2,194 matches
-
timp decriptează o undă "medievală" în gândirea baudrillardiană, în special când acesta detaliază noțiunea de strategie fatală. Barry Sandywell 341 introduce în odiseea baudrillardiană un loc important apartenenței la postmodernitate și postmodernism, structurându-i linia teoretică în felul următor: 1960-1968: marxism; 1968-1970: situaționism și critica vieții cotidiene; 1976: semiologie și semiurgie; 1980 2007: postmodernitate și postmodernism. Din perspectiva adoptată de către demersul de față, am asumat ca fiind importantă sublinierea acestei treceri de la modernism la postmodernism în textele lui Baudrillard; chiar dacă o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
système des Objets (1968), La société de consommation (1970) și Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), în care interpretarea sistemului de semne se află în strânsă legătură cu aceea a sistemului de obiecte sau de mărfuri (marxismul, semiologia și structuralismul alcătuind pilonii teoretici ai asumpțiilor). Analizele sale încep însă să detecteze, deja, anumite fisuri în teoriile pe care și le-a ales drept filtre hermeneutice de bază, astfel încât încă de pe acum putem vorbi despre o ușoară tendință
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Mauss și de Georges Bataille: consumul, ca și scriitura, sunt asociate cu risipa, cu distrugerea sensului în jocul darului și contra-darului pentru a se ajunge la deturnarea sistemelor și semnificațiilor stabilite. 4.3.2. Implozia modernismului. Elemente proto-postmoderne Dezicerea de marxism, direct realizată la finalul lucrării L'échange symbolique et la mort, și apoi definitivată în Le Miroir de la production, va reprezenta, din perspectiva strategiilor discursive, un reviriment, o abandonare a schemelor anterioare și a stilului preponderent analitic, pentru a aborda
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
punct de vedere teoretic, ci și din perspectiva înțelegerii naturii umane în general. Conceptele lor s-au imperializat, impunându-se ca modele totale de analiză și interpretare a diferitelor domenii. Baudrillard critică această dominație teoretică și respinge ca neadecvată "mixarea" marxismului și a psihanalizei, deoarece "marxismul, ca și psihanaliza, nu au coerență decât în circumscrierea lor parțială (în ignorarea lor), și nu sunt generalizabile ca scheme de analiză"400. Mai mult, consideră Baudrillard, cele două câmpuri critice se află în plină
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și din perspectiva înțelegerii naturii umane în general. Conceptele lor s-au imperializat, impunându-se ca modele totale de analiză și interpretare a diferitelor domenii. Baudrillard critică această dominație teoretică și respinge ca neadecvată "mixarea" marxismului și a psihanalizei, deoarece "marxismul, ca și psihanaliza, nu au coerență decât în circumscrierea lor parțială (în ignorarea lor), și nu sunt generalizabile ca scheme de analiză"400. Mai mult, consideră Baudrillard, cele două câmpuri critice se află în plină criză, iar construirea unei teorii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
generalizabile ca scheme de analiză"400. Mai mult, consideră Baudrillard, cele două câmpuri critice se află în plină criză, iar construirea unei teorii noi, radicale, nu se poate înfăptui decât prin exterminarea lor. Practic, la o asemenea precipitare a crizei marxismului și la apariția unui stil de scriitură netributar formei sale vom asista de aici înainte în evoluția scrierilor autorului francez. Într-o primă etapă a criticii marxismului, Baudrillard a orientat analiza către semiologie, în dorința de a dezvolta perspective mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate înfăptui decât prin exterminarea lor. Practic, la o asemenea precipitare a crizei marxismului și la apariția unui stil de scriitură netributar formei sale vom asista de aici înainte în evoluția scrierilor autorului francez. Într-o primă etapă a criticii marxismului, Baudrillard a orientat analiza către semiologie, în dorința de a dezvolta perspective mai adecvate obiectelor de studiu. Astfel, în Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), va utiliza teoria semiotică a lui Saussure în încercarea de a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vocabularul marxist pe care îl utiliza consecvent și va respinge distincțiile consacrate dintre bază și suprastructură, economie și ideologie etc., polemizând pe marginea multor concepte ale teoriei marxiste. În Le Miroir de la production va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism drept mult prea conservatoare pentru a putea fi utilizate în construirea unei teorii revoluționare sau în alcătuirea unei noi ordini sociale, dar și inadecvate descrierii unor societăți precum cele primitive, arhaice sau feudale, astfel încât soluția pe care o întrevede ar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
percepută de către criticii care s-au ocupat de opera lui Baudrillard. Astfel, dacă o mare parte observă în Le Miroir de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale teoriei marxiste, alții citesc în această condamnare a marxismului ca oglindă a procesului de producție existența unui subtext, acela al prezervării de către Baudrillard a formei fundamentale a criticii marxiste (Mike Gane). Douglas Kellner, care realizează o interpretare din perspectiva ideologiei de stânga, fie deplânge distanțarea lui Baudrillard de temele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întemeiate, consideră că teoria sa se încadrează într-un cadru neomarxist (în special în primele sale trei lucrări) care îmbunătățește și aduce la zi critica marxistă. Arthur Kroker radicalizează și mai mult această relație; în viziunea sa, Baudrillard este "magicianul marxismului occidental", care a realizat o completare a teoriei marxiste și care "poate fi chiar ultimul și cel mai bun marxist doar pentru că a spart codul formei-marfă în cultura modernă", sau, introducându-l pe Nietzsche în interpretările sale, "Baudrillard a făcut
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
simplei strategii a relevării lui Nietzsche în "circuitul capitalului" lui Marx, arătând că doar o fragilă trompe l'œil separă faimosul "fetișism al formei-marfă" de nu mai puțin infama "voință de putere" nietzscheană"406. În concepția lui Kroker, Baudrillard lecturează marxismul prin intermediul nihilismului și al cinismului, regăsind și o a treia instanță în procesul de producție "voința de a vrea" ("the will to will"). 4.3.2.1. Societatea schimbului simbolic O importanță deosebită este acordată de către Baudrillard ideii de schimb
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al producției, considerând că toate formele de schimb simbolic sunt mult mai apropiate naturii umane decât producția. Într-o recenzie la Operele complete ale lui Bataille, Jean Baudrillard critică teoria marxistă, în timp ce afilierea cu ideile lui Georges Bataille este evidentă: "marxismul este totuși o critică mic burgheză limitată ("petit bourgeios critique"), încă un pas în banalizarea vieții către "buna utilizare" a socialului! Bataille, dimpotrivă, mătură toată această dialectică de sclav dintr-o perspectivă aristocratică, aceea a stăpânului care se luptă cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vieții către "buna utilizare" a socialului! Bataille, dimpotrivă, mătură toată această dialectică de sclav dintr-o perspectivă aristocratică, aceea a stăpânului care se luptă cu moartea sa. Putem acuza acest punct de vedere ca fiind presau post-marxist. În orice caz, marxismul este doar orizontul dezvrăjit al capitalului tot ceea ce îi precede sau îi urmează este mult mai radical decât el"412. Kellner interpretează această poziționare a lui Baudrillard în termenii unei "critici aristocratice" a economiei politice ca fiind profund influențată, pe lângă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
and Problems", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Newbury Park, Beverly Hills and New Delhi, vol. 5, 1988, pp. 262-268. KELLNER, Douglas, Cultura media, trad. de Teodora Ghiviriză, Liliana Scărlătescu, Editura Institutul European, Iași, 2001. KELLNER, Douglas, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, Stanford University Press, Stanford, 1989. KING, Anthony, "A critique of Baudrillard's hyperreality: towards a sociology of postmodernism", în Philosophy & Social Criticism, Sage Publications, London, Thousand Oaks, CA and New Delhi, vol. 24, nr. 6, 1998
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Richard J. Lane, Jean Baudrillard, Routledge, London and New York, 2000, p. X. 337 Richard J. Lane se ocupă și de influența lui Hegel asupra întregii filosofii franceze moderne, în special prin conceptul său de dialectică, care este preluat și în marxism în combinație cu materialismul. Lane consideră că gânditori precum Bataille sau Baudrillard s-au arătat suspicioși în fața sistemelor de gândire totalizatoare, argumentând că există experiențe ce nu pot fi subsumate dialecticii. Exemplul lui Bataille pare a fi cel al potlatch-ului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi subsumate dialecticii. Exemplul lui Bataille pare a fi cel al potlatch-ului, concept pe care l-a utilizat ulterior și Baudrillard. 338 Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interogations, nota 3, p. 144. 339 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, Stanford University Press, Stanford, 1989, p. 5. 340 Roy Boyne, "Reviews: Mike Gane, Baudrillard: Critical and Fatal Theory", History of the Human Sciences, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 5, 1992, pp. 70-73
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, Albin Michel, Paris, 2003, p. 33. 391 Jean Baudrillard, Le Miroir de la production, Galilée, Paris, 1985. 392 Jean Baudrillard, Simulacres et simulation, pp. 51-52. 393 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, p. 19. 394 Mike Gane, "Radical Theory: Baudrillard and Vulnerability", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 12, 1995, p. 121. 395 Jean Baudrillard, Societatea de consum, p. 247. 396 Ibidem
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi înscrisă în sistemele de semne care alcătuiesc socialul. 412 Jean Baudrillard, "When Bataille Attacked the Metaphysical Principle of Economy" (1976), în Canadian Journal of Political and Social Theory, nr. 11, 1987, p. 60, apud Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, p. 43. 413 U. Santamaria, "Jean Baudrillard: Critique of a Critique", în Critique of Anthropology, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 4, 1979, pp. 179-195. 414 De pildă capitolul dedicat acestei problematici în Mots
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Tonka, éditeurs, Paris, 1994, p. 23. 419 Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent. Convorbiri cu Philippe Petit, trad. de Bogdan Ghiu, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2001, p. 26. 420 Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, p. 8. 421 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, p. 8. 422 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 179. 423 Monica Sassatelli, "An Interview with Jean Baudrillard: Europe, Globalization and the Destiny of Culture", în European Journal of Social
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
încetățenite de gândire; într-o anumită măsură, apropierea de Lyotard în această problemă pare a fi una consistentă. 434 Jean Baudrillard, "Sur le nihilisme", în Simulacres et simulation, p. 231. 435 Ibidem, pp. 231-232. 436 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 93-94. 437 Jean Baudrillard, "Sur le nihilisme", în Simulacres et simulation, p. 234. 438 Jean Baudrillard, Simulacres et simulation, p. 10. 439 Jean Baudrillard, Strategiile fatale, p. 15. 440 Jean Baudrillard, L'echange symbolique et
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la Baudrillard, a se vedea, de exemplu, Sadie Plant, "Baudrillard's woman: the Eve of Seduction", în Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, pp. 88-106; Douglas Kellner, "Baudrillard's affront to feminism: De la séduction", în Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 143-150. 515 Henri Atlan, Paul Feyerabend, Edgar Morin, Convobiri cu Le Monde. Întrebări pentru sfârșit de mileniu, trad. de Gina Vieru, Editura Humanitas, București, 1992, p. 85. 516 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 55. 517
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Paroxistul indiferent, p. 91. 575 Ibidem, p. 69. 576 Jean Baudrillard, D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, pp. 10-11. 577 Pentru o enumerare mai amplă a acestor opoziții, a se vedea Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, pp. 178-181. De remarcat, de asemenea, faptul că Baudrillard își asumă această formă de "maniheism transcendental", deși consideră că dualitatea este extrem de rar trăită în forma sa pură: "ideea dualității este pentru mine cu adevărat crucială
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
undelor declanșat de aceeași mare putere, în 1949 și continuat până la începutul anilor 1990. Este cert că în secolul al XX-lea s-au derulat și confruntările filosofice cele mai intense. Foarte combative au fost disputele dintre adepții ori simpatizanții marxismului de stânga, de tip leninisto-troțkist, și filosofiile care au reconstruit marxismul până la omiterea numelui lui Marx. Între ele, orientări mai neutre ideologic. Atitudini și poziții exagerate au fost între primele două concepții, dar opinia existențialistului J.P. Sartre din anii 1960
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
începutul anilor 1990. Este cert că în secolul al XX-lea s-au derulat și confruntările filosofice cele mai intense. Foarte combative au fost disputele dintre adepții ori simpatizanții marxismului de stânga, de tip leninisto-troțkist, și filosofiile care au reconstruit marxismul până la omiterea numelui lui Marx. Între ele, orientări mai neutre ideologic. Atitudini și poziții exagerate au fost între primele două concepții, dar opinia existențialistului J.P. Sartre din anii 1960, cum că marxismul ar fi o filosofie de nedepășit, tulbură și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de tip leninisto-troțkist, și filosofiile care au reconstruit marxismul până la omiterea numelui lui Marx. Între ele, orientări mai neutre ideologic. Atitudini și poziții exagerate au fost între primele două concepții, dar opinia existențialistului J.P. Sartre din anii 1960, cum că marxismul ar fi o filosofie de nedepășit, tulbură și astăzi spiritele. Marxiști precum A. Gramsci, G. Lukacs, K. Korsch, cei din Școala de la Frankfurt, E. Bloch au susținut marxismul mai puțin extremist, fiind rezervați față de revoluții sângeroase ca aceea din Rusia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]