1,089 matches
-
dragonului steaguri, ce flutură în vânt, Ci duc cu dânșii lemnul glorios care dragonul a înfrânt. E o lașitate să pregătească săgeți mâinilor agile, Să lovească zidurile cu mașini, să umple câmpul de șanțuri, Și mâinile mizerabile să-și le mânjească, prin crude masacre. Atunci căpetenia curții pământești, cu strășnicie poruncește, Ca fii lui Israel din urmă, de altar să se atingă, Să sacrifice idolilor întunecați și pe Cristos să-l părăsească (31-42). Aruncați, comandanți de trupe, și voi, tribuni, abandonați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-i un amărît? Cu ce vrei să cumpere? Că s-au înmulțit nevoiașii... Ehe, înainte nu era așa... adică erau și-nainte, da nu ca acu'! Octav: Așa e, doamnă, așa e... Cu ce vă mai servim? Femeia: Auzi, să mînjești frumusețe de monument cu fel de fel de... aduse de prin celea locuri străine... Octav: Ăsta-i cavoul unui bogătaș... boier mare... prinț... sau așa ceva... s-au șters literele... Așa că trebuia privatizat... Altul al rînd! Femeia: Mda... Și nu ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
autohtonii cu tupeu, nu pentru cei cu merite. O „țară ciudată și unică în toate privințele, pe fața pămîntului, unde viclenii sînt inteligenți, cei stricați virtuoși, hoții oameni de cinste, lichelele și incapabilii fruntași”, o „țară în care totul e mînjit, totul impur și totul putred”.3) O țară decepționantă pentru cei deprinși cu ordinea, seriozitatea și loialitatea. „Vezi, asta-i țara, pe care voi cei de dincolo (ardelenii - n. m.), - îi spunea Vasile PÎrvan lui Onisifor Ghibu - , n-o cunoașteți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
imposibilitate de a mai realiza concesii, limitând-o doar la actul de a concepe o răzbunare crudă, inumană. Astfel, când află de moartea lui Patroclu, ??178 durerea lui Achille devine „înspăimântătoare”: întins pe pământ, refuzând orice hrană, smulgându-și părul, mânjindu-și hainele și fața cu cenușă, el suspină — ni se spune în epopee — și se gândește la propria-i moarte. Apoi, când aceeași durere îl readuce totuși la viață, gândul lui „e numai măcel și sânge și vaier de moarte
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40 de persoane, care s-ar fi stabilit la Borșa, Cotnari, Dădești, Hârlău, Hoisești, Iași, Mânjești, Miclăușeni, Onești, Podu Iloaiei, Poleni, Ruginoasa, Sârca, Ștefănești sau Târgu Frumos; despre alții însă nu se știa unde au plecat. O evoluție cu totul diferită, sub raport demografic, a avut satul Ulmi, care în 1803 se înscria cu 45 capi
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că în locul interviurilor sau a observației participative, analiza documentelor manipulează documente sociale pe care le tratează ca depozitare ale semnificațiilor grevate material ale realității sociale, ca urme ce au supraviețuit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
barbare: a) conștiința superiorității spirituale, dată de credința creștină a românilor: "cei mai mulți barbarĭ eraŭ păgânĭ, ceea ce impedeca căsătoriile lor cu Româniĭ"; b) conștiința superiorității etnice, dată de descendența romană: "Românul se credea o natură maĭ superioară, care nu vroea să-șĭ mânjească sîngele, amestecându-se cu asemenea ființe" (Xenopol, 1890, pp. 57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cineva nu se simte în largul său din diverse motive de care este conștient [...] Răul care-l lovește pe celălalt îl despăgubește, reconciliindu-i invidia" (apud, Braud, 2008, p. 31). Este un lucru știut de cei mai mulți că "dezvăluirea abjecției care mânjește o reputație îi bucură pe toți cei care suportau agasați superioritatea cuiva" (ibidem). Bucuria sadică, răuvoitoare se hrănește din judecăți și aprecieri subterane, întemeiate pe tradițiile străvechi ale invidiei și geloziei. Un sentiment disimulat de inferioritate își află compensația momentană
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și ferestrele foarte bine, că fug de se prăpădesc toți. Pentru brâncă, când se dezumflă: este bună ceara caldă, să pună la umflătură des, că se dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
după sângeroasa înfruntare ne schimbam ultimele pansamente în spitalele din Bârlad. Odăița de bejenie a lui Vlahuță ne aduna în fiecare seară”. Și tot el, continua confesiunea: „În accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semnătură): „De când eu am părăsit profesiunea de scriitor, s-a făcut atâta progres în publicitatea românească, încât mă simt absolut zdrobit când mă aflu în fața unei file curate de hârtie, știind bine că ea astăzi nu mai sufere să fie mânjită, ca pe vremea mea, cu negreală, decât doar spre a spune o gândire. Care va să zică nu mai e permis nimănui a strica hârtia degeaba. Fericit publicul de astăzi!“ 1.5. Caragiale regizor Caragiale este, totodată, și un bun regizor. Este primul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
care o consider singura civilizată, în ciuda imperfecțiunilor ei. În țară, dar mai ales în statele dezvoltate occidentale, îmi stăpânesc cu greu pornirea de a-i lua de guler pe activiștii obraznici și agresivi care îmi vâră în ochi degetele lor mânjite de cerneala rublelor și de sângele închegat al victimelor Gulagului, atrăgându-mi ritos atenția cum să vorbesc, care e decalogul formulelor avizate de noul Komintern al corectitudinii politice sau de ce e trendy să-l înjuri pe Bush jr. și nerecomandabil
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
plece goi. Unul dintre acei frați mi-a povestit că de cincisprezece ori a trebuit să renunțe la izmene; și, deoarece, copleșit de pudoare și de rușine, îi părea rău mai mult de izmene decât de celelalte haine, și-a mânjit izmenele cu balegă de boi și cu alte mizerii, astfel încât ciobanii, cuprinși de scârbă, nu le mai luau. Și după ce au îndurat și alte ofense, s-au întors în Italia. 7. Despre frații care au trecut prin Spania, pot spune
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu armele-n mâini fasciste armate de câini, prăbușite din țară În țarăă». (Radu BOUREANU. - Uriașul Octomvrie) «Așa veni - așa Înflăcărată zi de februarie-a lui treizeci și trei Pe Grivița sus, unde curge țiței De se-mbină În pământ și-ți mânjește lopata cu toți, erau gata ca unulă». (Cicerone ThEODORESCU. - Calea Griviței) Salvatoarea «Întoarcere cu 180 de grade» - cum numește poetul Geo Bogza actul eroic prin care poporul român și-a luat soarta În propriile sale mâini, eliberarea națională a României n-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
evocarea eroismului comuniștilor În sufletele tinerei generații ce crește În libertate și fericire: Nu vom uita, nu, Petre niciodată!» Spun pumnii strânși și adâncii ochi senini - ai pionierilor cu cravate roșii, care privesc la Doftana, șapca veche străpunsă de glonț, mânjită de sânge și pământ a comunistului Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni fii ai poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
18: „În seara zilei de 31 iulie a.c. postul de radio Londra a consacrat o parte a emisiunii sale În limba română modestei mele persoane. Lucrul poate părea de neînțeles la prima vedere. Oare Londra trădătorilor de țară, a legionarilor mânjiți de sânge și a renegaților, a căror obișnuită Îndeletnicire este ațâțarea cea de toate zilele la un măcel mondial, să fi fost cuprinsă subit de dragoste pentru poezie, să se fi Înfierbântat așa, deodată, pentru probleme de cultură? (Ă). Micii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de marele lor patron, nici unul dintre ei n-a avut, cred, vreodată de-a face cu o balenă) să nu se uite cu dispreț la vreun nantucketez, căci noi sîntem, chiar în straiele noastre de lînă și în pantalonii noștri mînjiți cu catran, mult mai îndreptățiți decît ei să purtăm decorația Sfîntului Gheorghe. Dacă e sau nu cazul să-l primim pe Hercule în rîndurile noastre - iată o întrebare asupra căreia am zăbovit îndelung, cuprins de îndoieli: căci, deși, potrivit mitologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
55 Școala de Arte și Meserii sat Miroslovești, comuna Miroslovești Reabilitare 200 1756 56 Școala de Arte și Meserii, comuna Miroslovești Reabilitare 100 pentru Școala cu cls. I-VIII sat Soci, com. Miroslovești 1757 57 Școala cls. I-VIII sat Mânjești, com. Mogoșești Reabilitare 150 1758 58 Școala cls I-VIII sat Muncelu de Sus, comuna Mogoșești-Siret Reabilitare 220 1759 59 Școala de Arte și Meserii sat Mogoșești-Siret, com. Mogoșești-Siret Reabilitare 200 1760 60 Grădinița PP com. Răducăneni Reabilitare 80 1761
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Gârceni Obiectiv de investiții 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1052 17 Școala cls. I-IV sat Cârțibași, com. Bogdănița Obiectiv de investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1053 18 Școala cls. I-VIII sat Albești, com. Albești Obiectiv de investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1054 19 Școala cls. I-IV sat Mînjești, com. Munteni de Jos Obiectiv de investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1055 20 Școala cls. I-IV sat Valea Mare, com. Ivănești Obiectiv de investiții 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1056 21 Școala cls. I-IV sat Albești, com. Delești Obiectiv de investiții 50 ─────���──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1057 22 Școala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
ai poveștii. Tico-ul e oprit de poliție înainte de producerea accidentului real, pentru că se filmează ultimele planuri din filmul fictiv, iar BMW-ul trece după accidentul real, în momentul când tehnicienii împachetează materialul, dar când încă mai zac pe asfalt hainele mânjite de sânge folosite ca elemente de scenografie. Roțile mașinii trec încet peste ele, în vreme ce crește senzația de Unheimlich pe care o au spectatorii. De fapt, ideea filmului în film (un fel de dublare a teatrului cinematografizat) e importantă și în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ivanesti (de Vaslui) 2. Alexandru Vlahuță │ 61. Ivești 3. Arsura │ 62. Laza 4. Averesti │ 63. Lalesti 5. Avrămești │ 64. Lipovat 6. Bancă │ 65. Lunca Banului 7. Băcani │ 66. Malusteni 8. Bacesti │ 67. Miclesti 9. Bălțeni │ 68. Mireni 10. Berezeni │ 69. Mînjești 11. Bîrzești │ 70. Muntenii de Jos 12. Blagesti │ 71. Muntenii de Sus 13. Bogdana │ 72. Murgeni 14. Bogdănești │ 73. Negrești 15. Bogdanita │ 74. Obirseni 16. Boțești │ 75. Oltenești 17. Bozia │ 76. Osesti 18. Bunesti │ 77. Pădureni 19. Ciocani │ 78. Perieni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
agresiune bioconcentrică și de dinafară și dinlăuntru Uniunea Sovietică din departe și regimul comunist din aproape; două amenințări permanente care se susțin reciproc și în numele cărora ar fi trebuit, chipurile, să îndurăm toate erorile unui socialism construit din hîrtie igienică mînjită cu lozinci. Stop!; Pactul de la Varșivia (cei patru vecini din piesă) se suie în crăcile stejarului de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-i un amărît? Cu ce vrei să cumpere? Că s-au înmulțit nevoiașii... Ehe, înainte nu era așa... adică erau și-nainte, da nu ca acu'! Octav: Așa e, doamnă, așa e... Cu ce vă mai servim? Femeia: Auzi, să mînjești frumusețe de monument cu fel de fel de... aduse de prin celea locuri străine... Octav: Ăsta-i cavoul unui bogătaș... boier mare... prinț... sau așa ceva... s-au șters literele... Așa că trebuia privatizat... Altul al rînd! Femeia: Mda... Și nu ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
exista atunci, acum 40 de ani, o clasă muncitoare care acum a dispărut. În Occident astăzi nu mai există clasă muncitoare, există o mică burghezie și cei care mai lucrează ca muncitori, lucrează ca muncitori calificați, nu mai au mîinile mînjite de ulei, lucrează la mașini perfecționate, se respectă programele de opt ore, pleacă În vacanță peste mări și țări; nu se mai poate vorbi azi de clasă muncitoare sau de mentalitate proletară. Dar În anii ’60 ideologia și propaganda de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]