1,516 matches
-
a partidului, strâns unit în jurul secretarului său general, cu întregul popor. Cu toate astea, gărzile patriotice care fuseseră trimise de la Craiova să reprime revolta populară de la Timișoara fac cale întoarsă după o discuție cu insurgenții, militarii încep să fraternizeze cu manifestanții (în timp ce, la Cluj, alți militari trag în mulțime). La București, mitingul lui Ceaușescu se transformă în dezastru. Se știe azi că un grup de peste 100 de timișoreni veniseră în Capitală, conștienți de faptul că, în ciuda oricărei fraternizări cu armata, dacă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tot mai vizibilă. În soarele aproape călduț al amiezii de decembrie, grupuri răzlețe de participanți fugiți de la mitingul lui Ceaușescu se opresc în Piața Universității și, la celălalt capăt al bulevardului, în Piața Romană. Zeci, apoi câteva sute chiar de manifestanți cei mai mulți tineri, dar curând și adulți ieșiți de la birou li se alătură, formând o masă foarte diversificată: elevi din ultimele clase de liceu, grupuri rock primul căzut al acestei tragice după-amiezi, Emil Gâtlan, ieșise în stradă împreună cu grupul său de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
stradă colorează aceste insule ale unei societăți civile pe cale de dispariție în masificarea generală a ultimilor ani, schițând un început de arhipelag al revoltei, străbătut de tineri care spun tuturor că vin de la Timișoara, că acolo armata a fraternizat cu manifestanții și s-a retras din oraș, că trebuie să reziste. În față, soldații înarmați și cu fețele acoperite de căști își strâng rândurile, parcă temându-se de tinerii intrepizi și vunerabili, cu piepturile și mâinile goale, care cântă vesel, ca
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mulțimea scandează din când în când, parcă fără să creadă cu totul, "vom muri și vom fi liberi!". Într-un colț, spre Strada Batiștei, de pe o mașină, două personaje își împart același megafon și strâng în jurul lor tot mai mulți manifestanți: Dan Iosif, care va deveni în zilele și anii următori umbra fidelă a președintelui Iliescu, și Dumitru Dincă, a cărui arestare, în aprilie 1990, va declanșa marea manifestație de protest contra lui Iliescu și a FSN, din Piața Universității. Noaptea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cinci, cu atât mai dens cu cât economia de electricitate a desființat, practic, iluminatul public al străzilor. Tot atunci represiunea se abate peste cele două piețe ale Bucureștilor. Brusc, un camion militar se năpustește drept în mulțime și strivește câțiva manifestanți; începe tirul în Piața Universității, în timp ce primele arestări golesc Piața Romană și străzile învecinate. Experiența celor arestați va fi evocată cu un dramatism sobru de eseurile lui Horia Roman Patapievici 26, care recreează oroarea prea lungii nopți de teroare, de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să deschidă o singură cale, cea înspre moarte. Păcănitul sinistru al elicopterelor, șuieratul de gloanțe, uruitul blindatelor se aud în întregul oraș, întreaga noapte, lăsând să se imagineze un carnagiu. Toată lumea știe aici ceea ce se va confirma și oficial ulterior: manifestanții din București nu au nicio armă. Dacă se aude chiar și un singur foc de pușcă, acela e tras de forțele armate și are toate șansele să ucidă un manifestant. Căci această "insurecție de catifea" se va confrunta pretutindeni cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Toată lumea știe aici ceea ce se va confirma și oficial ulterior: manifestanții din București nu au nicio armă. Dacă se aude chiar și un singur foc de pușcă, acela e tras de forțele armate și are toate șansele să ucidă un manifestant. Căci această "insurecție de catifea" se va confrunta pretutindeni cu trupe armate echipate ca de război și susținute de blindate, elicoptere și tancuri, indiferent că e vorba de militari ai armatei române sau de tineri recruți din trupele de Securitate
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o dictatură anticulturală prin chiar exponenții ei la vârf, și un anume spirit ludic, incompatibil cu adevărata violență revoluționară și dispus mai degrabă la acțiuni simbolice decât la represalii. De altfel, lozinca "Fără violență", și ea scandată cu disperare de manifestanți, apare relativ frecvent și în corpusul de graffiti, alături de tema "Timișoara", care trimite de asemenea la imaginarul marilor mitinguri ale revoluțiilor de catifea. "Să fie judecați" apare de asemenea în cel puțin două cazuri, nr. 8 și 110, și chiar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
liberă", nr. 61, 112). Doar câteva texte permit o interpretare restrictivă "libertatea culturii" (nr. 18), "jos cenzura" (nr. 68) "vrem medicamente" (nr. 109) și chiar, izolat, "perestroika" (nr. 28). Poate cea mai elocventă expresie a faptului că, în cele mai multe cazuri, manifestanții nu se limitau la a revendica sfârșitul dictaturii lui Ceaușescu, și că acesta simboliza întregul sistem comunist, apare în cel puțin două desene însoțite de text, care pun semnul egal între efigia comunistă, secera și ciocanul, și svastică: nr. 137
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu obstinație de zona cea mai radicală a opoziției democratice. Dar dimensiunea programatică a revoluției din 16-21 decembrie nu se reduce la lozinci și graffiti. În dimineața de 20 decembrie, la Timișoara, Ioan Lorin Fortuna, în fruntea unei coloane de manifestanți, se oprește la Consulatul iugoslav, cerând ca oficialii acestuia să informeze opinia publică internațională asupra revoluției și depunând un Manifest în cinci puncte, care cerea demisia urgentă, în bloc, a președintelui Ceaușescu și a guvernului; deschiderea granițelor și liberul acces
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în cinci puncte, care cerea demisia urgentă, în bloc, a președintelui Ceaușescu și a guvernului; deschiderea granițelor și liberul acces al presei internaționale în România; organizarea de alegeri libere și democratice; publicarea numelor celor direct răspunzători de deschiderea focului asupra manifestanților și pedepsirea acestora 28. O zi mai târziu, pe 20 decembrie, același Lorin Fortuna inițiază o Proclamație-program a primului partid politic independent, format în vâltoarea evenimentelor la Timișoara, cu numele de Frontul Democratic Român. Dezbătută și completată în cursul nopții
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
realitate armata fusese cea care trăsese în plin, din când în când până și asupra securiștilor infiltrați în mulțime, și unde securiștii erau ocupați mai ales să ascundă cadavrele celor împușcați de militari -, mitul armatei bune, care se solidarizează cu manifestanții, devine o componentă majoră a imaginarului revoluției. La București, de asemenea, se vorbește de TAB-uri rele, ale Securității, și de tancuri bune, ale armatei, se presupune că au tras în mulțime securiști deghizați în militari, și tot felul de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la declarațiile lui Stănculescu în timpul anchetei parlamentare și menționează ora 10:45 pentru transmiterea ordinului și ora 11 pentru aplicarea lui efectivă, formulând ipoteza unei regrupării tactice aprobate de Ceaușescu, cu scopul de a întări controlul asupra trupelor influențate de manifestanți 32. Tot Stănculescu afirmă că, după ce Ceaușescu a încercat să se adreseze mulțimii din balconul CC, dar, primit cu huiduieli și umilit cineva a aruncat chiar după el cu un pantof -, s-a retras, el, Stănculescu, ar fi fost cel
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ca și când acesta ar fi devenit efectiv noul conducător al României 33. În țară, în schimb, nu a avut vreo vizibilitate aparte, nici în timpul evenimentelor, nici mai târziu. Cam la aceeași oră, televiziunea își deschide, brusc, porțile, în fața unei mulțimi de manifestanți având în frunte câteva vedete de mare notorietate, începând cu marele actor Ion Caramitru, care se întâlnește acum cu poetul disident Mircea Dinescu, despre care Europa Liberă vorbise atât de des în ultimul an. Tot aici vine și regizorul Sergiu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu e vorba de o absență efectivă de proiect. La Timișoara, manifestul Frontului Democratic exprimă esențialul: democrație, libertate de exprimare și de asociere, de circulație și de credință, alegeri libere. "Libertate" scandează tinerii din Piața Universității. "Jos comunismul!" vor scrie manifestanții cu litere roșii de-o șchioapă, pe hotelul Intercontinental. Timișoara se proclamă pe 21 decembrie primul oraș liber de comunism, iar în ziua următoare, la ora 15:35, în vreme ce Ion Iliescu se punea de acord cu Victor Stănculescu, dr. Florin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
violență", același drapel găurit, același semn moștenit de la Churchill, acel "V" cu două degete, "Victorie!". În fața lor însă, negociatorii au strălucit prin absență, în timp ce forțele de represiune au încercat până foarte târziu să apere regimul comunist. După un misterios masacru, manifestanții și întreaga Românie împreună cu ei se trezeau, la începutul lui 1990, foarte aproape de statutul cetățenilor fostelor republici sovietice un an mai târziu: independente formal, desprinzându-se imperceptibil și indecis de tradiția comunistă, dominate de foștii prim-secretari locali ai partidului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
anului 1990, una dintre marile bătălii dintre putere și opoziție are drept obiect accesul la televiziunea încă unică și strict controlată de FSN. Dacă n-ar fi decât să amintesc episodul din 28 ianuarie 1990, când televiziunea e asaltată de manifestanții veniți din Piața Victoriei pentru a cere ca mitingul partidelor istorice să fie transmis în direct, și televiziunea refuză cu încăpățânare sub pretextul ridicol că ar fi ceață; sau provocarea care a făcut din Petre Mihai Băcanu, directorul României libere
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
afirmate în lupta împotriva dictaturii comuniste timp de 45 de ani60. În ipoteza că aceste cereri ar fi fost acceptate, baza puterii instalate la 22 decembrie 1989 ar fi devenit caducă. Comunicatul lansa tema revoluției confiscate; preluată imediat de mulțimea manifestanților anti-FSN din 28 ianuarie, această temă va avea o importantă carieră până azi. Contramanifestația organizată de CFSN nu reușește să ocupe spațiul din fața guvernului, în contrast cu marele succes al mitingului opoziției, care mobilizează o mulțime impresionantă în Piața Victoriei. Acest prim
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o lozincă de mare succes, iar Doina Cornea o modestă profesoară de franceză de la Cluj, de o ținută cu adevărat ascetică e denunțată că ar intenționa să acapareze industrii întregi și să le ducă, nu se știe cum, în străinătate. Manifestanții pro-FSN scandează energic Noi nu ne vindem țara!, demonizând reforma economică și privatizarea, coroborând tema egalitară cu cea naționalistă Jos străinii! și cu violența denunțării dușmanilor poporului Jos cu fiii de chiaburi și de legionari! Fără moșieri! Trebuie să recunoaștem
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dar și să-i protejeze până azi. Dacă opoziția aspiră la "ciolan", se subînțelege, în schimb, că puterea instalată e complet dezinteresată și nu urmărește decât binele poporului, sacrificându-se pe sine în beneficiul interesului majoritar. Frontul e poporul" scandau manifestanții pro-FSN la 28 ianuarie. Susținută activ de Ion Iliescu, care se proclamă "sărac și cinstit", ca și de intermitentele pulsiuni populiste ale succesivelor guvernări FSN-FDSN, apoi chiar PSD, tema guvernării dezinteresate a echipei Iliescu s-a prăbușit în conștiința publică
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sau pretinse reportaje despre traficul cu țigări sau despre promiscuitatea nocturnă de la corturi răspund calificării spontane ca huligani și golani pe care o produsese Ion Iliescu încă din prima zi de manifestație. Răsturnând sensul peiorativ și insultător al termenului "golan", manifestanții cărora li se alătură mari personalități culturale, cum a fost Eugen Ionescu, de pildă îl transformă, prin insigne, tricouri, cântece și discursuri, într-un titlu de glorie, revendicând marginalitatea ca pe un loc al nonconformismului în raport cu puterea neocomunistă și negând
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Adevărul și Azi, amplificate de telefonul arab al zvonurilor, s-au străduit să o acrediteze. Dimpotrivă, mulțimea care se strângea în Piață zi de zi a reușit să-și impună o ținută cu totul remarcabilă, dacă luăm în calcul numărul manifestanților și durata manifestației. Confruntată cu popularitatea crescândă a mitingului, noua Securitate face mari eforturi de a-l infiltra 69 nu doar cu informatori, ci și cu hoți de buzunare și vânzători ambulanți de țigări de contrabandă, în vreme ce televiziunea, care nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care nu a filmat nici măcar unul dintre discursurile, adesea superbe, ale oratorilor din balcon, are grijă să difuzeze fără încetare cadre bine alese ale pitoreștilor reprezentanți ai pegrei bucureștene. Această instrumentalizare a imaginii desăvârșește ruptura din societate: de-o parte, manifestanții, veniți din toate colțurile României și care adesea reinventau, întorși acasă, același tip de miting protestatar; de cealaltă parte, cei ce se tem de Piață fiindcă așa au văzut la televizor. Alegerile de la 20 mai vor pune în lumină exact
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dintre ele aparțin lui Mihai Ungheanu și lui Viorel Roman. Primul susține direct că identificarea în mentalul social românesc a teroriștilor cu Securitatea este o eroare. Nici pînă astăzi nu "s-a putut dovedi implicarea ei în acte armate împotriva manifestanților sau a armatei trecute de partea demonstranților" (M. Ungheanu, op. cit., p.12). Cel de-al doilea nu numai că neagă categoric implicarea Securității ceaușiste, dar o scoate pe aceasta din urmă drept o victimă neprihănită a manipulării mass media. În
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
manifestațiile -, și să fie adusă în situația de asupritor făcînd-o să respingă cerințele prezentate și să refuze să se asocieze acestor cerințe. 3. Crearea unei crize de autoritate printr-un act semnificativ ce poate să adune un mare număr de manifestanți: un marș, o defilare, ocuparea prelungită a unor localuri care poate să antreneze o reacție brutală din partea administrației. 4. Extinderea conflictului folosind incidentele survenite, subliniind luările de poziție excesive ale personalităților în cauză, ca și brutalitățile forțelor însărcinate cu menținerea
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]