1,643 matches
-
îndrept, cu un sentiment plăcut de om matur, spre vitrinele cu articole de bucătărie și încep să mă uit cu atenție pe rafturi. Ooo. Clești pentru homar! Ia să-i cer! Și mânerele astea super simpatice pentru porumb fiert Și margaretele astea de plastic, atât de drăgălașe. Nu știu la ce folosesc, dar arată atât de drăguț! Notez cu grijă numerele acestora pe listă. OK. Altceva? Mă uit iar în jur și atenția îmi e atrasă de o mare strălucitoare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care nu-i doboară/ nici iedera ce le-a crescut pe pleoapă” sau „prin ochiul meu mai pâlpâie ceva/ fregatele cum ies cu puntea de ametiste plină/ și-au împlântat catargele-ntr-o stea.// Privesc cu ochii mari, deschiși,/ ca margaretele ce și-au trimis prin păsări/ staminele la înălțimi”. Cel mai adesea însă, mitologia personală e populată de imagini ale degradării acestor simboluri axiale, într-un ev uniformizant, care refuză puritatea himericului și sacrul. De aceea, postura reprezentativă a artistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
BALTAG, Nicolae (6.XII.1940, Dorohoi - 20.II.1975, București), critic literar. Este fiul Margaretei (n. Alexandrescu) și al lui Porfirie Baltag, preot; frate cu poetul Cezar Baltag. După studii liceale urmate la Pitești, a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, cu teza Concepția despre poezie a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
ceea ce ar constitui după cum afirmă „o eroare științifică” dar meritorie pentru domnia sa, pe care reușește să o evite. În consecință consideră reabilitarea tulburărilor rhinodislalice consecutive acestor anomalii un domeniu de strictă specialitate în care aportul metodologic este de mare importanță. Margareta Tomescu a început activitatea în anul 1957 în Clinica de Chirurgie maxilo-facială din București condusă de Prof. Dr. Valerian Popescu care a avut ideea deosebită a necesității reeducării fonetice la copiii operați pentru despicături labio-velo-palatine având exemplul de la Spitalul „Enfants
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Veau a încredințat această misiune Doamnei Suzanne Borel-Maisonny, fondatoarea Asociației reeducatorilor vorbirii și limbajului oral și scris din 1965 la Paris, actualmente Federația Națională a orthofoniștilor cu activitate și autoritate internațională, care îi poartă numele. Dar în etapa în care Margareta Tomescu a început să facă reeducarea vorbirii copiilor operați nu era posibilă o informare în acest domeniu nici măcar teoretică - din manuale și reviste, fapt ce a determinat-o să caute soluții metodologice, să găsească răspunsuri la întrebările puse de realitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se nasc anual în România (statistica anilor 1961-1964) acum în creștere. În acest cadru urma să existe o secție specială de chirurgie pentru despicăturile labio-gnato-palatale și eventual și pentru alte malformații faciale, o secție de terapie logopedică încadrată cu elevii Margaretei Tomescu care a creat în România prima școală de logopedie pentru vorbirea rhinolalică, de nivel internațional. Logoped, doctor în Psihologie, Margareta Tomescu, ca președinte a „Asociației Logopezilor din România”, cu unul din obiective - formarea de formatori în domeniul ar putea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a domniei sale în precizarea diagnosticului diferențial, în funcție de simptomele nasalității. Determinarea direcției de scurgere a undei de aer în funcție de mobilitatea sau hipochinezia vălului palatin sub aspect anatomic, cât și dirijarea insuficientă a undei respiratorii în cavitatea bucală, sunt repere pe care Margareta Tomescu le explica studenților și practicienilor începători în determinarea gradului de insuficiență a sfincterului faringonazal. Am asistat-o în cabinet, prezentând cazuri, concluzionând definiții și clasificări ale malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine. Metodica corectării rhinolaliilor în funcție de diagnosticul diferențial și particularitățile individuale anatomice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care le-au fost aplicate pe caroserie. Traversez acum un cartier de blocuri joase, de trei-patru etaje, în aer plutește un miros de cârnați prăjiți, vinete și ardei copți, iar de la o fereastră se aude chiar și o melodie a Margaretei Pâslaru, „Lasă-mi toamnă pomii verzi,/ Uite ochii mei ți-i dau,/ Ieri spre seară-n vântul galben,/ Arborii-n genunchi plângeau”. Nu eram singurul care savura melodia ; de la un balcon de vizavi, un bărbat în vârstă, îmbrăcat doar cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În scenă Oneghin. Ce ciudat se legau lucrurile! De unde să-mi fi Închipuit că Umbrelele mă vor duce la Cardiff, și nu În Times Square, deschizându-mi o carieră nouă, dar nu În lumea musicalului, ci a operei!? Maestrul și Margareta de două ori Dar Înainte de a-mi face bagajele spre un nou necunoscut, am reușit să termin singura adaptare pe care am scris-o după un roman. Maestrul și Margareta e una dintre acele cărți care te urmărește și În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dar nu În lumea musicalului, ci a operei!? Maestrul și Margareta de două ori Dar Înainte de a-mi face bagajele spre un nou necunoscut, am reușit să termin singura adaptare pe care am scris-o după un roman. Maestrul și Margareta e una dintre acele cărți care te urmărește și În somn. Dacă despre lumea „necunoscută“ a operei, spre care urma să mă Îndrept curând, aveam temerile mele, În schimb de lumea descrisă de Bulgakov, plină de mistere, ca o cutie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fi părut neconvingătoare. Cei doi scenografi au reconstituit aproape fotografic Piața Roșie și Kremlinul. Ideea era că odată ce atmosfera moscovită era prezentată În cel mai mic detaliu, cu un naturalism ce se apropia de cinema, miraculosul poveștii, cu aventura zborului Margaretei deasupra Moscovei călare pe o mătură, s-ar fi suprapus, sugerând, ca și În roman, un tablou demn de Chagall. Andrzej Seweryn, actorul polonez din filmele lui Wajda, și Bruce Meyers, coleg și prieten de pe când lucram cu Brook, Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
NY Times, de exemplu, era obsedată de „nuditatea“ lui Mefisto În scena din biserică, trei paragrafe fiind consacrate doar acestui subiect. De fapt nu era nici o nuditate. Mefisto purta un costum destul de complex: deghizat În călugăr, Își scotea sutana În fața Margaretei și, ca s-o terorizeze, i se dezvăluia sub forma unui diavol cu piele și coadă de reptilă, preluat identic dintr-o pictură de Bruegel. Dar criticul a văzut ce a vrut el să vadă și mi-a făcut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
178 HYPERLINK \l " Toc133741186" Agamemnon la Lincoln Center PAGEREF Toc133741186 \h 184 HYPERLINK \l " Toc133741187" Sonata spectrelor la Yale PAGEREF Toc133741187 \h 186 HYPERLINK \l " Toc133741188" Umbrelele din Cherbourg la New York PAGEREF Toc133741188 \h 189 HYPERLINK \l " Toc133741189" Maestrul și Margareta de două ori PAGEREF Toc133741189 \h 193 HYPERLINK \l " Toc133741190" Între două lumi PAGEREF Toc133741190 \h 196 HYPERLINK \l " Toc133741191" Partea a doua HYPERLINK \l " Toc133741192" DAC| VOI NU M| VREȚI... HYPERLINK \l " Toc133741193" (MONOLOG) HYPERLINK \l " Toc133741194" Între teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, oaspeții fiind invitați la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. 29 Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea de onoare a școlii: 30 Inaugurarea Capelei Prezența unei capele într-o școală, este un lucru deosebit, întrucât formarea umană e completă când
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
fi prăznuită. Ștefan, cu coroana Mușatinilor pe cap, în tronul domnesc o horbotă sculptată în lemn -, vegheat de capul fiorosului bour moldovenesc, alături de flamura oștirii închipuind pe "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul", se ridică, în mână cu ulcica sa smălțuită cu margarete și albăstrele. E cam scurticel de stat, dar vânjos și în cabanița de brocart roșu tivită cu blăniță de samur, mustăcios, cu ochi albaștri de cicoare, cu pletele blonde încercuite de magnifica coroană Mușatină, pare mai 'năltuț și nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
balamale, se izbesc bezmetic de perete. 4 "Atletul lui Hristos" Domniță Voichiță! Aceasta trebuiește să-ți fie calea, presărată cu flori, către slavă... declară, înfocat, frumosul principe Alexandru, sprijinit de fântâna din mijlocul curții, jucându-se cu un fir de margaretă. Voichița e o crăiță cu ochi albaștri și cosițe blonde ce se odihnesc pe sânii neîmpliniți dar obraznici sub alba ie de borangic. E o dimineață luminoasă la început de primăvară, în curtea interioară a Cetății Suceava înconjurată de ziduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cetății. Chiribuță! Ia vină tu de mă trage olecuță pe spinare. Mi s-a pus o ruptoare de mă seacă. Chiribuță sare, dar, pe ușița de taină, tiptil, se strecoară Voichița. E udă leoarcă, cu rochița lipită de trup, cu margarete și funigei în păr, cu coroniță și brâu împletit din flori de câmp. Calcă cu pași ușori pe lespezi și din părul ei zălud picură, picură... Ștefan zvâcnește. Se luminează și spune cu bucurie: Voichiță!... O privește, fermecat, cum stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
La sânul inimii mele, Eu îl rog pe neicuța, S-o culeagă ușurea, Arz-o focu', dragostea!..." Voichițo, îngână el fermecat, parcă ești Zâna Florilor... De Sânziene, Măria ta... spune Voichița și risipește flori. Îl mângâie pe Chiribuță cu o margaretă, oferindu-i-o. Chiribuță, vrăjit, a uitat să mai închidă gura. E numai ochi. Chiribuță, "Slujba Domnului" s-a sfârșit, îl expediază Ștefan. Întinde-o la joacă! Chiribuță nu s-ar da dus. Cu mare regret se ridică și, amărât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din partea grupurilor populiste, de a reinvestiga procesul de privatizare. Este dificil de spus care metodă ar fi fost mai bună. Dar să nu uităm că nu există numai interese individuale, ci și interese de stat, comune, naționale. În Maestrul și Margareta a lui Mihail Bulgakov există o discuție, cenzurată în versiunea sovietică publicată în anii '60, în care demonii evaluează avantajele noului regim și se întreabă dacă oamenii s-au schimbat pentru că, în mod evident, ei nu se schimbaseră. Ca o
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Zodieru D. Alexandru învățământ particular Baltă N. Dumitru Bujoreanu N. Gheorghe Stamate Ștefan Dosar 27/1957, F.L.T.C.V.H., D.JA.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.214. 1948-1949 XI-a literatura Acatincăi V. Maria Alexandru G. Virginia Balaur St. Lucreția Bedreag A. Margareta Botez P. Aurel Broască N. Octavian Bugeag Ț. lulia Bugeag Ț. Laurențiu Bujder I. Vasile Chicu Ț. Cristea Chirilă Gr. Elenă Chirilă Gr. Maria Cojan A. Lucreția GÎIea I. Leonid Ghiorghiu N. Elenă Glinscki V. Olimpia Iancu C. Maria Luca
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mintea și în simțurile mele. Afirmația trebuie nuanțată: disting mirosul frunzei de porumb de cel al frunzei de cartof, cel al urzicii de cel al socului, știu că floarea aflată acum în fața mea se numește „cerceii Doamnei”, cealaltă e o margaretă, deosebesc hribul bun de cel țigănesc, mai știu că rugii de zmeură cresc la marginea drumului de pădure, iar fragii în poienițele luminoase. Mai trebuie și alte exemple? *Sînt momente în care devin didactic și bun: dau sfaturi generoase, îmi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Maria G-ral Anastasiu, secretară generală a Grupării Femeilor Române și vicepreședintă a secției auxiliare feminine române „Fidac”, d-na Tereza Bally, profesoară. Sectorul IV Verde: d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta Grupării Femeilor Române și fostă consilieră municipală. d-na Margareta Hera, vicepreședintă a Sectorului 4 al Grupării Femeilor Române și fostă consilieră comunală. Universul din 28 februarie 1930. 6TC "6" Să se înscrie femeile în partidele politice?tc "Să se înscrie femeile în partidele politice ?" Ziarul Universul a făcut o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
congres care a avut loc la Iași, cu ocazia sărbătoririi a 15 ani de la întemeierea acestei societăți și la care au participat filialele din întreaga țară. Ca urmare a luptei noastre pentru obținerea drepturilor civile și politice, azi, D-na Margareta Ghelmegeanu a fost cooptată, ca membră în comisia parlamentară pentru reforma Codului Civil. Acest fapt va avea ca urmare o adevărată binefacere pentru obținerea totală a drepturilor noastre. Anuarul „Uniunii Femeilor Române” din România Mare. Al XX-lea an de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
femeii, activând în numeroase cercuri particulare, precum și în servicii de utilitate publică. Secția de studii feminine de pe lângă Institutul Social a organizat și ținut în cursul anului 1935 un ciclu de comunicări asupra protecției muncii femeilor și a copiilor. D-na Margareta Vlădescu-Răcoasa a vorbit despre „Orientarea profesională”, d-ra dr. Lucia Nasta despre „Aspecte din situația femeii muncitoare în cadrele legislației române muncitorești”, d-ra Aneta Mânduțianu despre „Probleme ce se pun în legătură cu protecția muncii minorilor”, d-na Veturia Manuilă despre „Problema delincvenților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
decana luptătoarelor pentru cauza feministă, se bucură de izbândă datorită bunului nostru Rege și luptei aprige duse de femei. Își amintește de greutățile întâmpinate la început și sfătuiește femeile să lupte contra celor două plăgi: lenea și corupția. D-na Margareta Ghelmegeanu, după ce aduce omagii de neprecupețită recunoștință M.S. Regelui, analizează articolele din Constituție referitoare la aceste drepturi. D-sa arată cum lupta de dezrobire nu este încă terminată, căci depinde cum se va interpreta în noua lege electorală gândul bun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]