2,342 matches
-
oglindă curbată ce reflectă lumina și razele luminoase converg spre o oglindă secundară, pentru formarea imaginii. Există o cătare o lunetă mică ce permite orientarea telescopului Lunetă Lumina aștrilor străbate obiectivul (o lentilă sau sistem de lentile), formând o imagine mărită cu ajutorul unui ocular. 2.5 Constelațiile - o hartă a cerului Hărțile reprezintă sfera cerească, în emisfera nordică (în această pagină) și cea sudică (in pagina următoare). Datorită rotirea planetei noastre în jurul axei proprii, se explică mișcare în ansamblu a sferei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nu și B"). O distanță inferențială mare impune un efort de interpretare (cost de prelucrare a informației de către alocutor) mărit; acesta este efectul caracterului marcat pragmasemantic al unui enunț. 4.3. Atât augmentarea efortului de interpretare printr-o distanță inferențială mărită, cât și cea prin impunerea unei presupoziții în contexte în care aceasta nu e efectiv preexistentă în universul de opinii (expectații) comune interlocutorilor (vezi supra, 3.1.3), reprezintă o intensificare a funcției conative 7 a mesajului: alocutorului i se
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
clasificarea obiectelor în mișcare. Sistemele video de monitorizare a traficului necesită o clasificare sigură a obiectelor în pietoni, diferite tipuri de vehicule cum ar fi biciclete, motociclete, autovehicule, autobuze și camionete, camioane și zgomote și trebuie să estimeze cu precizie mărită parametrii mișcării pietonilor și vehiculelor. Identificarea obiectelor în mișcare dintr-o secvență video este un obiectiv fundamental în multe aplicații de supravegherea video, monitorizarea și analiza traficului rutier, detecția pietonilor și traiectoriei, recunoașterea gesturilor în interfața om-mașină. O abordare comună
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
dezordine vom descoperi în aceste spații, ci rigoare și ordine compozițională, dar ca expresie a personalității autorului. Lucrarea a fost donată Pinacotecii ieșene, în perioada studiilor sale la München, în anul 1873. Comentariile cunoscute subliniază aspec- tul general de "miniatură mărită", considerând compoziția ca fiind o "narațiune dezvoltată, prolixă, încărcată cu detalii, artistului lipsindu-i tocmai acea putere de esențializare a elemen- telor". (Hatmanu Maria - Catalog C. D. Stahi - Iași 1971, pag. 113) Fără a contrazice astfel de puncte de ve-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
videoproiectoare și filme) ușurează selectivitatea perceptivă. Utilizarea filmelor didactice prezintă numeroase avantaje: - permit reproducerea unor fenomene îndepărtate în timp și spațiu și redă aspectele în forma lor dinamică, în mișcare; - filmul dispune de două posibilități importante: obținerea de imagini mult mărite (filmarea la microscop) și proiectarea cu viteze reduse sau mărite (filmarea încetinită sau accelerată); în felul acesta, prin film putem avea la îndemână imagini inaccesibile unui observator obișnuit (de exemplu, se pot vedea în amănunt fazele formării unui cristal, mișcarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
numeroase avantaje: - permit reproducerea unor fenomene îndepărtate în timp și spațiu și redă aspectele în forma lor dinamică, în mișcare; - filmul dispune de două posibilități importante: obținerea de imagini mult mărite (filmarea la microscop) și proiectarea cu viteze reduse sau mărite (filmarea încetinită sau accelerată); în felul acesta, prin film putem avea la îndemână imagini inaccesibile unui observator obișnuit (de exemplu, se pot vedea în amănunt fazele formării unui cristal, mișcarea moleculelor, etc.); -ajută la concretizarea și aprofundarea cunoștințelor, fiind un
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
plană sau sferică. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui obiect. 20. O prismă optică aflată în aer care se introduce într-un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. Secțiunea pricipală a unei prisme cu reflexie totală este un triunghi dreptunghic. Aproximația gaussiană impune folosirea de fascicule
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se formează la intersecția razelor reflectate de oglindă; b) este virtuală; c) este simetrică cu obiectul față de oglindă; d) se formează în același plan cu obiectul. 5. Imaginea unui obiect real obținută cu ajutorul unei oglinzi convexe este: a) virtuală; b) mărită; c) răsturnată; d) micșorată. 6. Plasate în aer, NU sunt lentile negative: a) lentilele biconvexe; b) lentilele menisc convergent; c) lentilele cu marginea groasă; d) lentilele biconcave. 7. Convergența unei lentile plan convexe: 36 a) se măsoară în metri la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
găsesc la distanța d = 36 cm una de cealaltă. Un obiect se află la distanța 48 cm de prima lentilă. Unde se va forma imaginea sa? 4. Folosind o lentilă cu convergența C = 4 dioptrii trebuie obținută imaginea unui obiect mărită de β = 5 ori. La ce distanță în fața lentilei trebuie așezat obiectul? 5. Un obiect și imaginea sa obținută cu o lentilă cu convergența C = 8 dioptrii au aceeași înălțime. Cum trebuie modificată distanța dintre obiect și lentilă, astfel încât imaginea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
2, unghiul de incidență are valoarea: a. i = 30ș; b. i = 45ș; c. i = 60ș; d. i = 75ș. 4. În cazul unei lentile divergente este posibilă următoarea combinație: 58 a. obiect real - imagine reală micșorată; b. obiect real - imagine reală mărită; c. obiect real - imagine virtuală mărită; d. obiect real - imagine virtuală micșorată. 5. Lucrul mecanic de extracție al electronilor dintr-o substanță este L = 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J ). Lungimea de undă de prag are valoarea: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
a. i = 30ș; b. i = 45ș; c. i = 60ș; d. i = 75ș. 4. În cazul unei lentile divergente este posibilă următoarea combinație: 58 a. obiect real - imagine reală micșorată; b. obiect real - imagine reală mărită; c. obiect real - imagine virtuală mărită; d. obiect real - imagine virtuală micșorată. 5. Lucrul mecanic de extracție al electronilor dintr-o substanță este L = 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J ). Lungimea de undă de prag are valoarea: a. 640nm; b. 540nm; c. 503nm; d.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Dacă imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
utilizate. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; 71 c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la ieșire, intr-un fascicul: a. convergent b. paralel, având același diametru c. paralel, având diametrul mărit Fig.2.19. d. paralel, având diametrul micșorat 3. O rază de lumină se reflectă pe o oglindă plană. Unghiul dintre raza reflectată și cea incidentă este de 70°. Unghiul de incidență are valoarea de: a. 15°; b. 25°; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
activități cu caracter intelectual și sportiv, ce liniștesc, relaxează oamenii. Odihna pentru om este o necesitate ce are efecte în înlăturarea acumulărilor negative produse de munca intelectuală prelungită. Stresul acumulat atât de prelungirea activității intelectuale ce necesită concentrare și atenție mărită, desfășurată în medii sociale zgomotoase, stresante, în care indivizii au personalități diferite, modalități diferite de comportare, idealuri și motivații convergente dar și divergente, impune nevoia de integrare într-o activitate fizică care să producă destindere și o preocupare mai puțin
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Aprecierea calității ouălor se face prin examinarea aspectului cojii și a conținutului acestuia. Ouăle trebuie să aibă coaja curată, intactă, aspră, fără pete sau pori vizibili. În cazul ouălor vechi, coaja are un aspect lucios, prezintă pete și are porii măriți. Prin examinarea conținutului, se poate aprecia prospețimea: * Camera de aer - trebuie să fie imobilă și să aibă maximum 6 mm în înălțime; * Gălbenușul - la examinarea cu ajutorul ovoscopului apare doar sub forma unei umbre, fără contur permanent, nu se distanțează vizibil
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
respirator: evidențierea semnelor subiective și funcționale (dispnee, tuse, expectorație, durere) se va face prin completarea anamnezei în momentul examinării. Inspecția va consemna eventualele sechele de rahitism (stern înfundat, în „carenă”, mătănii costale etc.), forma toracelui (torace globulos, cu diametrul antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar, BPOC), deformații (cifoză, scolioză etc.); se va aprecia amplitudinea mișcărilor respiratorii, participarea mușchilor respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator, expirator, mixt). Palparea va evidenția frecvența respirațiilor, expansiunea bazei toracelui, transmiterea vibrațiilor vocale (se
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
17. Imaginea unui obiect într-o oglindă plană este totdeauna virtuală. 18. O lentila biconvexă poate avea distanța focală f = 30cm. 19. Asociind o lentilă convergentă urmată de o lentilă divergentă într-un sistem optic, se poate obține imaginea virtuală mărită a unui obiect. 20. O prismă optică aflată în aer care se introduce într un lichid își micșorează unghiul de deviație minimă. 21. Secțiunea pricipală a unei prisme cu reflexie totală este un triunghi dreptunghic. 22. Aproximația gaussiană impune folosirea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
găsesc la distanța d = 36 cm una de cealaltă. Un obiect se află la distanța 48 cm de prima lentilă. Unde se va forma imaginea sa? 4. Folosind o lentilă cu convergența C = 4 dioptrii trebuie obținută imaginea unui obiect mărită de β = 5 ori. La ce distanță în fața lentilei trebuie așezat obiectul? 5. Un obiect și imaginea sa obținută cu o lentilă cu convergența C = 8 dioptrii au aceeași înălțime. Cum trebuie modificată distanța dintre obiect și lentilă, astfel încât imaginea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Știind că distanța de la punctul de incidență pe oglindă la ecran este 10 cm, unghiul de incidență are valoarea. 4. În cazul unei lentile divergente este posibilă următoarea combinație: a. obiect real - imagine reală micșorată; b. obiect real - imagine reală mărită; c. obiect real - imagine virtuală mărită; d. obiect real - imagine virtuală micșorată. 5. Lucrul mecanic de extracție al electronilor dintr-o substanță este. Lungimea de undă de prag are valoarea. 6. Tensiunea la care încetează emisia electronilor dintr-un corp
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
incidență pe oglindă la ecran este 10 cm, unghiul de incidență are valoarea. 4. În cazul unei lentile divergente este posibilă următoarea combinație: a. obiect real - imagine reală micșorată; b. obiect real - imagine reală mărită; c. obiect real - imagine virtuală mărită; d. obiect real - imagine virtuală micșorată. 5. Lucrul mecanic de extracție al electronilor dintr-o substanță este. Lungimea de undă de prag are valoarea. 6. Tensiunea la care încetează emisia electronilor dintr-un corp din cesiu ( LCs= 1,89eV) iluminat
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
extracție al electronilor din fotocatod este. TEST 29 1. Dacă imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s TEST 30 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la ieșire, intr un fascicul: a. convergent b. paralel, având același diametru c. paralel, având diametrul mărit d. paralel, având diametrul micșorat 3. O rază de lumină se reflectă pe o oglindă plană. Unghiul dintre raza reflectată și cea incidentă este de 70°. Unghiul de incidență are valoarea de. 4. O rază de lumină venind din aer
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
experiențe extracorporale ș.a. Cercetări de ultimă oră efectuate de dr. Jeffrey Thompson la Centrul pentru Cercetări Neuroacustice ne duc la concluzia că undele hiper gamma, lambda și epsilon sunt într-o relație cumva circulară - dacă privim cu atenție la electroencefalograma mărită a unei unde epsilon (sub 0,5 Hză vom observa că este purtătoarea unei unde mult mai rapide de tip lambda ( și reciproc - dacă privim de la depărtare o undă extrem de rapidă lambda vom vedea că aceasta se ridică pe crestele
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]