3,668 matches
-
Înapoi față de propriile luări de poziție anterioare. Printre efectele indirecte ale proceselor filosofilor și ale Închiderii Învățământului filosofic În RDG, se poate menționa o timidă deschidere a științelor sociale empirice, a sociologiei În particular. Continuând să respecte principiile unei teorii marxiste atotputernice, studiile În sociologie au cunoscut o anumita dezvoltare de la Începutul anilor ’60, până spre sfârșitul anilor ’70 . Sociologia s-a găsit atunci În impas, fiind pusă În situația paradoxala de a confirma avansarea procesului de omogenizare socială și, În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
constant la Parteihochschule Karl Marx, dar se considera că istoria filosofiei (izvoarele marxismului) era insuficient predată În școală. Titlul unuia dintre manualele publicate de catedră de filosofie de la Scoala Karl Marx, Marxistische Philosophie (1967), fusese receptat că o provocare („filosofie marxista” În loc de „marxist-leninistă”). Acest manual a fost tradus În numeroase limbi și difuzat până și În Nicaragua. Nivelul de Învătământ de la Parteihochschule Karl Marx era apreciat de Joachim L., fost profesor de „comunism științific” al școlii, ca fiind „destul de ridicat”. Era
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să se Înscrie În același timp la studii prin corespondență la Stuttgart. A reușit din plin “ În societatea noastră capitalista de azi”, cum spunea cu mândrie, dar și cu oarecare ironie Helmut N., care vedea În asta dovadă că știința marxista poate fi utilă și În această societate. Joachim L., fost profesor de socialism științific, s-a angajat casier la bancă În momentul schimbării de devize În cadrul uniunii monetare (Währungsunion), apoi a făcut o tentativă de reconversie În comerț (Umschulung als
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
plus, institutul lor era practic invizibil În peisajul științific din Germania reunificata. Consideră că acesta era prețul pe care trebuia să-l plătească pentru Încercarea de a Împăca exercitarea profesiei cu statutul său intelectual anterior: În același timp intelectual și marxist, „gânditor critic al societății” (Gesellschaft kritischer Denker), așa cum fusese și pe vremea RDG-ului. Erau considerate cazuri fericite printre sociologi și ale celor care făceau marketing pentru tot soiul de Întreprinderi, de la margarina până la cultura. Deși aveau o situație dificilă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Înfloriri a științelor sociale de partea celaltă a cortinei de fier, chiar dacă În mod inegal de la o țară la alta, Înainte ca «stagnarea» brejneviană să blocheze, pentru aproape Încă un deceniu, dezvoltarea științelor sociale, deși acestea Își revendicau o ascendentă marxista. În anii 1980, alte centre se deschid prin Europa, Între care Wissenschaftskolleg zu Berlin - Institute for Advanced Study Berlin (WiKo): fondat În 1980 că asociație particulară, este de talie mijlocie (40 de cercetători invitați În fiecare an), În vreme ce orizontul sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anilor ’80, au făcut obiectul unui studiu de antropologie culturală (Verdery, 1992). Atenția acordată acestei polemici merge dincolo de critică naționalismului. Teza capacității de anticipare a culturii române În raport cu cultura universală poate fi În definitiv citită că o sfidare lansată evoluționismului marxist sau că o manifestare de Încredere În capacitate de inovare artistică În raport cu normele sau codurile universale. Interesul dezbaterii reiese mai mult din punerea la Îndoială a căilor de modernizare a țării și a culturii sale. Adversarii «protocronismului» sunt, explicit sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
limba ebraica; introducere În limba engleză], Hebrew University, ianuarie. Shafir, Michael (1983), „Political culture, intellectual dissent, and intellectuel consent. The case of România”, Orbiș, 27, pp. 393-420. Shafir, Michael (1985), România. Politics, Economics and Society. Political Stagnation and Simulated Change, Marxist Regimes Series, Frances Pinter Publishers, Londra. Shafir, Michael (1993), „Antisemitism without jews în România”, Post-Totalitarian Europe, Franz Kafka Publishers, Prague, pp. 204-226. Siani-Davies, Peter (2006), Revoluția română din decembrie 1989, Humanitas, București. Simon, Dagmar, Sparschuh, Vera (1994), „East german sociology
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
școlilor de partid, reprezentau o operație de „degrifare” (eliminarea mărcii simbolice, a „brandurilor”), facilitînd Însușirea bunurilor simbolice produse În alte părți (În Occident), operațiune premergătoare specializării. Un bun exemplu este cel al condițiilor În care s-a reconstituit o „sociologie marxista” În anii 1960, după discreditarea acestei „științe burgheze” (cf. infra). Cu diferențe Însemnate, cel puțin În Germania de Est, Între experții politici care au păstrat legături strînse cu partidul reformat, PDS, si consultanții din economie, lucrînd cel mai adesea pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acestuia. Leszek Kolakowski este unul dintre cei care a arătat că interpretarea leninista a lui Marx, desi cea mai răspîndită, nu este nici cea mai conformă cu spiritul operei, nici cea mai favorabilă, jucînd un rol nefast În reînnoirea gîndirii marxiste (1978, cf. mai ales volumul al doilea, p. 485). Vezi albumele editate cu astfel de ocazii de principalele trei instituții est-berlineze: Akademie für Gesellschaftswissenschaften beim ZK der ȘED, 1951-1981; 40 Jahre Parteihochschule Karl Marx beim ZK der ȘED. Eine Bilddokumentation
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Germania de Est În 1947, profesor de filosofie a istoriei la Halle, a făcut obiectul unei comisii de anchetă a Parteihochschule Karl Marx În 1950, din cauza criticilor pe care le adresase socialismului birocratic sovietic, si a fost condamnat că „marxist idealist” (Hager) și „parazit ideologic” (Gropp). Stabilit În Occident, unde a făcut carieră universitară, a fost publicat din nou În RDG de la Începutul anilor ’70. Pentru reconstituirea ansamblului dezbaterilor și principalelor publicații, vezi Kapferer, op. cît., pp. 257-276. O luare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sistemică este teoria conflictualistă, cu pretenție de teorie majoră în explicarea vieții sociale în general, dar aplicabilă din plin, susțin adepții ei, și în arealul familial. Aici s-ar impune distincția dintre două variante ale ei: - una „tare”, de sorginte marxistă și care susține că familia este micromediul ce reflectă proeminent exploatarea omului și conflictul inerent prezent în societățile bazate pe clase cu interese opuse. Femeile sunt exploatate de către bărbați și copiii de către părinți. În această viziune, femeia este dublu victimizată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
postmodernă continuă interacțiunile fine dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață alternative familiei clasice). Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar așa cum remarcă G. Bryjak și M. Soroka (2001), nu trebuie să fii neapărat marxist ca să recunoști că determinația fundamentală este dinspre complexul societal înspre familie. Globalizarea, prin multiplele sale dimensiuni (mass-media, turism, internaționalizarea pieței muncii), va afecta profund și configurațiile maritale și familiale. În țările în curs de dezvoltare, femeia, care era dependentă aproape
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Whitman, un poet al muncii și al libertății), I. Șerbeanu (G.B. Shaw și H.G. Wells, de asemenea un act de revendicare ideologică, în virtutea categoriilor estetice de satiră și utopie practicate de cei doi autori). Apar voci susținând un discurs ideologic marxist explicit: Ion Vitner, Mihai Novicov. Se fac traduceri din lirica rusă. Cronică plastică este semnată de Eliza Repețeanu. Rubrică „Vitrină cărților” cuprinde cronici, recenzii, semnalări de carte. Alți colaboratori: Marin Sârbulescu, Eugen B. Marian, Gh. Niculiță. C.Tt.
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
este eseul Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică, rămasă până astăzi una dintre cele mai frumoase și actuale cărți românești de filosofie. Apărută în 1934, lucrarea cunoaște în 1968 ediția definitivă, din care sunt eliminate referirile (critice) la determinismul economic marxist. „Poem filosofic” situat la egală distanță de perspectiva sentimentală, ca și de cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
ceea ce credea că este realitatea din URSS și că și-a ales personajele schițelor și nuvelelor preponderent din categoriile „pozitive”, ale dezmoșteniților soartei, a făcut ca proza lui să fie supradimensionată după 1947. Considerată deschizătoare de drum de către critica oficială marxistă, va fi inclusă cu obstinație, mai bine de un deceniu, în manualele școlare și în cursurile universitare ca model de literatură realistă angajată. S. avea cu siguranță talent, mai puțin forță epică, respirație largă, acestea fiind numai anunțate de textele
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
de constrângere - garantând În felul acesta libertatea fiecăruia. Conceptul unei societăți bazate pe dreptul la proprietate este sacru o idee europeană. Proponenții săi au văzut proprietatea privată ca singurul mecanism care poate să asigure libertatea individuală. Mai târziu, detractorii ei marxiști vor pretinde că proprietatea privată, departe de a fi garantul libertății personale, este, de fapt, obstacolul cel mai mare În calea obținerii ei. Pentru filosofii iluminiști și juriștii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, libertatea a fost definită
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teatrale, de artă plastică, muzicale, literatură foarte variată, informații culturale, științifice și literare. Numărul colaboratorilor, precum și cel al scriitorilor străini traduși este mare. Redacția s-a străduit să pună la îndemâna cititorilor literatură de informare politică și de popularizare a ideilor marxiste. În acest scop se publică traduceri din scrierile lui Marx și Engels, din Paul Lafargue, Gabriel Deville, Franz Mehring și G.V. Plehanov. De asemenea, sunt incluse studii și articole rezumative, traduceri și adaptări din revistele socialiste străine, făcute de redactori
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
literaturii noastre, în care declară: „Literatura noastră tinde să fie și trebuie să fie continuarea celor mai bune și celor mai sănătoase tradiții ale clasicilor români Coșbuc, Slavici, Caragiale, Gherea; a acestuia din urmă în special. Socialistul și primul critic marxist român (lăsând la o parte erorile sale) Dobrogeanu-Gherea ne este cel mai apropiat prin ideile și lupta sa. Nu numai nouă, ci și popoarelor cu care trăim împreună.” În ceea ce privește literatura de expresie românească din Banatul sârbesc, după părerea semnatarului ea
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
betonul ideologic și cel al științei popularizate. Sahariana (1958, în colaborare cu Max Solomon) imaginează, speculând clișeul clasic al personajului care intră în comă profundă pentru a se trezi într-o societate a viitorului, o lume idilizată în sensul utopiei marxiste. Nivelul literar al producției lui Ș. nu va crește în scrierile ulterioare. Autorul se va încerca, fără ecou, și în literatura non-SF: divertismentul aventurilor pentru adolescenți (Misiune specială, I-II, 1966) sau romanul mainstream (Viața începe la Milogu, 1980). Complementar
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
deși colegii mei care îl/o cunoscuseră la conferințe comentau cu apetitul inevitabilei bîrfe episodul cu pricina. La convenția anuală a Asociației de Limbi Moderne (Modern Language Association) din 1998 am ascultat o prezentare extrem de interesantă, o analiză a ideologiei marxiste și impactului acesteia asupra retoricii, ținută de Deirdre McCloskey. O femeie masivă, elegantă, cu o voce caldă (în ciuda unui defect de vorbire), cu un umor sec și o detașare de om care a trecut prin multe. Fără să vreau m-
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
părut tot mai multora. Până când fantomele s-au mutat în făpturile vii. Ideologii par ei înșiși manipulați de spectrul greței comunizante, ca variantă a unui existențialism ateu, după cum a dovedit-o curând evoluția unui Sartre spre un stalinism cu reminiscențe marxiste strategic obnubilate. Evenimentele își au termenele lor și vor cu orice preț să contrazică timpul societăților sau al indivizilor. Statele-ghettou s-au îndepărtat și s-au rătăcit suficient de mult pentru a mai fi în stare să se întoarcă cu
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
care guvernează oamenii dictatorial, așa cum s-a întâmplat cu regimurile comuniste în genere. Jocul ideilor generale, care supun realitatea concretă unui proces universalizant și tiranic, exercită asupra lui Chindriș (ca și asupra lui I., cel care își apără crezul politic marxist în eseuri) o fascinație fără ieșire, căreia îi sunt sacrificate, de cele mai multe ori, valorile solidarității umane. Îi este opus, în monologul Olgăi, fostul soț al acesteia, Petru, homo aedificator, cel care știe că reconstrucția omului trebuie făcută în limitele umanului
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
de la poezia lui Rimbaud la lectura critică a operelor de tinerețe ale lui Marx și de la Kandinsky la Lucrețiu Pătrășcanu și la rapoartele prezentate de Nicolae Ceaușescu la congresele Partidului Comunist. Dominantă rămâne, chiar și în rândurile despre Rimbaud, viziunea marxistă asupra istoriei (artei), în care artistul adevărat - cel vizionar - este exponentul revoluției permanente, „glasul conflictului dialectic”. Ideea de radicalitate - crede eseistul - pornită din revolta spiritului împotriva conformismului, „precedă actul și programul revoluționar și îl fundamentează psihologic”, însă ea trebuie, pentru
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
exponentul revoluției permanente, „glasul conflictului dialectic”. Ideea de radicalitate - crede eseistul - pornită din revolta spiritului împotriva conformismului, „precedă actul și programul revoluționar și îl fundamentează psihologic”, însă ea trebuie, pentru a-și împlini premisele, să fie fundamentată pe dialectica materialistă marxistă. Drama pe care Al. Ivasiuc o insuflă personajelor sale vine din aceea că sincronizarea dorită a faptelor cu ideile se dovedește, la nivelul individului, iluzorie sau efemeră. Încercarea de a realiza unitatea superioară a ființei este, în ultimă instanță, o
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
și deschideri eseistice către estetică și orizonturi filosofice. Poziția criticului e definită explicit într-un Argument pentru un profil, din fruntea celei de-a doua cărți, unde și consecințele vor fi mai evidente: „critica literar-artistică trebuie să fie o critică marxistă”. Dar efectele acestei opțiuni sunt, în bună măsură, surclasate de ceea ce decurge din altă idee, care abandonează încatenarea și proclamă libertatea artei: „Să creăm liber, imaginația să cutreiere nestingherită timpul și spațiul, fie că aparțin lumii exterioare sau celei intime
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]