5,590 matches
-
prozele din Cetăți sfărâmate. Povestirea Dubla crimă de pe strada Speranței are în centru o vendetă îndreptată împotriva unui milițian care și-a ucis fosta soție, și o faptă eroică, aruncarea în aer a rezervelor de benzină dintr-o garnizoană sovietică. Marcate însă de maniheism în crearea personajelor și a situațiilor, prozele nu se ridică la valoarea poeziei pe care o scrie N. SCRIERI: Încrustări în bancă, pref. Grigore Bugarin, Reșița, 1939; Dragoste albă, București, 1941; Magul care-și caută steaua, Paris
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
și bicelor solare. Acum „tumoarea soarelui” cotropește creierul. O altă vârstă, de dincolo de iubire și plenitudine, s-a furișat în trup ca o înstrăinare și, sub cangrena luminii, poemul devine un „stacojiu lamento”. Ultimele volume stăruie în contratimp tot mai marcat (și discrete aluzii polemice) față de poeticile momentului, plonjând în vertijul extrem al confesiunii. Stridența luminii e pusă în surdină de pendularea spre elementul advers, apa. Elegia agoniei în „viclenia unui timp fără timp”, „cu rășina sângelui neagră”, chipul brăzdat de
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
și soare (1940) are o expresie poetică oarecum mai armonioasă, o simbolistică ceva mai modernă. Surprinzător în ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde cu totul lirismul când cedează în favoarea fondului religios direct (Închinare, Golgota) și când în tonalitatea confesivă, marcată, livrescul va fi exhibat în intenția pătrunderii în subteranele oniricului (Teama de întuneric). Frânturile poetice din Stinghere respiră, totuși, o atmosferă mai densă, conținând imagini pregnante și dând expresie vie timidelor jocuri ale spiritului. Versurile din culegerea Din partea pământului și-
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
această direcție fiind, în 1848, proiectul de integrare a „mare principatului Transilvaniei” în Ungaria, ideea structurantă a tuturor documentelor revoluționare va fi necesitatea împiedicării cu orice preț a acestei uniri forțate. Literar, p. este una dintre ipostazele romantismului românesc, cea marcată istoric de revoluție și de unirea Principatelor. Aceasta urmează variantei preromantismului (I. Heliade- Rădulescu, V. Cârlova, Grigore Alexandrescu ș.a.), corespunzător aproximativ etapei 1820-1840, și e succedată, după etapa refluxului, numită postpașoptism (1860-1870), de ipostaza superioară, situată valoric la nivel european
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
în formă disjunctivă: cetățean sau străin, familie sau non-familie, cunoaștere științifică (rațională) sau cunoaștere neștiințifică, muncă sau timp liber, organizare sau haos etc. Sigur că între polii dihotomici exista un continuum, însă dezirabilitatea instituțională și răspunderea socială aveau referințe bine marcate. Organizarea birocratică (rațională) se știa în ce constă, avea norme și frontiere bine delimitate. Normele puteau fi încălcate, însă răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aveau nevoie de documente sau hârtii care să ateste proprietatea și titlurile nobiliare. Cei care erau săraci și dependenți de proprietățile celor avuți și ar fi fost tentați să părăsească o comunitate în căutarea unei vieți mai puțin mizere trebuiau marcați și identificați cu zona de cuprindere a unei proprietăți. Statul care se consolida treptat în vârful societății, odată cu dezintegrarea comunităților, avea și el nevoie de acea administrație care devenea cu atât mai puternică, cu cât guvernarea politică se autonomiza și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Orga codrului (1966), Galerie cu autoportret (1968), Hingher și demiurg (1973), Grădinar (1980), Coroană de sonete (1992), predomină problematica general umană, temele metafizice. De aceea, ideologii literari ai regimului totalitar l-au considerat un poet „apocaliptic”. E o lirică meditativ-intelectuală, marcată atât de sobrietatea și muzicalitatea versului tradițional, cât și de polivalențele și ambiguitățile versului modernist. Familiarizat cu lirica modernă europeană (îndeosebi cu cea franceză și cea germană), M. a impus un foarte personal repertoriu de metafore și simboluri, mai toate
MIHNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
În Efemerele anotimpuri (1983) intră mai multe pasteluri și meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea satului cărășean, cu datini și expresii populare. Evoluția lui M.-L. are loc în direcția unui text marcat, pe de o parte, de formația sa de matematician, atras de tipologia poeților artifex, pe de alta, de motivele, sonurile și, mai ales, vocabularul popular, chiar dialectal. Se regăsesc la el peisajul locurilor natale, dar și neliniștea, întrebările omului modern
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
revistei). Debutul editorial are loc în 1908, cu Romanțe pentru mai târziu. Tot în 1908 debutează și ca prozator, cu Casa cu geamurile portocalii. Devine o figură cunoscută a cafenelei literare și unul dintre promotorii modernismului în literatura epocii, altfel marcată puternic fie de posteminescianism, fie de un tradiționalism sămănătoristo-poporanist, pe care le combate direct în articolul-program Aprindeți torțele!, din propria-i publicație „Revista celorlalți” (1908). Este, pentru scurt timp (în 1906), redactor la ziarul liberal „Viitorul”, apoi, tot temporar, funcționar
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
nu pretindeau din partea savanților (Nichifor Gregoras, Varlaam Calabrezul etc.) altceva decât limitarea pretențiilor metafizice exprimate de cunoașterea matematică. Suprimarea facultăților gândirii discursive n-a fost, în sine, un deziderat. Ne-am fi putut imagina, așadar, o altă modernitate decât cea marcată profund de modelul teologic al creștinismului occidental? Evident, această discuție este foarte complexă, dar Horia-Roman Patapievici ar fi putut să nu rateze măcar câteva considerații. În virtutea apartenenței declarate a autorului la tradiția Bisericii Răsăritene, era dezirabilă o confruntare a altor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și câteva latențe evanghelice. Numai astfel Socrate și Platon au ajuns să fie pictați pe frescele mănăstirilor bizantine ca profeți ai Cuvântului întrupat. Păstrând textele tradiției creștine alături de importante monumente ale înțelepciunii greco-romane, copiștii medievali din școlile mănăstirești erau, evident, marcați mai ales de ideea posterității. Mult mai târziu, primele arhive istorice se găsesc în pomelnicile bisericești medievale ale unor parohii din Țările Române. Deși încurajau un crucial proces de translatio studii, oamenii Bisericii nu conceptualizau totuși istoria umanității ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Imperiului Roman. Istoria e constituită din structuri stocastice, prin emergența unor evenimente anonime. Istoria confirmă fenomenologia donației, elaborată de Jean-Luc Marion. Ireductibilă la un lanț vizibil de cauzalități, reclamând mereu explicații complementare fără ca acestea să garanteze înțelegerea, istoria umană este marcată - ca și viața fiecăruia dintre noi - de ireversibilitate și impredictibil. Astfel, retorica și literatura devin genul proxim al discursului istoriografic. Chiar și fără ceremonialul tragediei, conștiința istorică - care pentru subiectul modern exercită o funcție transcendentală - expune condiția umanului unui veritabil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai bine de un an, am decis să-l trimit la tipar fără a-l aduce la zi, lăsând pentru alte prilejuri discutarea evoluției sferei publice românești de atunci încoace. În esență, dincolo de unele învolburări ale postistoriei naționale - inaugurată și marcată simbolic de intrarea în Uniunea Europeană -, precum și dincolo de o criză majoră în existența mea, acum depășită, ideile, intelectualii și spiritul public îmi apar în aceeași lumină. Poate doar antropologia mea metafizică, în general pesimistă, să fi cunoscut o parțială revizuire în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Dar Etzioni are mare dreptate într-un punct esențial: problema nu este culoarea pielii sau forma ochilor, ci poziția socială, care rezultă din legături și raporturi mult mai complexe; faptul că poziția socială e încă puternic legată de atribute fizice marcate valoric dă o notă foarte proastă democrației americane. Tot printre contradicțiile și ambiguitățile lui Etzioni, pe lângă cele de mai sus și cele reproșate virulent de liberalii americani, asupra cărora nu mai revin, se numără și partizanatul său politic, uneori exprimat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cronici, să citim aceste intervenții pentru că ele definesc pulsul receptării debutului editorial al unuia dintre poeții care s-au bucurat de succes din 1949 Încoace. În Viața românească 11”: „În special din acest punct de vedere, al unei originalități bine marcate, apariția primului volum de poezii al tânărului poet A. E. Baconsky reprezintă un fapt Îmbucurător, care merită o atenție deosebită. (Ă). Baconsky este Însă pândit de o primejdie serioasă: aceea de a aluneca de la originalitate la manieră. Spuneam că el
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
are și ea o veche și strălucită tradiție filosofică, se acordă cea mai mare atenție studiului filosofiei germane. Pentru Zalomit, unul din puținii români ai generației sale care avea studii filosofice, era de la sine înțeles că înfloritoarea cultură filosofică germană, marcată puternic de gândirea lui Kant, putea oferi cea mai potrivită poartă de intrare în marea tradiție a culturii filosofice europene. Istoricii Junimii au subliniat adesea că unul din elementele ce conferă un profil particular orientării pe care s-a străduit
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
timp mintea și inima cititorului, sensibilitatea lui intelectuală și estetică, față de stilul sobru și argumentativ, care riscă să pară uscat, rece și impersonal. El nu va putea să nu observe cât de largă este audiența unui discurs filosofic cu un marcat apel la trăiri existențiale în raport cu cea a unui discurs teoretic detașat, centrat pe analiză și clarificări conceptuale, uneori chiar printre intelectuali cu preocupări profesionale de natură științifică și tehnică 21. Și nu trebuie să fii deosebit de familiarizat cu preferințele publicului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
științific. În altă ordine de idei, obiectivitatea Înseamnă și consemnarea opiniilor nefavorabile, a unor aspecte negative etc. De pildă, colaborând cu articole la Dicționarul scriitorilor români, am constatat că mulți voiau să-și șteargă din palmares opere nereprezentative sau puternic marcate ideologic. Alții nu doreau să se menționeze la „Referințe critice” decât recenziile favorabile. Un istoric literar obiectiv nu ar trebui să țină seama de asemenea idiosincrazii, având obligația să prezinte realitatea literară așa cum a fost aceasta, cu luminile și umbrele
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Tratat de medicină internă: hematologie, redactat de Radu Păun, Editura Medicală, București, 1997. În general, tratatele sunt lucrări sintetice. De cele mai multe ori, sunt opera unui colectiv de autori. Unele tratate, mai ales cele din domeniul științelor sociale, pot fi puternic marcate ideologic, În regimurile totalitare fiind supuse cenzurii și presiunii factorilor politici. De exemplu, tratatul de istorie a României a avut până În prezent trei Începuturi: un prim proiect a fost Început În timpul „obsedantului deceniu”, fiind coordonat de istoricul de tristă faimă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Polirom, 2007, p. 190. 1. Bibliografia este Împărțită pe capitole („Sinteza”, „Dizertația”, „Expunerea”), putând fi astfel considerată o bibliografie specială, așa cum se poate constata din pagina anterioară. 2. În privința tehnoredactării, fiecare „intrare” este dublu marcată: mai Întâi prin linia de dialog, iar apoi prin scrierea cu majuscule a numelui autorilor: - THORIS G., La Dissertation d’économie aux concours, Paris, PUF, 1996. 3. Alături de elementele fișei cărții, date În limba de origine (În cazul de față
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
anul I, nr. 1, martie 1956), cu titlul „Sarcinile presei din țara noastră În lumina documentelor celui de-al II-lea Congres al PMR”. • Anexa 2: sumarul numerelor din revista Presa noastră pe anul 1956 (pentru a vedea cât de marcată era din punct de vedere ideologic presa acelor ani). • Anexa 3: poemul Lenin citește gazeta, preluat din Presa noastră și prima parte a articolului „V.I. Lenin ziarist” (preluat din Presa noastră). • Anexa 4: articolul „Rușinea profesiunii noastre” (un atac la adresa
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o anumită finețe psihologică: între numeroase personaje schematice se distinge câte o figură creionată mai nuanțat, ca de pildă aceea detestabilă, dar nu simplistă a bogătașului Țuper, violatorul Liviei, pedepsit ulterior de soțul femeii, țăranul sărac Ceampaș. Cu o viziune marcată ideologic, ca atunci când înfățișează maniheist relația dintre țăranii săraci și chiaburi sau înfruntarea regimului comunist cu partizanii, autorul privește realitatea prin ochii reporterului: el descoperă evenimentul spectaculos într-o ambianță anodină și îl evidențiază printr-un scris nervos, dinamic, plin
BULZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
de aceea, mai mult decât eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă. Complementare și corelate, puterea și seducția se manifestă în sânul cuplului - cuplul stăpân-sclav, stăpân-slugă, cu varianta magistru-discipol - acesta fiind un motiv omniprezent: motivul „cuplurilor care se devoră” (Eugen Simion
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
aspecte ortografice după 40 de ani, facem o succintă punere în temă. Proiectul noii ortografii a limbii române este publicat de revista Contemporanul în 20 iunie, exact la doi ani de la publicarea tezelor staliniste despre lingvistică. Fericita coincidență este accentuat marcată și trâmbițată în presă. Astfel C.I. Balmuș 59, rectorul Universității C.I. Parhon din București, într-un amplu studiu, publicat în Contemporanul în același număr cu proiectul noii ortografii, scoate în evidență strălucita contribuție a lui I.V. Stalin în problemele lingvisticii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
criterii pentru definirea pozitivului, negativului sau ambivalentului este arbitrară, cum sunt, de altfel, multe alte decizii de-a lungul procesului de cercetare. Deși nu au existat diferențe esențiale între grupe în evaluarea negativă, absolvenții claselor normale au fost ceva mai marcat pozitivi (53% și 67% pentru adulții de vârstă mijlocie și adulții tineri versus 52% și 33% pentru grupele care au absolvit clase experimentale) și mai puțin ambivalenți (29% și 25% versus 27% și, respectiv, 52%) în ceea ce privește experiențele lor din liceu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]