1,927 matches
-
că mai multe studii nu au putut stabili vreo asociere între variante ale genei GAD2 și DZ tip 1 (Reed et al., 1997, Rambrand et al., 1997). 5.10. IDDM11 A fost localizat pe cromozomul 14q24.3-q31 prin asociere cu markerul D14S67 (Field et al., 1996). Asemănător cu IDDM3, se pare că și IDDM11 acționează independent de alelele HLA, IDDM11 fiind prezent mai ales la subiecții fără alele HLA predispozante la IDDM1 și proveniți din familii fără predispoziție puternică la nivelul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
Până în prezent însă nu a putut fi demnostrată intervenția genei SEL1L în apariția susceptibilității pentru DZ tip 1 (Pociot et al., 2001). 5.11. IDDM12 A fost localizat pe cromozomul 2q33, linkage-ul cel mai puternic fiind pentru regiunea care cuprinde markerii D2S72-CTLA4-D2S116 (Nistico et al., 1996). Genele candidate cele mai importante pentru această regiune sunt reprezentate de CD28, CTLA-4 (Cytotoxic T lymphocyte Antigen 4, cunoscut și drept CD152) și ICOS. Gena CTLA4 este prima (după genele HLA și a insulinei) care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
rol în predispoziția genetică pentru DZ tip 1. Mai multe detalii despre ea vor fi prezentate în capitolul respectiv. 5.12. IDDM13 A fost localizat pe cromozomul 2q34 (Morahan et al. 1996), regiunea cu linkage-ul cel mai puternic fiind între markerii D2S137-D2S164. Astfel zonele IDDM12 și IDDM13 sunt separate de doar 17-18 cM, iar toți cei trei loci de pe cromozomul 2 (IDDM7, IDDM12 și IDDM13) ocupă o zonă de aproximativ 27 cM. Existența locusului IDDM13 a fost confirmată ulterior de două
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
et al., 1997). El a fost reconfirmat de studiile GWS efectuate pe familii din SUA și UK (Concannon et al., 1998; Cox et al., 2001). Mai recent, Genome Wide Scan-ul efectuat pe familii din Scandinavia a indicat prezența linkage-ului cu markerul D6S283 cu o valoare p de 0,002 (ET1DGC 2001). S-a estimat că analiza combinată a familiilor din Scandinavia cu cele din SUA, UK și Franța ar putea crește semnificativitatea asocierii până la valori p de ordinul 10-5 până la 10-8
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
nu mai puțin de 21 pacienți cu DZ tip 1 pe parcursul a 5 generații (Verge et al., 1998). IDDM17 este cuprins în intervalul de 8 cM cuprins între D10S1750 și D10S1773 și este asociat cu alela de 151 bp a markerului D10S554 (Redondo și Eisenbarth, 2002). Toți pacienții acestei familii erau purtători ai alelei de risc DR3, heterozigoții DR3/DR4 plus IDDM17 având un risc de apariție a DZ tip 1 de 40% (Verge et al., 1998). Rezultatele au fost apoi
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
ceea ce obligă la interpretarea cu precauție a acestor date. Merită însă reținut că concentrația serică a calciului, fosforului și produsul calciu-fosfor au fost mai ridicate la pacienții cu paratiroidectomie. Starea microinflamatoare și alți factori. Există puține date în legătură cu relația dintre markerii inflamației și calcificările vasculare. Alterările calcifice arteriale cuantificate ecografic și radiologic au fost proporționale, într-un studiu cross-sectional [GuØrin et al., 2000] cuprinzând 120 de pacienți hemodializați cronic, cu vârsta, starea microinflamatoare exprimată prin nivelul fibrinogenului plasmatic și durata prezenței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
spirală convențională, rezolvând astfel problema spinoasă a rezoluției scăzute a imaginilor date de cordul în mișcare. Porțiunea calcificată a plăcii aterosclerotice reprezintă doar circa 20% din totalul leziunii aterosclerotice, astfel că depunerea de calciu vizualizată tomografic este considerată ca un marker al unei leziuni aterosclerotice necalcificate mult mai extinse [Raggi et al., 2001]. Cuantificarea leziunilor calcifice prin CTEE se corelează foarte bine cu extensia leziunilor aterosclerotice evidențiate necroptic [Sangiorgi et al., 1998], angiografic [Mautner et al., 1994] și cu amploarea leziunilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
explică, cel puțin parțial, riscul crescut de tromboze la vârstnici. Sunt reprezentați de (17):forța musculară-care scade începând cu vârsta de 50 de ani și afectează efectul de pompă la nivelul mușchilor gambei. Complianța și capacitanța mușchilor gambei reprezintă un marker al distribuției sângelui venos periferic către circulația centrală, scade odată cu vârsta și poate contribui la reflux și stază (Olsen, citat de 17);disfuncția endotelială-este un fenomen asociat vârstei care modifică echilibrul coagulării, de exemplu scade rezistența la formarea trombului la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
la 10-14 zile. La pacienții cu TVP extensivă ilio-femurală cu circulație compromisă se recomandă administrarea heparinei nefracționate. Argumentele în acest sens sunt evoluția favorabilă și datele epidemiologice care exclud acești pacienți din trialurile cu HGMM (50). Deoarece aPTT nu este markerul perfect al activității heparinei, nu se va depăși doza maximă de 1.667 UI/ kg (40.000 UI/zi) chiar dacă aPTT nu are valori optime. aPTT se determină la 4-6 ore după bolus și la fiecare 3 ore după fiecare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
reprezentanți diferiți de imunoglobuline, care constituie această specificitate izotopică. • O a doua cauză a heterogenității imunoglobulinelor o constituie specificitatea alotipică dată de secvența aminoacizilor în regiunile constante ale lanțurilor „L” și „H”, heterogenitate care este determinată genetic. La imunoglobulinele umane markerii alotipici au fost descriși pe lanțul ușor (Inv) și greu (Gm) care sunt trnsmiși independent. Sistemul Inv a fost identificat pe lanțul Kappa și se diferențiază printr-o unică substituție în poziția 191 în grupul Inv1 (leucină) și Inv3 (valină
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
CDV nu depinde de vârstă. Vârsta mai tânără nu pare a conferi protecție în ceea ce privește afectarea CDV la pacienții dializați; aceste date nu sunt tocmai surprinzătoare, ținând cont de faptul că autori precum Goodman și col. [2000] constată calcificări coronariene (un marker al procesului de ateroscleroză) la vârste foarte tinere în această populație. De altfel, discrepanța dintre riscul CDV în populația dializată [i cel din popula]ia generală este maximă la vârstele tinere. în același sens, curba mortalității CDV în funcție de vârstă este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
CDV cu 39% [Fung et al., 2002]. Ca urmare, prevenția/tratamentul prompt al malnutriției pacientului uremic este crucială în preîntâmpinarea morții de cauză cardiacă. În ultimii ani a devenit evidentă implicarea anomaliilor metabolismului fosfocalcic în morbi-mortalitatea CDV. Calcificările coronariene, un marker al atero- și arteriosclerozei la pacientul renal, sunt stimulate atât de hiperparatiroidismul sever, cât și de medicația de combatare a acestuia (derivații de vitamina D și, probabil, dozele inadecvate de fixatori de fosfor care conțin calciu). Combaterea calcificărilor vasculare prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
sugerează faptul că un element important al evaluării riscului cardiovascular la vârstnici este evoluția ponderală, și nu neapărat statusul ponderal la un anumit moment. Afecțiunile cronice se însoțesc de obicei de o scădere ponderală progresivă involuntară (IMC scăzut reprezintă un marker al severității afecțiunii cronice) și o anume „fragilitate” asociată cu evoluția nefavorabilă a bolilor cardiovasculare, ceea ce ar contribui la prognosticul nefavorabil al acestui tip de pacienți. Studii efectuate pe termen lung, ce au urmărit evoluția aceluiași lot de pacienți, au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
studiu, de proporția subiecților obezi sau fumători și de acuratețea tehnicilor de determinare a MA. De asemenea, excreția urinară de albumină este influențată de aportul proteic și de activitatea fizică. Semnificația microalbuminuriei La pacienții cu diabet zaharat, microalbuminuria reprezintă un marker precoce al nefropatiei diabetice și indică un risc crescut de evoluție către stadiul de proteinurie manifestă [Viberti et al., 1982; Mogensen et al., 1995]. Semnificația MA la pacienții cu HTA esențială este neclară, fiind asociată fie cu perturbarea hemodinamicii, a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
et al., 2003]. Microalbuminuria factor de risc cardiovascular Mecanismele fiziopatologice ale asocierii epidemiologice între excreția urinară de albumină crescută și morbi-mortalitatea cardiovasculară au rămas până în prezent prea puțin clarificate. A fost emisă ipoteza conform căreia microalbuminuria reprezintă, de fapt, un marker al afectării vasculare generalizate [Stehouwer et al., 1992; Pedrinelli, 1997], deoarece s-a observat că MA se asociază cu disfuncția endotelială și vasculară, reflectată de: creșterea permeabilității capilare sistemice [Jensen et al., 1995]; alterarea vasodilatației endoteliu-dependente și endoteliu-independente [Clausen et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
indivizi cu risc cardiovascular (CDV) crescut, care necesită urmărire clinică mai atentă și terapie agresivă a factorilor de risc. MA reprezintă un factor independent și important de risc CDV în populația generală, în cea diabetică și cea hipertensivă, fiind un marker al disfuncției vasculare generalizate. Riscul CDV este manifest și pentru valori ale excreției urinare de albumină sub pragul de definire al MA. Determinarea excreției urinare de albumină este utilă pentru cuantificarea de rutină a riscului CDV. Prezența microalbuminuriei la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
S-a pus întrebarea dacă proteinuria prezentă la pacienții cu boli renale fără IRC, respectiv la pacienții cu IRC în stadiile inițiale ar fi un factor de risc independent pentru mortalitatea în această populație. Datele actuale confirmă impactul proteinuriei un marker al disfuncției endoteliale asupra morbidității și mortalității generale și cardiovasculare. Astfel, Culleton și col. [2000] au examinat o populație vârstnică inclusă în studiul Framingham în perspectiva analizării asocierii dintre proteinurie și incidența bolii ischemice coronariene, mortalității cardiovasculare și mortalității generale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
în stuf), capturarea este foarte dificilă sau aproape imposibilă. S-au folosit plase chiropterologice așezate la gura peșterilor din C Cheile Vârghișului, jud. Covasna, (Peștera Mare de la Merești, Peștera Calului și Peștera Gabor). Exemplarele capturate au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: - colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Boli asociate: diabet zaharat, hipertensiune, obezitate, operații anterioare. - Stadiu avansat. - Doza rectală > 66 Gy. - Doza vezicală >70 Gy. POZIȚIONAREA PACIENTEI (Simulator / sau radiografie) - decubit dorsal (decubitul ventral "belly board" la obeze pentru reducerea dozei la intestinul subțire); - marcarea vaginului, colului (marker metalic pe buza posterioară), vezicii și rectului; - stabilirea și marcarea câmpurilor de iradiere prin fluoroscopie și radiografii AP și LL. În tehnica "Box" izocentrul este la planul median; - planificarea pe secțiuni CT în cazul tumorilor avansate sau a volumelor mici
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
multifocal; 9. Tumori benigne: - chistadenom, chist dermoid; 10. chistul mucinos cu pseudomixoma peritones; 11. carcinomatoză peritoneală primară papilară (sd. Kannerstein). Markeri prognostici: - CA 125 - alfafetoproteina în teratoame cu componentă vitelină sau sinus endodermic; - β-HCG în coriocarcinomul extraembrionar; - P-110, glicoproteina marker a chimiorezistenței, - Ploidie ADN și fracția de fază S. Factori prognostici: - Vârsta; - gradul histologic, stadiul și volumul bolii reziduale după chirurgie citoreductivă; - tumorile cu celule clare au un prognostic mai rău; - subtipul histologic, - capsula ruptă - ascită - citologic peritoneală pozitivă; - markeri
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
tratamentului individualizat a unui bolnav oncologic. Particularitățile examenului clinic general și specializat al bolnavului oncologic impun o anamneză îngrijită pentru stabilirea factorilor genetici și de mediu încriminați în patogeneza cancerului, un examen clinic îngrijit la care se asociază diagnosticul anatomopatologic, markerii de laborator si metodele imagistice bazate pe modele de extensie a tumorii, utilizate pentru diagnosticul pozitiv și stabilizare. Opțiunile terapeutice și decizia individualizată de tratament vor fi completate de aprecierea prospectivă a calității vieții și cuantificarea răspunsului terapeutic. Proba practică
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
sculptură, modelaj) trebuie să fie separat de spațiul personal de lucru al consilierului. Materialele necesare pentru desfășurarea activităților artterapeutice pot fi împărțite în patru categorii: suprafețe de lucru (hârtii, cartoane, pânze, lemn), instrumente pentru desen (creioane grafice, creioane colorate, cărbune, markere, cretă), instrumente pentru pictură (acuarele, cutii de plastic, tempera, pensule) și materiale pentru modelaj (plastilină, lut, pastă pentru modelaj) și sculptură (instrumente pentru tăiat, cioplit, sculptat). Este foarte important ca elevul și consilierul să beneficieze de luminozitate, căldură, acces la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
nucleotid reprezintă peste 90% dintre diferențele alelice la nivelul întregului genom uman. Ele pot fi situate în regiunile necodante sau regiunile codante, iar în acest ultim caz modifică expresia sau funcția produsului genei și modulează riscul de CHC, reprezentând un marker de susceptibilitate. Pentru elucidarea rolului SNP în riscul de CHC s-au desfășurat numeroase studii caz-control, care au comparat distribuția alelică sau genotipică a SNP care poate modula riscul de CHC. ENZIMELE DE FAZA I ȘI ÎI Enzimele de faza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
semnificativ mai crescut pentru CHC (OR 1,6),față de genotipul NQO1 609CC. Riscul este majorat la subiecții tineri, bărbați, antigen HBs pozitivi, nefumători și neconsumatori de alcool și fără istoric pozitiv familial de CHC, polimorfismul NQO1 C609T fiind considerat un marker genetic de susceptibilitate pentru CHC [20]. UDP-glucuroziltransferaza 1A7 (UGT1A7) Produsul genei metabolizează numeroși produși toxici, HAP sau amine heterociclice alimentare, pe care ii detoxifica prin glucoronoconjugare. Genă UGT1 este localizată pe cromozomul 2q37, fiind cunoscuți 13 membri ai familiei UGT1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
Polimorfismul XRCC4 se asociază cu dezvoltarea CHC și supraviețuirea. Homozigoții pentru alela G a XRCC4 rs 1805377 au un risc mai scăzut față de CHC față de purtătorii uneia sau ambelor alele A. Alela G a SNP XRCC4 rs 1805377 reprezintă un marker genetic de risc scăzut pentru CHC, genotipurile AG și GG având și un prognostic mai bun de supraviețuire. De asemenea, haplotipul XRCC4 G-C-G-T-G se asociază cu scăderea riscului de dezvoltare a CHC [68]. Repararea erorilor de împerechere (MMR) Genele MMR
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]