19,432 matches
-
la dosar, fiind lipsă partea Compania Națională Aeroporturi - S.A. București, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. În dosarele nr. 671D/2019, nr. 672D/2019 și nr. 2.702D/2019 lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.305D/2019, autoarea excepției de neconstituționalitate, Societatea UTI Grup - S.A. din București, a depus concluzii scrise în sprijinul admiterii criticilor formulate. ... 6. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul). ... 2. Ședința este prezidată de doamna judecător Denisa-Angelica Stănișor, președintele Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 3. La ședința de judecată participă magistratul-asistent Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulament. ... 4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
din Regulament. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii ia în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași ce formează obiectul Dosarului nr. 893/1/2022. ... 6. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus la dosar raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum și punctul de vedere al procurorului general. ... 7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, acordă cuvântul asupra recursului
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
art. 38 din Regulament. ... 4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Prahova - Secția I civilă, în dosarul nr. 2.542/331/2020*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; apelanta-contestatoare, în calitate de creditor-cesionar, a depus un punct de
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.744/117/2020. ... 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; intimatul Ministerul Justiției a depus, în termen legal, un
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 14.029/200/2020, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulate puncte de vedere la raport de către apelanta-pârâtă
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 3. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-șef al Secției judiciare. ... 4. La ședința de judecată participă magistratul-asistent Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Regulamentul ÎCCJ. ... 5. După prezentarea de către magistratul-asistent a referatului cauzei, președintele completului de judecată, constatând că nu sunt formulate chestiuni prealabile, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general al
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
Casație și Justiție este reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-șef al Secției judiciare. ... 4. La ședința de judecată participă magistratul-asistent Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Regulamentul ÎCCJ. ... 5. După prezentarea de către magistratul-asistent a referatului cauzei, președintele completului de judecată, constatând că nu sunt formulate chestiuni prealabile, acordă cuvântul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 6. Doamna procuror-șef Antonia Eleonora Constantin pune concluzii
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
de Conturi, excepție ridicată de Petruș Bălănică în Dosarul nr. 1.710/88/2017 al Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 236D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar concluzii scrise în susținerea admiterii criticilor formulate. ... 4. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.963D/2019, având un obiect similar
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
a procurorilor în raport cu categorii de infracțiuni. ... 5. Realizându-se o critică a expunerii de motive a legii, se arată că în perioada cât DNA a avut în competența sa cercetarea faptelor de corupție și asimilate acesteia săvârșite de magistrați, a trimis în judecată 161 de magistrați, fiind deja condamnați 117 dintre aceștia. Se susține că legea criticată, stabilind că infracțiunile săvârșite de magistrați, inclusiv cele de corupție și de crimă organizată, vor fi instrumentate de procurori anume desemnați din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
infracțiuni. ... 5. Realizându-se o critică a expunerii de motive a legii, se arată că în perioada cât DNA a avut în competența sa cercetarea faptelor de corupție și asimilate acesteia săvârșite de magistrați, a trimis în judecată 161 de magistrați, fiind deja condamnați 117 dintre aceștia. Se susține că legea criticată, stabilind că infracțiunile săvârșite de magistrați, inclusiv cele de corupție și de crimă organizată, vor fi instrumentate de procurori anume desemnați din parchetele obișnuite, nu corespunde Avizului Comisiei de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
cât DNA a avut în competența sa cercetarea faptelor de corupție și asimilate acesteia săvârșite de magistrați, a trimis în judecată 161 de magistrați, fiind deja condamnați 117 dintre aceștia. Se susține că legea criticată, stabilind că infracțiunile săvârșite de magistrați, inclusiv cele de corupție și de crimă organizată, vor fi instrumentate de procurori anume desemnați din parchetele obișnuite, nu corespunde Avizului Comisiei de la Veneția emis cu privire la proiectul legii privind Parchetul specializat din Muntenegru, paragrafele 17, 18 și
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
la Veneția nr. 924/2018, paragraful 88, prin care aceasta se pronunță în favoarea recurgerii la procurori anticorupție specializați pentru a combate și sancționa corupția din justiție, și nu pentru o structură specială de parchet care să instrumenteze infracțiunile săvârșite de magistrați, indiferent de natura acestora. Se mai invocă Avizul Comisiei de la Veneția nr. 950/2019, paragrafele 37 și 38, ce recomandă dezvoltarea unui sistem de numire care ar conferi procurorilor Secției de procurori din cadrul CSM un rol-cheie și proactiv în
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
a desemnării, după cum nu există nici o cale procedurală de contestare a selecțiilor/revocărilor abuzive. ... 8. Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituție se arată că legea criticată, prin crearea unor competențe speciale de anchetare a infracțiunilor săvârșite de magistrați, diferită de cea aplicabilă tuturor celorlalți cetățeni (unde competență au DNA și DIICOT), promovează și transmite sentimentul de neîncredere în unitățile specializate de parchet și de aplicare a unui tratament diferit, preferențial, magistraților față de celelalte categorii profesionale. Se mai
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
parchet și de aplicare a unui tratament diferit, preferențial, magistraților față de celelalte categorii profesionale. Se mai arată că și procurorii de la parchetele specializate sunt discriminați prin faptul că nu ar fi demni de încredere pentru a putea ancheta magistrați, ceea ce generează o discriminare între procurori, fără a exista niciun fundament. Se subliniază că discriminări există și prin prisma faptului că nicio categorie socioprofesională nu are privilegiul de a-și selecta procurorii care să îi poată ancheta, așa cum
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
între cetățenii care nu sunt magistrați, în sensul că aceștia vor fi cercetați de noua structură sau de structurile specializate, după cum alături de ei vor fi anchetați sau nu magistrați. Se subliniază că o simplă plângere formulată împotriva unui magistrat cu privire la fapte inexistente duce la schimbarea competenței legale ordinare a parchetului, iar noua structură va investiga, din cauza acestei cereri, alte persoane a căror calitate nu ar atrage competența acesteia. Se invocă cu referire la acest aspect Raportul
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de parchet și direcționare a lor către o structură restrânsă de procurori. Acest mecanism de preluare a cauzelor contravine și securității juridice, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 10. Astfel, se arată că legea criticată nu asigură independența magistraților, reglementând doar o aparentă specializare a procurorilor, în funcție de calitatea persoanei, și nu a naturii infracțiunii, că similitudinea invocată în expunerea de motive dintre acest mecanism de atribuire a competenței și cel existent în privința Parchetului European nu este
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
și cel existent în privința Parchetului European nu este relevantă și că aceeași expunere de motive nu explică rațiunea pentru care nu au fost reglementate mecanisme aparte de recrutare a judecătorilor care vor înfăptui actul de justiție în cauze cu magistrați. ... 11. Se mai susține că legea este contrară art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa de calitate a legii, pentru că înlocuiește o singură structură cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public. Se arată că infracțiunile de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
1 alin. (5) din Constituție în componenta sa de calitate a legii, pentru că înlocuiește o singură structură cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public. Se arată că infracțiunile de corupție, dar și cele de infracționalitate organizată săvârșite de magistrați sunt infracțiuni speciale și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de către un personal specializat; mai mult, mijloace tehnice specifice sunt deținute de direcțiile specializate de parchet, nu și de cele care funcționează pe lângă instanțele judecătorești. Practic
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
să fie instrumentate de procurori din cadrul unor unități de parchet care nu au avut și nu au în competență efectuarea urmăririi penale în domeniul corupției. Totodată, se arată că pentru a fi desemnat procuror pentru instrumentarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, legea prevede drept condiție o „experiență profesională semnificativă“, ceea ce este o noțiune vagă, nefiind echivalentă specializării în domeniul combaterii corupției. Este improbabil ca un procuror DNA să aplice pentru a fi desemnat să instrumenteze cauze privind magistrați și, chiar
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
săvârșite de magistrați, legea prevede drept condiție o „experiență profesională semnificativă“, ceea ce este o noțiune vagă, nefiind echivalentă specializării în domeniul combaterii corupției. Este improbabil ca un procuror DNA să aplice pentru a fi desemnat să instrumenteze cauze privind magistrați și, chiar dacă ar fi desemnat, aceasta nu se constituie într-un argument în sensul că criteriul antereferit vizează existența unei anumite specializări. ... 12. Astfel, excluderea DNA și DIICOT de la instrumentarea cauzelor ce privesc magistrați încalcă securitatea juridică. Se
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
unei anumite specializări. ... 12. Astfel, excluderea DNA și DIICOT de la instrumentarea cauzelor ce privesc magistrați încalcă securitatea juridică. Se încalcă și principiul separării carierelor judecătorilor și procurorilor, întrucât primii decid cu privire la desemnarea procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați, în condițiile în care sunt și majoritari în componența CSM; având în vedere și Avizul Comisiei de la Veneția nr. 950/2019, precum și faptul că procurorul general al României nu este implicat în niciun fel în evaluarea candidaturilor, rezultă că
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
este doar apanajul Secției de procurori din cadrul CSM, încalcă principiul securității raporturilor juridice. ... 13. Se mai arată că legea criticată nu garantează faptul că numărul procurorilor anume desemnați va fi suficient pentru soluționarea dosarelor penale care îi privesc pe magistrați, ci lasă la latitudinea CSM să stabilească numărul de procurori necesar (un număr de până la 59 de astfel de procurori), ceea ce echivalează cu lipsa de previzibilitate a legii. ... 14. Se arată că art. 10 din lege este neconstituțional
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
morală ireproșabilă“ se apreciază prin solicitarea opiniei parchetelor la care procurorul a activat în ultimii 5 ani, a instanțelor de pe lângă acestea și a baroului; or, Comisia de la Veneția dezavuează evaluarea de către publicul larg a activității unui magistrat în funcție. Totodată, legea nu reglementează dreptul candidatului neinclus în lista de propuneri pentru a fi numit procuror desemnat, ceea ce este contrar Avizului Comisiei de la Veneția privind proiectul legii privind parchetele din Republica Moldova, paragraful 102. La fel
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
predictibilitate a urmăririi penale, care ar fi îngreunată de faptul că legea criticată vizează înlocuirea unei singure structuri cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public. Or, instituirea competenței mai multor structuri de parchet de a urmări infracțiunile săvârșite de magistrați nu este de natură să afecteze principiul securității juridice. ... 28. Președintele Senatului apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 29. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă invocate se arată că proiectul de lege transmis spre dezbatere Parlamentului a fost
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]