2,098 matches
-
această legătură intimă ce unește ființele dincolo de forme și de particularitatea existenței. De-a lungul diferitelor scene ale filmului, artistul Ohwon se impregnează de energia activă În valurile unui fluviu, În freamătul unui frunziș, Într-un stol de păsărele, În mantia groasă de zăpadă a unui peisaj... până În momentul În care alege să dispară, topindu-se În dogoarea cuptorului unui ceramist, În care se desăvârșesc propriile-i opere! Între arta lui și lucrarea naturii nu există nici o divergență. Reușita realizărilor sale
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
1. basileús: „Împărat” (toate traducerile românești citate); „Rex” (Vg); „Roi” (BJ); „King” (RSV). Descrierea Celui Credincios și Adevărat, călare pe un cal alb și care poartă veșmânt muiat în sânge, din Ap 19,11-16, se încheie cu cuvintele: s„pe mantia Lui și pe coapsă Lui are nume scris”ț: Basileús basiléÄn kaì kýrios kyríÄn „Împăratul-împăraților-și-Domnul-domnilor” (BVA). O expresie asemănătoare folosește și apostolul Pavel în 1Tim 6,15, însă cu referire la Dumnezeu-Tatăl290. 3.2.2.8.2. despótQs: „Stăpân” (toate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
încrucișezi lăstarii de mazăre, așa cum va face Mendel mai târziu, pentru a reflecta la ceea ce datorează fiecare dintre noi eredității - care încă nu poartă acest nume. Tatăl urcă scara câte patru trepte odată, este sportiv, îndemânatic, încalecă sprinten, îmbrăcat în mantia sa căptușită pe blană, în ciuda celor șaizeci de ani ai săi, face un tur al mesei sprijinindu-se numai în degetele mari ale mâinilor; fiul mărturisește că are un trup neîndemânatic, greoi, țeapăn, stângaci... Ce stranie diferență, ce degenerare a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
câțiva discipoli ai magistrului, spun gurile rele... Antiphon îi reproșează lui Socrate că trăiește ca un model al idealului ascetic: mănâncă hrană de proastă calitate, bea băuturi ieftine, umblă desculț, nu are tunică și poartă fie iarnă, fie vară aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la elevi și se mulțumește cu această existență de vagabond, mai curând dascăl într-ale mizeriei decât învățător ce-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
face varațiuni asemănătoare pe aceeași temă. De unde și anecdota filosofului cu felinarul, care a avut o contribuție importantă pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu traista pe umăr și toiagul în mână, cu o mantie înfășurându-i de două ori trupul care cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate nopțile, Diogene bate străzile Atenei cu un felinar aprins în mână
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
devine prizonierul unui spațiu liric apăsat de umbrele melancoliei. Tristețea se transformă într-o prezență, iar eul liric este damnat, exilat în mijlocul unei lumi părăsite de privilegiile binelui. SCRIERI: Plânsul oglinzilor, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1971; Lacrima Laurei, București, 1973; Mantia de lumină, București, 1976; Sunetul visării, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Craiova, 1978; Mirele zăpezii, Craiova, 1980; Grădina suspendată, București, 1984; Invitație la dragoste, Craiova, 1985; A iubi, iubire, București, 1987; Castelul de brumă, București, 1988; Tratat de iubire (Fondul principal
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
10; Constantin, A doua carte, 233-235; Cristea, Un an, 274-277; Felea, Secțiuni, 273-280; Al. Piru, Poezia tânără - Dan Rotaru, LCF, 1975, 51; Barbu, O ist., 404-405; Mircea Iorgulescu, Perimetru liric, RL, 1976, 38; Popa, Dicț. lit. (1977), 479; Dumitru Micu, „Mantia de lumină”, CNT, 1977, 19; Iorgulescu, Scriitori, 140-142; Ruja, Valori, 182-183; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1979, 4; Lucian Alexiu, „Sunetul visării”, O, 1979, 2; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 329-330; Artur Silvestri, „Invitație la dragoste”, „Grădina suspendată”, LCF, 1986
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
pe autorul ei să figureze în capitolul Romanticii al Istoriei... din 1941. La rândul ei, revoluția de la 1848 a fost privită de foarte mulți comentatori ca un eveniment care legitima elanurile romantice: imaginea lui Ion Heliade-Rădulescu înfășurat în celebra-i mantie, tonul grandilocvent al Proclamației de la Islaz au, fără îndoială, același „aer romantic” despre care vorbea Lamartine când, în Istoria Girondinilor, evoca zilele revoluției de la 1789. În monografia Romantismul românesc, D. Popovici distingea trei perioade ale evoluției curentului în cultura noastră
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
filosofii iluminiști și juriștii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, libertatea a fost definită În termeni negativi ca fiind dreptul de a-i exclude pe alții. Era modernă timpurie a fost un timp al diferențierii - separarea individului de mantia Bisericii, jugul domeniului feudal, constrângerile breslelor mesteșugărești și multe alte obligații și contracte care erau parte integrantă a unei ordini dinastice bazate pe stare și rang. Proprietatea privată a fost văzută drept o modalitate de eliberare personală. A fi liber
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
coregrafie, în sensul că oniricul, mijloacele avangardiste par asamblate pentru a da rigoare construcției, chiar dacă adesea într-un stil ce ține de un „suprarealism de operetă” (Traian T. Coșovei). Uneori versurile cultivă prețiozitatea barochismului, ca în următorul portret poetic: „Aveam mantia ruptă în trei puncte La brâu îmi atârna un copăcel uns cu sirop de trefle. Ca pălărie purtam pe cap o tufă”. S. este un poet lucid în visele sale, care invită la reflecție asupra înțelesurilor, la descifrare, la el
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
s-a născut Bogdan Vlad, viitorul Domn Bogdan al III-lea), Maria Voichița i-a stat alături vijeliosului Voievod în toate întreprinderile lui de suflet. O vedem pozând, împreună cu soțul ei, zugravilor care au împodobit Voronețul și biserica din Hârlău. Mantia imperială, cu mult aur, se armonizează cu pandelocurile ce aduc aminte de podoabele acelorași bazilei, la fel și cerceii ori șiragurile de perle. Totul trimite către Bizanț...20 Maria Voichița s-a stins în 1511. Fiul ei a înmormântat-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
are pe cap „o scufiă cu pene, cu o coroană cu multe ramuri, cum poartă și prinții italieni din Cavalcada regilor magi a lui Benozzo Gozzoli, îmbrăcând peste bogata rochie lungă până în pământ, cu mânecile largi atârnând în jos, o mantie somptuoasă, un cavalion de postav greu, înflorat cu aur și tivit pe margini cu benzi de blană. Ea poartă cercei sau pandelocuri de aur și mărgăritar, lungi până la umeri...” 316. Alexandru cel Bun e însoțit de Doamna sa - Ana, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sfântului Ioan cel Nou. Zugrăveala din pridvorul bisericii Mănăstirii Sucevița este mai nouă - e adevărat -, datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, dar este foarte posibil ca ea să reconstituie imagini foarte vechi. Lângă Vodă, care poartă în acest tablou mantia scumpă de ceremonie bizantină, garanța - Al. Alexianu, îi zice cavalion -, Doamna Ana are același strai cu mânecile tăiate drept, confecționat probabil din cambă și având pe umeri vălul ce curge de sub coroana de aur. Este - constată Al. Alexianu - „vălul tuturor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doar de Doamne și de marii boieri). Curând caftanul va deveni însemn al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al ienicerilor purtători de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și lungi până la pământ, îmblănită cu samur (același samur sau cocon dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fi pălăria Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și voal este pictată și jupâneasa Iuliana, soția lui Luca Arbore, în ctitoria bărbatului ei - și, peste rochia lungă cu mâneci ample, o mantie bizantină din stofă plină, cu flori de aur, tivită cu blană 320), cercetătorii iau în seamă, atunci când privesc moda feminină de Curte în curgerea ei istorică, chipurile nevestelor lui Ștefan cel Mare. Iorga spunea chiar undeva că „unul din cele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care se cunoaște până acum” este cel al Mariei (Maria Voichița, și ea o viitoare văduvă), fiica Domnitorului muntean Radu cel Frumos, brodat pe o perdea de ușă de la Mănăstirea Putna, cu coroana așezată pe un văl lung, cu o mantie bizantină și cu papuci de culoare roșie, imperială 321. Cu același văl (vezi și mai sus) - care poate să fi fost o maramă - sub coroană, apare frumoasa Maria Voichița și în tablourile votive de la Voroneț, Pătrăuți și Dorohoi, de la biserica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Maria Voichița și în tablourile votive de la Voroneț, Pătrăuți și Dorohoi, de la biserica Sfântul Nicolae și în broderiile de pe epitrahilele de la Mănăstirile Voroneț și Dobrovăț. Pe epitrahilul de la Dobrovăț, haina de ceremonie a Doamnei este albastră iar pantofii roșii. Aceste mantii ca ale împărăteselor Bizanțului au pe ele mult aur și benzi de fir, cu guler bogate de blană. Spânzurând de coroane, mănunchiurile de lanțuri subțiri, pandelocurile, trimit tot către aulele bazileilor. La fel apare înveșmântată în tabloul votiv din biserica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cămașa, plisată strâns. Podoaba exterioară o formează cabanița lucrată din catifea adusă din Italia și căptușită cu o blană cafenie. Dublând gulerul, această blană îi cade pe umeri și pe spate. Găitanele brodate și nasturii de aur completează funcțional ornamentele mantiei. Aș putea continua. Cu înfățișarea Doamnei Marica de la Mănăstirea Brâncoveni, unde, peste haina albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o blană cafenie. Dublând gulerul, această blană îi cade pe umeri și pe spate. Găitanele brodate și nasturii de aur completează funcțional ornamentele mantiei. Aș putea continua. Cu înfățișarea Doamnei Marica de la Mănăstirea Brâncoveni, unde, peste haina albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei Stanca de la Mănăstirea Căluia, unde, soția lui Mihai Viteazul poartă un caftan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un chip de văduvă - pe cel al Zoiței Ghica, fostă soție a lui Grigore Matei Ghica, pictată la Mănăstirea Pantelimon într-o rochie verde (dovadă că străiul cernit nu reprezenta o exclusivitate inatacabilă în vestimentația văduvelor) peste care poartă o mantie de culoare roz, îmblănită 325. Dar socot că aceste câteva „demonstrații” sprijină îndestul titlul pe care l-am dat acestui paragraf. Și rochiile apusene erau purtate cu grație Când ajungeau, într-un fel sau altul, în Apus, Doamnele noastre nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
patru de lucrătură și modă românească („quatuor vestis [...] omnes ad modum Walachorum - sordite”) - două din stofă turcești, roșii la culoare și cu mult aur, alta din atlaz aurit și o a patra din atlaz galben simplu. Mai avea Doamna două mantii roșii cu fir de aur, turcești, cu chiotori de argint, prima nouă, căptușită cu blană de sobol și valorând 86 de florini, cea de-a doua, îmblănită cu jder, purtată și cu un preț mai mic - 50 de florini; șirul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de pildă), Doamnele rezolvau mai ușor aceste „treceri”, renunțând la unele podoabe și la hainele croite într-un anumit fel: „în îmbrăcămintea Doamnelor nu e nimic schimbat, decât înlăturarea cerceilor celor mari și hainelor încrețite. Altfel, aceleași rochii lungi, aceleași mantii de brocart și atlaz. Coroana dispare însă și din icoanele de ctitor, și în locul ei se vede, la Cetățuia de pildă, care ne arată cum se îmbrăca Anastasia, frumoasa Doamnă a lui Duca, și fetele ei - o pălăriuță de blană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
surguciul”333. Ne putem face o idee despre „obișnuitul” vestimentar al Doamnelor privind tabloul votiv - zugrăvit prin 1493 - de la Mănăstirea Kremikovsți - l-am mai evocat - din Bulgaria, unde Radu cel Mare (dăruitor al lăcașului), încălțat cu pantofi roșii, poartă o mantie vișinie, căptușită cu mătase de un roșu deschis, iar Doamna Cătălina, soția lui, are, peste vălul maroniu care îi acoperă părul și coboară pe spate, o pălărie (zisă „sită”, și italianul Giorgio Tomasi observase obiceiul femeilor valahe ce-și împleteau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Înțeles cumva ceea ce mi-au zis. „Chiar prea bine”, i-am răspuns. L-am Întrebat apoi care ar fi după părerea lui cel mai bun lucru pe care l-am putea face. Mai Întâi mă sfătui să-mi dau jos mantia (aba) bogat Împodobită cu broderii din aur și să Îmbrac anteriul său uzat, În dungi. Îmi ascunse hainele. Apoi mă duse pe un câmp Învecinat, cultivat cu porumb, spunându-mi să mă așez și să-l aștept liniștit până se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
introduse imediat În apartamentele pașei. Acesta din urmă examină conținutul sticluței, iar apoi Îl Întrebă pe băiat dacă era Într-adevăr vindecat. „Da, stăpâne”, răspunse el- după care se Întoarse spre mine și-mi zise: „Aferim” („Bună treabă!”); pe lângă tshokha (mantie de onoare) am primit drept recompensă și 1.000 de piaștri. Cititorii se vor Întreba, desigur, cum de au ajuns aceste insecte tocmai În ureche? L-am Întrebat pe băiat despre aceasta și mi-a răspuns că dormea Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]