18,601 matches
-
rămâne dator cu un recital care urmează a ne dezvălui întreaga să statura actuala de muzician, de gânditor. Tot muzică de Ravel, anume Concertul în sol major, a fost prezentat publicului nostru prin strădania pianistului portughez Adriano Jordao, în compania maestrului Iosif Conta, a Orchestrei Naționale Radio; s-a cântat cu precauție, cu o tatonare reciprocă a intențiilor. Iar atenuarea dimensiunii de strălucitoare expansiune a muzicii nu a redus farmecul discret fluent exprimat, al cantului solistic. În sfârșit, un program de
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
pentru a nu fi și suspectă: "Jurnal de existență nu e. Drept este. Pe cine să-l atragă? Nici jurnal de criză (le-am consumat pe toate). Atunci? De om neserios, de pierde-vară, de bezmetic, de tîrîie-brîu. Dacă-i așa - maestre, dom^profesor! - cer drepturi de autor. Cum ai spus? Le livre à venir? Ehe! He, he, he!". Rîs ce se vrea mefistofelic. Chiar să nu-și dea seama atît de lucidul, de circumspectul, de subtilul Livius Ciocârlie că d-sa
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
critic, completează propriul jurnal. Numai că acum este pusă în discuție chiar această manieră de a-si modifică însemnările zilnice. Intra în scenă trei "personaje" care-și adjudeca într-un fel sau altul textul propriu-zis. Cei trei, "profesorul", Bibulie și "maestrul", se ceartă, se tachinează, convertind ceea ce era un simplu metatext într-un dialog nesfârșit. "Profesorul" are cele mai multe pagini deși, Bibulie, care-l ia veșnic peste picior, este cel mai prezent, cel mai agresiv. "Maestrul" îi inhiba pe amândoi cu prezența
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
propriu-zis. Cei trei, "profesorul", Bibulie și "maestrul", se ceartă, se tachinează, convertind ceea ce era un simplu metatext într-un dialog nesfârșit. "Profesorul" are cele mai multe pagini deși, Bibulie, care-l ia veșnic peste picior, este cel mai prezent, cel mai agresiv. "Maestrul" îi inhiba pe amândoi cu prezența să impunătoare; statutul său este incert - nu-și însușește fățiș nici măcar un rând. Însă el transforma vocea și ecoul într-o societate autonomă a scrisului. El generează, probabil, enunțuri precum: "puțin îmi pasă și
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
mai dificil pentru un poet să se exprime și să ajungă la cititor. În România lucrurile stau ușor altfel. Școlile (?) noastre de haiku, tanka, renga sunt mai catolice decât Papă sau, mai bine zis, măi ortodoxe decât... cine vreți dumneavoastră. "Maeștrii" lor sunt, în majoritatea cazurilor, opaci și limitați la câteva tehnici poetice. Poezia, pentru ei se măsoară cu șublerul, iar tehnică poetica și numărarea silabelor dintr-un vers este de o deosebită importantă. Cât despre Poezie... ei, pe ăsta, e
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
afară. Până la un punct, groapă capătă o functie protectoare, izolându-i pe cei dinăuntru de atmosfera tensionată de deasupra, care va exploda o dată cu lăsarea nopții. La ei ajung sunete îndepărtate, zvonuri, imagini discontinui (Horia Pătrașcu fiind, în acest sens, un maestru al gradației) - coloana de manifestanți mărșăluind spre Piața Palatului, elicopterul care survolează orașul, TAB-ul singuratic "bolovan din oțel cambrat pe la colțuri, care se rostogolește acum alunecând în tăcere și fără a da socoteală la nimeni aici... pe asfalt" (asfaltul
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
calc stereotip și nu neapărat prin ambiția cineastului de a apărea și el în același cadru în care - ca de obicei - Hitchcock își "semna" opera printr-o scurtă apariție, Van Șanț discutînd chiar cu o persoană care pare a fi maestrul însuși. Dialogul" astfel instituit îi dă drept la replică celui în viață care-și argumentează opțiunea arătînd că procedează că în teatru, propunînd din alt punct de vedere o versiune '99 a aceluiași scenariu al lui Joseph Stefano. Spre dezamăgirea
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
vedere o versiune '99 a aceluiași scenariu al lui Joseph Stefano. Spre dezamăgirea mea, aveam să aflu că Van Șanț se dezice de stilul MTV al forșpanului extrem de alert și atractiv, ideea aparținînd producătorilor care l-au avut reper pe maestrul actual al horror-ului, Wes Craven. Maestru ce se află tocmai pe ecranele românești cu Scream/ Țipă sau fugi, prima serie din 1996, în care fostul profesor de literatură convertit la cinema e mai autoreferential decît oricînd, izbutind o parodie
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
al lui Joseph Stefano. Spre dezamăgirea mea, aveam să aflu că Van Șanț se dezice de stilul MTV al forșpanului extrem de alert și atractiv, ideea aparținînd producătorilor care l-au avut reper pe maestrul actual al horror-ului, Wes Craven. Maestru ce se află tocmai pe ecranele românești cu Scream/ Țipă sau fugi, prima serie din 1996, în care fostul profesor de literatură convertit la cinema e mai autoreferential decît oricînd, izbutind o parodie excelentă. Luîndu-și asociat un tînăr scenarist de
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
Andreea Deciu Expresia din titlu nu îmi aparține mie, ci lui Ortega y Gasset, care astfel își numea maestrul spiritual, pe filozoful german Georg Simmel. De multe ori asemenea onomastice personale riscă să comunice prea puțin celor neimplicați în relația dintre persoanele care recurg la ele, ori dimpotrivă, să devină cu timpul convenționale și destul de sărace în semantic. Sintagma
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
răpus" de un tir de mitralieră, împroașcă albul ecranului cu vopsea siclam. Totul nu durează decît un minut, dar e cea mai deșteaptă "punere la zid" a esteticii Tarantino venind din partea unui young rebel, care-și înfige dinții în carnea Maestrului! Cu puține excepții, nu am văzut la Clermont - și mai ales în competiție - scurt-metraje care să dea aceeași siguranță a "cinematografului încăput pe mîini bune" că filmele acestor americani (unii, inca studenții!). Am văzut ifose - în special în scurtmetrajele franțuzești
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
nici o punte. Emulii lui E. Lovinescu dintre războaie îi preiau idiosincraziile mutaționiste. "Istoria literară se ocupă de autorii trecutului mai mult sau mai putin îndepărtat", va scrie Ț. Vianu în 1962, adică într-o altă epoca făcînd să supraviețuiască distincția maestrului sau la două războaie mondiale și la două decenii de comunism. Nici S. Cioculescu, P. Constantinescu ori Vladimir Streinu n-au gîndit altfel. Abia în 1939 o propoziție a lui G. Călinescu pune capăt acestei interpretări a lucrurilor: "În realitate
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
Flaubert "obsedat de spectrul sterilității tocmai fiindcă socotește că a publica este o idee primită". Scriitorul francez intenționa să alcătuiască un al doilea volum "aproape numai din citate, până la efasarea completă a discursului narativ" (anunțând, într-un fel, pe acei maeștri ai colajului din secolul XX, precum John Dos Passos sau Ken Kesey, cu a sa Licitație în garajul lui Kesey, uriaș "document" al generației "hippie") ba chiar din "Informație bibliografica falsă", fapt care ne aruncă direct în spațiul literar al
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
să monteze, iar el a ales piesă Teibele și demonul ei. M-am întrebat dacă trupa este pregătită pentru o astfel de întîlnire, gîndindu-mă și la autor, dar și la acest regizor dezlănțuit, eliberat de orice fel de prejudecăți, un maestru al ludicului exersat pe foarte multe trepte de receptare. Experiență de lucru a trupei Teatrului Odeon din București cu regizorul Alexander Hausvater a fost una majoră, pentru mulți dintre actori, eliberîndu-i de clișee mentale și interpretative. Cîtă vîlvă a stîrnit
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
intelectuală, protecție, formare deveneau vitale. Tânărul cu o sănătate aproximativa avea nevoie că de aer de un astfel de sprijin. Eminescu îi pune în mână cărțile fundamentale, îi veghează lecturile, îi face program de lucru. E profesorul, e inițiatorul, e maestrul sau spiritual. Eminescu îl învăța limba română, dar și istoria românilor. Îl face luptător al unei cauze: cauza națională. Slavici însuși va încerca să explice rolul lui Eminescu în formarea să. Primul capitol pe care crede necesar să-l lămurească
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
am citit împreună mai întâi Despre rădăcina pătrată a principiului rațiunii suficiente apoi în franțuzește traducerea Dialoagelor lui Platon și din L^Orient pittoresque despre budism și confucianism." Nu trebuie să ne inducă în eroare deplasarea către Platon sau confucianism. Maestrul rămâne Schopenhauer: "Abia-n urmă am citit singur celelalte scrieri ale lui Schopenhauer, discutăm mereu cu Eminescu, care nici atunci nici mai tarziu nu admitea vederile marelui filosof german decât în ceea ce privește principiile generale, că lumea cea adevărată nu e cum
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
adevărată nu e cum o vedem noi, că sufletul e o ființă neatârnătoare de trup și, ca fundamentul moralei e simțământul de compătimire, tot adevăruri vechi și de-a pururea nouă." * Intervine, deci, în istoria personală a lui Slavici un maestru spiritual: e maestrul spiritual al lui Eminescu și, într-un fel, al lui Maiorescu: Schopenhauer.2) Schopenhauer als Erzieher, studiul lui Nietzsche trebuie recitit pentru a redescoperi locul filosofului în a II-a jumătate a sec. XIX. Schopenhauer înseamnă întoarcerea
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cum o vedem noi, că sufletul e o ființă neatârnătoare de trup și, ca fundamentul moralei e simțământul de compătimire, tot adevăruri vechi și de-a pururea nouă." * Intervine, deci, în istoria personală a lui Slavici un maestru spiritual: e maestrul spiritual al lui Eminescu și, într-un fel, al lui Maiorescu: Schopenhauer.2) Schopenhauer als Erzieher, studiul lui Nietzsche trebuie recitit pentru a redescoperi locul filosofului în a II-a jumătate a sec. XIX. Schopenhauer înseamnă întoarcerea la adevărurile esențiale
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
-a jumătate a sec. XIX. Schopenhauer înseamnă întoarcerea la adevărurile esențiale, cele ale vieții: "Iată tabloul întregii vieți și învață din ea rostul vieții tale. Și invers: citește numai viața ta și descifrează din ea hieroglifa vieții universale." Schopenhauer e maestrul spiritual, e călăuza care propune regasirea Eului. Spune Nietzsche: "Schopenhauer însuși pentru noi - adica acel călăuz care ne conduce din peșteră deprimării sceptice... sus pe culmea contemplației tragice sub cerul nocturn, infinit, înstelat, si care s-a călăuzit cel dintâi
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
a fost mereu alături de Împărat. Memorandum-ul, schițat de Slavici, e un apel la Casa imperiala. Luptător pentru drepturile națiunii, scriitorul va parcurge un adevărat traseu inițiatic. Cărțile sale de învățătură, paginile de manual, nu sunt desfăcute de învățăturile unor maeștri spirituali. Dar nici în afara unei experiențe cvasi-initiatice. Temnița de la Vat trebuia să încununeze o luptă națională dusă fără cruțare de sine, cu conștiința datoriei. Fidelitatea față de națiunea să însemna pentru el fidelitate față de Șaguna, față de Împărat, față de eternitatea lumii drepte
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cu pereții acoperiți de tapiserii și obiecte țărănești "din spațiul romanic" - întins între România și Portugalia - cu o vatra ce amintește de lumea lui Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la diferite acțiuni și congrese - sînteți astăzi, din 1983, membru fondator, la Paris, al "Internaționalei
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
în semn de satisfacție. Îmi povestea că, fiind copil, l-a văzut pe Eminescu pe străzile Bucureștiului. A mai fost, între cele două războaie, secretarul portului Constantă. - Cînd și în ce împrejurări v-ați desăvîrșit vocația de artist plastician? Ce maeștri, modele ați avut? - De la vîrsta de 24 de ani, cînd am devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici, am aprofundat principiile "realismului socialist" sub atentă îndrumare a consilierilor sovietici. Pentru lucrarea de diplomă în Bellearte, îmi dăduseră tema "primirea trupelor sovietice
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
prin depozite), pe de altă parte, "masă artiștilor" care trăgea mită de coadă, împușcînd ici și colo cîte un ban, fie cu lucrări de pavoazare (pentru parăzile partidului), fie lucrînd că negri în colective de artă monumentala, comandate "elitei". Dintre "maeștri", cum îi numiți, i-am cunoscut bine pe sculptorul Anghel și pe Tuculescu, care fusese dat afară din Uniunea Artiștilor Plastici, ca dușman al poporului, bolnav de cancer și devenit muritor de foame. Ion Musceleanu, cu care eram bun prieten
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
La Bellearte i-am avut profesori pe Camil Ressu și Ciucurencu. Că toți artiștii din generația mea - îndrăgostiți de Andreescu și Luchian, de Van Gogh și Gauguin, de Cesanne și Matisse - ne uităm chiorîș la "luminoasă" artă sovietică imitata de "maeștrii" realismului socialist. - În această conjunctură, se putea face, totuși, ceva? - Pe la mijlocul anilor ^60, am incercat un fel de democratizare a Uniunii Artiștilor Plastici, cu un grup de artiști, mai ales dintre elevii lui Ciucurencu - tentativă naivă, care a dat faliment
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
lui, acea sărbătorire e consemnata într-o singură frază neutră. Atît. - Să revenim la studenție. I-ați mai prins în facultate pe Sebastian, pe Jianu? - Nu. Ei erau deja avocați, adică intraseră că secretari în birourile de avocatură ale unor maeștri, așa se începea carieră. Sebastian cred că era la Șasa Român. Aaa, îmi aduc aminte ca ei doi, Jianu și Sebastian, au pledat împreună într-un proces al lui Mircea Vulcănescu (fiindcă a venit vorba, eu cred ca, mai mult
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]