1,158 matches
-
Pustiului dragostei. Și trezește din nou interesul cititorului contemporan pentru o figură majoră a secolului trecut, pe care nici măcar premiul Nobel obținut în 1952 nu părea să o mai ferească de pulberea nimicitoare a uitării. E drept că indiferența respectuoasă manifestată, academic mai mult, față de romanele sale, nu s-a prea schimbat și praful continuă să se adune pe un stil clasic, dar considerat demodat, în ciuda canonizării literare reprezentată de publicarea în celebra "Pléiade". Ceea ce răzbate la suprafață, înviorat de volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca pe un câmp de forțe cu o structură specifică, încadrat în același timp într-un ansamblu mai larg, de natură socială. La nivelul interacțiunii dintre grup și ansamblul social, are loc un schimb de informații, existând astfel un dinamism manifestat atât în interiorul grupului cât și între grup și realitatea externă acestuia. În acest sens, se pune problema găsirii și menținerii echilibrului între aceste două forțe. „Acest echilibru - spune Achim Micu - reprezintă starea tipică de a exista a unui grup.”[2
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
poziția socială pe care acesta o ocupă în cadrul unei echipe, prin comportamentele pe care el însuși le așteaptă sau le pretinde de la cel cu care se află în relații (coechipierii), sau de la echipă în totalitate, precum și un ansamblu de atitudini manifestate din partea celorlalți față de propria persoană. Din punct de vedere psihosocial, echipa sportivă se prezintă ca un ansamblu de statuturi (poziții) pe care le dețin în sânul ei jucătorii care o compun. Fiecare jucător deține cel puțin o poziție în societate
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
afectivitate colectivă sunt date de stările de certitudine, satisfacție sau, dimpotrivă, incertitudine, insatisfacție, care pot apărea la un moment dat într-un grup, sau stările ce se nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna desfășurare a activității grupului, de aceea trebuie să se țină seama de următoarele considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
noi le (îi) vom întrebuința, pe parcursul prezentei lucrări, ca trimițând la unul și același fenomen. Prin noțiunea de limbaj natural, înțelegem o limbă (maternă, națională) actualizată sau concretizată în vorbire, discurs, „limba vorbită” după McQuail. Așadar, „limbajul este limbă concretizată, manifestată, adică limba într-o anumită ipostază a folosirii ei.” (Dima, 1990:24). Când vorbim de limbajul natural ca instrument al practicii discursive, avem în vedere faptul că acesta e utilizat ca mijloc, bază de lucru sau cel puțin ca „materie
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
univers de conținut deja constituit, o rețea de interpretanți care decid semiotic asemănări și diferențe de proprietăți 126. Fără a se limita la un simplu joc de cuvinte, metafora implică traducerea raporturilor cu lumea, cu celălalt, fapt care explică preferința manifestată, într-o epocă sau alta, pentru anumite structuri metaforice. Ea este girată de un sistem conceptual la rândul lui structurat, guvernat de orizontul cultural al fiecăruia, iar interpretarea expresiilor metaforice nu poate oculta experiențele, conceptele, valorile, atitudinile care le inspiră
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
decizia este lăsată în voia sorții sau conflictul poate să treacă într-una din coloanele învecinate. 6. Gestionarea conflictelor Depistarea, sesizarea, evitarea conflictelor este posibilă, pe când eliminarea lor este, practic, imposibilă. Procesul de identificare a stărilor/ situațiilor conflictuale potențiale sau manifestate, de prevenire sau mediere a acestora, reprezintă gestionarea conflictelor. Gestionarea conflictelor reprezintă un proces de identificare a situațiilor conflictuale potențiale sau manifestate, de prevenire sau soluționare a acestora, dar, în același timp reprezintă un amplu procedeu managerial de concepție a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
conflictelor este posibilă, pe când eliminarea lor este, practic, imposibilă. Procesul de identificare a stărilor/ situațiilor conflictuale potențiale sau manifestate, de prevenire sau mediere a acestora, reprezintă gestionarea conflictelor. Gestionarea conflictelor reprezintă un proces de identificare a situațiilor conflictuale potențiale sau manifestate, de prevenire sau soluționare a acestora, dar, în același timp reprezintă un amplu procedeu managerial de concepție a unor acțiuni de armonizare , de diminuare a potențialului tensionabil, de reducere sau eliminare a pericolului apariției stării conflictuale. (Ioan Țoca, 2002) Pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
în epocă, Septuaginta tipărită la Frankfurt pe Main în 1597. Lipsa de prejudecată în alegerea ediției, ca și strădania de a transpune în limba română un cuprinzător aparat critic, atestă preocupări de ordin filologic și cultural ce pot justifica interesul, manifestat încă în tinerețe de Milescu, față de o asemenea lucrare. Paralel cu textul grecesc al Septuagintei, el a consultat mai multe ediții latinești (dintre care cel puțin două retipăreau versiunea latină oficială a Bibliei - Vulgata, iar o alta conținea o traducere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
lumii, nihilismul nuanțat și, de bună seamă, multe altele care însoțesc un personaj caracterizat prin hiperactivitate, schimbarea continuă a cuiva care, acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a protejat dreptul la orice libertate prin auto-poziționarea marginală față de curentul dominant, explicație suficientă pentru "stilul său provocator, eclectic, ludic, apocaliptic", cel care îl practică fiind, tocmai de aceea, inconturnabil, inclasabil, stilul său "seducător", recunoscut chiar și de unii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se divide, la rândul său, într-un tip de discurs social-afirmativ, care continuă optimismul și încrederea specifice anilor '50 în tehnologia care va face posibilă distanțarea față de trecut, și un discurs cultural pozitiv, care celebrează trăsăturile eliberatoare ale culturii postmoderne, manifestate cu precădere în cultura pop. Discursurile negative ale postmodernismului sunt conectate la ideea de criză postulată în lumea occidentală, criză care se conturează în special în jurul teoriei sfârșitului lumii moderne, un exemplu de discurs "pesimist și apocaliptic" fiind cel oferit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a expune limitele dintre discursurile diferitelor societăți. Dacă reprezentanții grupului Tel-Quel au asociat scriiturii textul, Foucault studiază acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a paradigmei continuității, manifestată atât în literatură, cât și în artă sau filosofie. Introducerea discontinuității în aceste domenii duce la problematizarea unui ansamblu de teme, precum subiectul fondator, autorul, opera, ideea de origine etc. Tocmai în interiorul acestui proiect radical poate fi surprins câmpul semantic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
recită cu evlavie versurile Întristate. Scrie epistole În versuri, primește răspunsuri În același fel, poezia fiind, pentru el și pentru alții, o formă de comunicare cu o sferă largă de cuprindere: de la amor la politică. Neîncrederea În formele de expresie, manifestată ici-colo, pare mai degrabă, o cochetărie de om instruit sastisit de citera lui. CÎnd În Primăvara amorului Iancu spune că: „La simțirile-nălțate Al meu glas e neajuns”. se Înțelege ușor că este vorba de o obișnuită figură de stil. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Șiriei), într-un stil apropiat celui din Cântarea României. Notele de pesimism și de melancolie care străbat aceste poeme în proză dezvăluie, mai mult decât restul operei sale, un temperament romantic. Astfel s-ar putea explica și preferința pentru basm, manifestată încă din perioada studiilor la Viena. Un model în această direcție l-a avut în Ioan Slavici. A deprins în oarecare măsură și maniera povestitorului popular, fapt probat în primul rând de importanța acordată acțiunii și, de asemenea, de folosirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine "testamentar", lucru vădit în "relaxarea cenzurii sobrietății" manifestată "și în direcția pateticului, tragismului și confesiunii sentimentale, dar și în cea a condimentelor de limbaj caricatural, grotesc sau sarcastic"65. În plus, Lovinescu însuși a încurajat în repetate rânduri, după cum am văzut, procedeul confruntării textului literar cu subtextul său
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
accentuate. Practicienii (logopezi, psihopedagogi, profesori de educație specială etc.) țin, în general, seama de ritmul propriu de dezvoltare psihică al fiecărui copil în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Una dintre cele mai frecvente tulburări de pronunție este dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, izolat sau în silabe și cuvinte, aceasta tulburare nu este întotdeauna de natură patologica. La copiii dislalici apar deformări în pronunția sunetelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
influențează negativ randamentul școlar); nu stabilește Întotdeauna relații logice și cauzale Între fenomene; nu identifică soluțiile de rezolvare a problemelor. Memoria: memorează mecanic; memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizată lent. Imaginația: are o intuiție manifestată mai ales În situații concrete, practice; imaginația creatoare slab dezvoltată, manifestată mai ales În creațiile plastice și mai puțin În cele literare. Limbajul: vocabular sărac, exprimare lacunară; construiește enunțuri simple; potențial asociativ limitat, Întâmpină greutăți În stabilirea relațiilor de sinonimie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Între fenomene; nu identifică soluțiile de rezolvare a problemelor. Memoria: memorează mecanic; memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizată lent. Imaginația: are o intuiție manifestată mai ales În situații concrete, practice; imaginația creatoare slab dezvoltată, manifestată mai ales În creațiile plastice și mai puțin În cele literare. Limbajul: vocabular sărac, exprimare lacunară; construiește enunțuri simple; potențial asociativ limitat, Întâmpină greutăți În stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie; lipsă de claritate și coerență În exprimarea ideilor; ritmul citirii
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
în mediul domestic, familial. Se consideră, în literatura de specialitate , că există o serie de factori ce pot explica diferențele individuale în ceea ce privește susceptibilitatea la presiunile exercitate, factori cum ar fi: competențe în exercitarea meseriei (a funcției); stilul general de viață manifestat; personalitatea fiecărui individ; abilitățile și posibilitățile de a găsi remedii rapide și de scurtă durată pentru relaxare; buna sănătate fizică și psihică; suportul familial și al prietenilor. Există, în orice activitate și în orice situație reacții imediate, dar și de
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
managerii, supervizorii și ceilalți chemați să asigure climatul de normalitate în diferitele 62 compartimente funcționale, dar și pe ansamblul organizației, să se implice activ în rezolvarea problemelor apărute, încă din fazele incipiente de manifestare, astfel încât să se înlăture slabele performanțe manifestate și să se asigure atât de necesara încredere în sine, în forțele proprii (self-confidence). 2.5.3. Cultura organizațională și stress-ul Mai intervine încă o situație ce se constituie într-un action point în buna definire a acțiunilor factorilor stresori
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
materie de exigențe privitoare la protecția muncii și a sănătății. Stress-ul specific managerilor este generat, în cea mai mare parte din situații, de conflictele de rol. Cele mai frecvente situații de acest gen se referă la: responsabilitățile funcțiilor de conducere, manifestate mai ales când se pune problema concilierii intereselor generale ale firmei (organizației) cu cele specifice ale lucrătorilor, ale unor clienți sau furnizori; complexitatea, diversitatea și natura sarcinilor de serviciu ce revin managerilor, probleme ce implică, într-un grad sporit, întreaga
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
acestea) și sociale de care persoana dispune (le poate oferi). De aici și trei vectori de abordare modernă în vederea gestionării cu succes a stress-ului: 1. Orientare către acțiune, în care căutăm să rezolvăm problema ce determină tipul de stress 81 manifestat, prin încercarea de a modifica condițiile din mediul înconjurător, sau de a acționa direct asupra sursei de tensiune. Este vectorul în care dispunem de cel mai ridicat nivel de control și să dispunem de puterea, tăria, de a putea face
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
condițiilor vitrege” și a „cadrului propriu” de dezvoltare a feudalismului. Suntem total de acord cu această teză. Cu o singură precizare, în plus: studiul fenomenului urbanistic trebuie privit dintr-o perspectivă diacronică, indiferent de spațiul geografic în care acesta sa manifestat. S-au născut, oare, orașele occidentale înconjurate de ziduri de la bun început? „Condițiile vitrege” au îngreunat procesul de urbanizare numai în Moldova și Țara Românească? Au fost, oare, breslașii transilvăneni din cadrul celebrei Siebenbürgen la fel de influenți și de activi dintotdeauna? De
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioada interbelică, odată cu instalarea guvernului liberal condus de I. I. C. Brătianu (1922-1926), România a cunoscut un amplu proces de normalizare a vieții politico-sociale și de așezare a principalelor sale componente (statală, culturală și socio-economică) în albia identitară. Marile tensiuni sociale, manifestate violent la nivelul întregii țări în perioada 1918-1921, s-au mutat, începând cu anul 1922, din stradă în forul legislativ al țării, Parlamentul. În orașul Bacău, revenirea la starea de normalitate de dinainte de izbucnirea Primului Război Mondial, s-a reflectat, printre altele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu fie naționaliști nici în limbă și literatură, ei ar fi fost și aici împotriva "firii" lor, ar fi fost franțuziți, neologiști etc.1 Democrat, aristocrat, naționalist, internaționalist etc. - omul se naște așa. Aceste lucruri sunt organice. Și naționalismul socialiștilor, manifestat, în vremea când erau robi ai formulelor, numai în limbă și literatură - naționalism de care acei socialiști au dat dovadă când au scăpat de jugul formulei și pe care unii l-au dus până la șovinism și xenofobie - ne face să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]