1,148 matches
-
linia nuchală superioară. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; - profund: cu musculatura profundă a gâtului, artera carotidă comună, vena jugulară internă și nervul vag; - marginea anterioară a mușchiului vine în raport cu: glanda parotidă, unghiul mandibulei și mușchii supra- și infrahioidieni; - marginea posterioară formează împreună cu mușchiul trapez triunghiul supraclavicular. Raporturile sunt: - superficial cu: pielea, pielosul gâtului și lama superficială a fasciei gâtului; Inserția terminală: fasciculele formate se unesc și se inseră pe tuberculul de pe fața superioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră la nivelul incizurii mastoidiene a osului temporal; apoi se orientează în jos, înainte, medial și ajunge la osul hioid pe care se inseră prin tendonul intermediar; - porțiune anterioară: care se întinde de la osul hioid spre foseta digastrică a mandibulei. Raporturi: - porțiunea posterioară este în raport cu: glanda parotidă, mușchiul strenocleidomastoidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și hipoglos; - tendonul intermediar: este acoperit lateral de glanda submandibulară; - porțiunea anterioară are raporturi cu: lama superficială a fasciei gâtului, pielosul gâtului, pielea precum și cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gâtului, nervii accesori și hipoglos; - tendonul intermediar: este acoperit lateral de glanda submandibulară; - porțiunea anterioară are raporturi cu: lama superficială a fasciei gâtului, pielosul gâtului, pielea precum și cu mușchiul milohioidian. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul hioidul determină coborârea mandibulei, intervenind în procesul de masticație; - când ia punct fix la nivelul mandibulei și a procesului mastoidian are rol în deglutiție. Inervația: - porțiunea posterioară: prin nervii facial și glosofaringian; - porțiunea anterioară: prin nervul mandibular. MUȘCHIUL STILOHIOIDIAN (m. stylohyoideus) Originea este la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
submandibulară; - porțiunea anterioară are raporturi cu: lama superficială a fasciei gâtului, pielosul gâtului, pielea precum și cu mușchiul milohioidian. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul hioidul determină coborârea mandibulei, intervenind în procesul de masticație; - când ia punct fix la nivelul mandibulei și a procesului mastoidian are rol în deglutiție. Inervația: - porțiunea posterioară: prin nervii facial și glosofaringian; - porțiunea anterioară: prin nervul mandibular. MUȘCHIUL STILOHIOIDIAN (m. stylohyoideus) Originea este la baza procesului stiloid al osului temporal. Inserția terminală este pe fața anterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
stiloidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și hipoglos. Acțiunea este de a participa la ridicarea osului hioid în deglutiție. Inervația este produsă prin intermediul ramurei stilohioidiană din nervul facial. MU ȘCHIUL MILOHIOIDIAN (m. mylohyoideus) Originea este pe linia milohioidiană a mandibulei. Inserția terminală: - fibrele anterioare se inseră pe rafeul median fibros; - fibrele posterioare ajung pe fața anterioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt cu loja submandibulară și sublinguală. Acțiunea: MUȘCHIUL GENIOHIOIDIAN (m. geniohyoideus) Originea este pe spina mentală. Inserția terminală se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
GENIOHIOIDIAN (m. geniohyoideus) Originea este pe spina mentală. Inserția terminală se realizează pe fața anterioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt: - inferior cu: mușchiul milohioidian; - superior cu: mușchiul genioglos. Acțiunea este de a ridica osul hioid sau de a coborâ mandibula, intervenind astfel în deglutiție și masticație. MUȘCHIUL STERNOHIOIDIAN (m.sternohyoideus) Originea este pe fața posterioară a articulației sternoclaviculare. Inserția terminală este pe marginea inferioară a corpului osului hioid. Raporturile sunt cu: - mușchiul sternocleidomastoidian, țesutul adipos subcutanat și piele; - mușchiul sternotiroidian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor se declanșează un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor se declanșează un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor se declanșează un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare stimulează receptorii răspândiți la nivelul dinților, gingiilor, palatului dur, limbii; impulsurile sunt transmise pe cale trigeminală la punte și determină contracția mușchilor care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unor poziții de către bolnav (ridicarea brațelor, îndreptarea spatelui, manevra Valsalva) sau la consumul de băuturi carbogazoase în timpul mesei (probabil prin creșterea presiunii intraesofagiene și forțarea SEI). Durerea toracică anterioară localizată în regiunea retrosternală cu iradiere uneori în umeri, spate sau mandibulă, cu oarecare relație cu masa, este un simptom care apare la debutul bolii când esofagul este necompliant; odată cu dilatarea esofagului, durerea tinde să se amelioreze. Dominarea tabloului clinic de către durere este rară, sugerând mai degrabă tipul de acalazie „viguroasă”. Regurgitația
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
a produce scădere ponderală și spre deosebire de acalazie, nu este progresivă. Durerea toracică anterioară apare mai ales în cazul esofagului ”nutcraker” (”spargător de nuci”) și mai rar la cei cu spasm difuz; este localizată retrosternal cu iradiere în spate, umeri și mandibulă, are o intensitate mare care o face să fie confundată cu cea de tip coronarian, caracter intermitent (uneori legat de deglutiție), durează de la câteva minute la ore; se ameliorează ca și durerea cardiacă la nitroglicerină și nifedipină. Regurgitația este mult
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
condițiile automenținerii sistemului în parametrii homeostazici proprii și în corelație cu cei ai întregului organism. Aceste țesuturi sunt structurate în elemente morfologice: scheletul osos al sistemului stomatognat, ATM, dinții și paro-dodonțiul, mușchii sistemului stomatognat, grupați funcțional în mușchi mobilizatori ai mandibulei, ai mimicii, ai limbii, ai vălului palatin și ai regiunilor învecinate, glandele salivare, părțile moi ale obrajilor și cavității orale, vasele limfatice, sanguine și nervii. Aceste elemente cu structuri și funcții diferite participă la executarea funcțiilor globale conform caracteristicilor sistemului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se vor denumi cu termenul general de suprafețe proximale: iar individualizat - meziale - cele situate spre anterior de reperul ales, și distale - cele orientate spre posterior. Între doua
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La interior, căptușind suprafața alveolei, este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
parcurge mai multe etape în care se produc și modificări pregătitoare pentru a se asigura arhitectonica normală a arcadelor permanente. Etapa preeruptivă - în primele șase luni de viață în care principala funcție este suptul, dinții sunt absenți de pe arcadă și mandibula suferă prima mezializare ca adaptare funcțională. Etapa eruptivă a dinților temporari se petrece între șase și treizeci, de luni, constituirea arcadelor realizându-se prin erupția succesivă, din șase în șase luni, a câte unui grup de dinți omologi, în următoarea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței, fenomen denumit “prima înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare temporare au formă de semicerc și morfologia primară a dinților se modifică rapid datorită efectuării funcțiilor globale ale sistemului stomatognat. Se produce uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a doua mezializare a mandibulei. Tot în această perioadă, oasele maxilare cresc determinând spațieri interdentare: treme și diasteme. Această întrerupere a continuității arcadei este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Arcadele dentare temporare au formă de semicerc și morfologia primară a dinților se modifică rapid datorită efectuării funcțiilor globale ale sistemului stomatognat. Se produce uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a doua mezializare a mandibulei. Tot în această perioadă, oasele maxilare cresc determinând spațieri interdentare: treme și diasteme. Această întrerupere a continuității arcadei este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular al dinților laterali; - a doua unește cingulumul dinților frontali cu vârful cuspizilor orali ai dinților laterali. b) Axele de implantare La maxilar există o convergență aplicală (fig. 59) a dinților, iar la mandibulă (fig. 60) o divergență aplicală. Prelungind axele dinților mandibulari și axele dinților maxilari, se constată că ele se unesc la nivelul apofizei crista galii a osului frontal, realizând un con definit de VILLAIN ca, “con de sustentație” (fig. 61). Posibilitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]