prima limba a 3,5 mîl de vorbitori și un total de 8 mîl. Limba oficială în Albania, Kosovo și Macedonia. Două dialecte, reciproc neinteligibile: tosk în sud și gheg în nord. Cel mai vechi text din 1642. Din 1900 folosește alfabetul latin. Trăsături lexicale și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
țări. Este scrisă cu alfabet propriu. Limba satem. Două varietăți principale. Atestata în sec. V prin traducerea Bibliei. Limba albaneză Limba indo-europeană izolată, formează singură o ramură. Prima limba a 3,5 mîl de vorbitori și un total de 8 mîl. Limba oficială în Albania, Kosovo și Macedonia. Două dialecte, reciproc neinteligibile: tosk în sud și gheg în nord. Cel mai vechi text din 1642. Din 1900 folosește alfabetul latin. Trăsături lexicale și morfo-sintactice comune cu română. Bibliografie specială: Allen, W
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
11. Persoană se exprimă prin intermediul verbului 12. Timpul și modul se exprimă prin intermediul verbului 13. Existența concordantei între subiect și verb și între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin intermediul verbului 12. Timpul și modul se exprimă prin intermediul verbului 13. Existența concordantei între subiect și verb și între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
modul se exprimă prin intermediul verbului 13. Existența concordantei între subiect și verb și între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
13. Existența concordantei între subiect și verb și între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin Language, Cambridge
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Adams, J.N., The Regional Diversification of
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Adams, J.N., The Regional Diversification of Latin 200 BC-AD 600, Cambridge University Press, Cambridge/New York, 2007. Adrados, Francisco R.; Bernabé, Alberto; Mendoza, Julia, Manual of
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sec. al IX-lea (epoca vikingilor) nordică comună s-a scindat în două ramuri cuprinzînd fiecare cîte două dialecte devenite limbi. Astăzi cuprinde o subramura de vest (islandeza - 250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză - 5,3, mîl. și suedeză - 9 mîl.). Unii lingviști consideră feroeza dialect al limbii islandeze. Ramură de vest În comparație cu grupul nordic, grupul germanic de vest este mult mai puțin unitar. Se crede 258 că cele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]