2,156 matches
-
fi om, ar spune: ─ Țuc-o, mă! Și după aia, tot el: ─ Măă, da’ chiar așa?!? ─ Pis, piis, se aude din bucătăria de la capătul coridorului și într-o străfulgerare mirosul de pliculeț Dante face priză cu scoarța cerebrală a motanului Mămăligă. Miau, miau, zice el, răsucindu-și coada și trupul pe lângă pulpele stăpânei. ─ N-am să înțeleg niciodată de ce faci chestia asta, zice Aurora Martinescu, ce-ai frate, potolește-te! E prima oară când îți dau să mănânci? Tu n-auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
timp și de igienă, dragă. Și dacă mi-ai da Dante ceva mai des, poate n-aș mai reacționa așa. Propac pentru pisici obeze, tu ce părere ai, o fi o chestie așa grozavă? Aș cam vrea să mă culc, Mămăligă, mai zice Aurora. Sper să-ți ajungă până la cinci dimineața. Dacă iar sari pe mine de pe dulap, îți jur că nu te mai las în dormitor. Da, da... Și în timp ce motanul plescăie mai departe, Aurora își târșește pâslarii pe mozaicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de cartofi cu cincizeci de bani sub prețul pieței; a subtilizat două ziare de pe taraba unui ageamiu, și mai ales! Mai ales! Ce trofeu! Și-a tras cablu! De pe balconul vecinilor, niște proști, habar n-au nici cum să rupă mămăliga! Singur a migălit la el în timpul zilei când sunt ei la muncă, de-acum nu mai stă la mila lui Lazarov, ducă-se naibii la Pamplona, doar-doar l-a lua vreun buhai în coarne! E, acu poate să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
el duios. ─ Mulțumesc, murmură ea. ─ Știți ceva? Hai să ne spunem pe nume. ─ Despina, spune Despina și întinde mâna. ─ Pascal, spune Pascal și o sărută pe a Despinei. Ea zâmbește din nou. Îmi pare bine. ─ Și mie. Fâl fâl. Buf! ─ Mămăligă, te rog să te potolești. E la televizor, dragă, nu poți s-o prinzi! Aurora Martinescu încearcă să urmărească programul ei favorit, despre păsări, cu David Attenborough. Motanul face salturi însă în fața ecranului încercând să prindă văduva paradis (Vidua paradisaea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ulterior, îi cresc puii, care devini capabili de zbor după 14 zile. ─ Miau! Când o să am parte și eu de așa ceva? Niciodată, băiete. Niciodată. Ce cuvânt greu! Trebuie să-l învăț astăzi? Mai lasă-mă puțin, hai, doar un salt. ─ Mămăligă, își amărăști inima degeaba. Niciodată nu vei putea înhăța văduva paradis. Niciodată nu vei putea înhăța nici măcar o vrabie obișnuită. Ești mult prea gras. Ești mult prea leneș. Și apoi, ești al meu. ─ Bine, bine. Și motanul vine să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
roti și uite-așa, încetul cu încetul, o să ajungem și la...prr...prr...prr... Sună telefonul. Motanul ciulește urechile dar nu-și schimbă dispoziția. ─ Nici eu n-am chef să răspund, zice Aurora. Telefonul sună în continuare. ─ Bine, bine, vin. Mămăligă e nemulțumit. Nici Aurora nu e încântată și își târăște dinadins picioarele pe coridorul întunecat. ─ Aurora, credeam că nu mai răspunzi! Mă uitam la programul despre cinteze, dragă. Hai că te-am rezolvat. ─ Serios? Da, mâine înainte de recepție vii pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și Însoțite de obicei de un pahar de vin (În ital. În orig.). Mestrino - comună În provincia italiană Padova din regiunea Veneto. Oraș din sudul Olandei. polenta - terci dens făcut din făină de porumb fiartă În apă; un fel de mămăligă (În ital. În orig.) Un pic, foarte puțin (În ital. În orig.). Intră (În ital. În orig.) Referire la transformarea substantivului „liaison“ (din „liaison officer“ - ofițer de legătură) În verbul „to liaise“ (a intra În legătură). Mulți dintre noi vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să-l coboare grăbit, ca să ajungă acasă, odată cu înserarea. Acasă, mare i-a fost surpriza... Vasilica pusese pe plită un vas cu apă la fiert... ”-Cefaci, Fată, aici..?!” o întrebă el, surprins că a găsit-o acasă. ”-Am pus de mămăligă!.. O să mâncăm cu brânză de oi..!”, i-a răspuns ea fără să-și arate fața... și s-a făcut nevăzută într-un nor de ceață. Iorgu s-a trezit brusc... Când s-a uitat la ceas, era orele patru și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
simți stânjenită de întrebările curioase din partea mamei lui Petre. O întrebă de serviciu, cât câștigă, dacă știe să împletească; chiar și despre costumul cu care era îmbrăcată, dacă este împletit de ea. Apoi, dacă știe să facă pâine de casă, mămăligă, fel de fel de întrebări care nu își găseau rostul și care deranjau. Frusina răspundea cu politețe la unele dintre ele iar pe altele le ocolea, intenționat. „Dacă era George, în locul lui Petre, cred că îi făcea observație mamei sale
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
adusese în casa părinților, mai mult de două, trei, săptămâni nu stăteau. Mama lui le găsea la toate cusur: ba că erau puturoase că nu se sculau de dimineață, ba că nu știau să toarcă fuior, să împletească, să facă mămăligă, etc. Toate plecaseră și nu se mai uitaseră înapoi, iar Petre asculta de mama lui și nu oprea pe niciuna din drum, când își luau bocceluța și plecau. Ajunsese să nu se mai uite nici o fată din sat la el
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
pește și pește prăjit cu mujdei de usturoi fiindcă în ziua respectivă era dezlegare la pește. Se gândi să facă și un pic de mămăliguță la peștele prăjit. Se întâmplă că puse mai mult mălai decât trebuia și ieși o mămăligă vârtoasă. Petre avea chef de scandal. - Tu nu vezi cum ai făcut mămăliga asta? E tare ca piatra! Nu ești în stare nici o mămăligă să faci. - Am greșit și am pus mai mult mălai. Dacă nu îți place, nu mânca
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
dezlegare la pește. Se gândi să facă și un pic de mămăliguță la peștele prăjit. Se întâmplă că puse mai mult mălai decât trebuia și ieși o mămăligă vârtoasă. Petre avea chef de scandal. - Tu nu vezi cum ai făcut mămăliga asta? E tare ca piatra! Nu ești în stare nici o mămăligă să faci. - Am greșit și am pus mai mult mălai. Dacă nu îți place, nu mânca, poți mânca pâine, spuse cu o voce blândă, Frusina. Eu o s-o mănânc
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mămăliguță la peștele prăjit. Se întâmplă că puse mai mult mălai decât trebuia și ieși o mămăligă vârtoasă. Petre avea chef de scandal. - Tu nu vezi cum ai făcut mămăliga asta? E tare ca piatra! Nu ești în stare nici o mămăligă să faci. - Am greșit și am pus mai mult mălai. Dacă nu îți place, nu mânca, poți mânca pâine, spuse cu o voce blândă, Frusina. Eu o s-o mănânc așa cum este, tare. - I-auzi! Eu vreau să mănânc peștele cu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
să faci. - Am greșit și am pus mai mult mălai. Dacă nu îți place, nu mânca, poți mânca pâine, spuse cu o voce blândă, Frusina. Eu o s-o mănânc așa cum este, tare. - I-auzi! Eu vreau să mănânc peștele cu mămăligă, dar nu din asta! Luă farfuria cu mămăligă și o aruncă afară cu totul. Frusina rămase înmărmurită. Nu se mai atinse de mâncare, îi pieri toată pofta. Se duse toată liniștea din casă. Plecă din bucătărie și merse în casa
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mult mălai. Dacă nu îți place, nu mânca, poți mânca pâine, spuse cu o voce blândă, Frusina. Eu o s-o mănânc așa cum este, tare. - I-auzi! Eu vreau să mănânc peștele cu mămăligă, dar nu din asta! Luă farfuria cu mămăligă și o aruncă afară cu totul. Frusina rămase înmărmurită. Nu se mai atinse de mâncare, îi pieri toată pofta. Se duse toată liniștea din casă. Plecă din bucătărie și merse în casa mare. Deschise lada unde păstra fotografia lui George
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
zise: - De ce nu vrei să mă asculți și să nu mai bei pe stomacul gol? Vrei să te îmbolnăvești? Eu nu știu ce să mă mai fac cu tine, nici nu știi ce faci când ești băut. Ai aruncat și mămăliga pe bătătura, ieri. - Frusino, tu glumești! Dacă am făcut asta, am făcut-o poate din cauza ta, dar nu-mi amintesc nimic. De la un timp nu mai știu că am nevastă. Mă ții la post. Ți-o fi căzut cu tronc
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
atât de mult să gătesc pește pe cât îmi place să-l și mănânc. Porniseră spre baltă, de mână, fiecare ducând în mâna cealalată câte ceva. Alexandru luă undița si îi explică despre cum pregătește acul cu momeala pentru pescuit; fie din mămăligă și miez de pâine, amestecate pe care le și pregăti pe loc, făcând o bobiță mică- fie din râma introdusă pe ac, mai mult de jumătate, având și râme într-o cutiuță. Apoi îi arătă, practic, cum se aruncă firul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Dumnezeu că, cel puțin, te aflai În țară, ci nu acolo. Avea o voce joasă și puternică, pe care o folosea teatral, când avea chef să ne beștelească cum Îi venea la gură: «neam de traistă», «a doua coajă de la mămăligă», «protoplasme ce Întindeți pseudopode după mămăligă» și multe alte epitete pitorești erau greu Înghițite de persoane cu educație aleasă. Afișa un dispreț fățiș față de informatoare, Îi plăceau curajul și spontaneitatea, dar uneori o ținută perpendiculară i se părea impertinență și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În țară, ci nu acolo. Avea o voce joasă și puternică, pe care o folosea teatral, când avea chef să ne beștelească cum Îi venea la gură: «neam de traistă», «a doua coajă de la mămăligă», «protoplasme ce Întindeți pseudopode după mămăligă» și multe alte epitete pitorești erau greu Înghițite de persoane cu educație aleasă. Afișa un dispreț fățiș față de informatoare, Îi plăceau curajul și spontaneitatea, dar uneori o ținută perpendiculară i se părea impertinență și atunci pocnea cu sete cu mâna
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
scuturară, eliberând în ceșcuța de cafea a aristocratei casei un cocoloș baban de furnici. Tipa tresări. Cu un gest nobil și imperativ, dădu de înțeles cooperatorului să dispară din Cabinet. Cooperatorul se evaporă. Mușuroiul era răsturnat, ca un ceaun de mămăligă, pe-o folie de plastic desfășurată pe blatul măsuței, printre hărți, grunji de tămâie, pendule și poze de vacă. - Dic la ciordoaică! Brava temperament! După cât văd, tovărășica poartă, în loc de chiloți, jar sub cur! îi descărcă, Genel, clientului o scuturătură de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca purceii de copac, să-și întindă pe măduva spinării cîte-un halat din maldărul de halate dintr-un container, ce scăpau nedușate. După curățenia generală, li se distribuia, tuturor ălora ce izbuteau încă a-și exersa masticația, cîte-un galoș de mămăligă și 200 de grame de apă, în care, mai curând, erau fierte niște cârpe, dar care purta numele ceai. Până la ora 18,30, când Mandravela suna pregătirea pentru stingere și-i strângea înapoi, ca pe niște găini în cotețe, întemnițații
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-l bătu pe umăr: - Al meu ești, pută! - Al dumitale, îngădui ucenicul. 51 - O să te punem la probe, la noapte; să te vedem... - Știi să manglești cai? Gloabe? aruncă Mînă-mică. - Fac orice... - Bine, încheie hubărul și strigă lui Nicu-Piele: Pune mămăliga aia la fiert și adu drojdia să ciocnim cu bidiviul! Nicu cară un săculețe plin cu mălai și un ceaun, pitite în mărăcini. Le așternu în fața lor. Oacă plecă după apă. Alerga aplecat într-o parte și trupul lui scund
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Vântul se iscă iar. Se încorda în trestiile înalte și drepte, care sunau ca un țambal. - Vine toamna! suspină unul. - Ne strânge, s-a dus binele... Paraschiv auzi glasul bătrânului, domol și cald. Gheorghe turnă mălaiul și începu să mestece mămăliga. Un miros bun se răspândi împrejur. Oacă urcă sub malul scobit, să mai aducă ceva. In mâna lui Bpzoncea străluci o sticlă albă, lunguiață. Ucenicul îl văzu cum soarbe cu sete, dînd-o peste cap. Beregata lui arsă de soare se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mâna în jos, ceilalți văzură sticla golită pe jumătate. - Ăsta are înghițitura mare, spuse într-o doară Mînă-mică. i Gheorghe nu bău. ' - Ia, Treanță, îl îndemnă starostele, ia, că n-o să-ți cadă dinții. Codoșul dădu din umeri și răsturnă mămăliga fierbinte pe un fund de lemn. Sandu aruncă deasupra un strat de brânză frământată cu mâna. Palmele hoților apucară câte o bucată. Îi lăsară și noului-venit. Un strat de drojdie pe fund și o bucată caldă de mămăligă, din care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și răsturnă mămăliga fierbinte pe un fund de lemn. Sandu aruncă deasupra un strat de brânză frământată cu mâna. Palmele hoților apucară câte o bucată. Îi lăsară și noului-venit. Un strat de drojdie pe fund și o bucată caldă de mămăligă, din care ieșeau aburii. 52 - Potolește, nenică! îl îndemnă ăl bătrân. Așa mămăligă nici la , mă-ta n-ai halit. Să-ți bați copiii! Lui Paraschiv îi era foame. Înghiți cu lăcomie și așteptă să isprăvească și ceilalți. -Bună? -Bună
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]