2,968 matches
-
etnicii maghiari locali, unde au căzut cele mai numeroase victime nevinovate -157 de morți- cu ocazia ocupării Ardealului, este cea de la Ip, localitate din județul Sălaj, aflată la 45 km de orașul Zalău. Modul în care s-a desfășurat acest masacru a fost stabilit de către instanța Tribunalului Poporului din Cluj la 13 martie 1946. Sub pretextul răzbunării celor doi militari unguri morți într-o explozie în comuna Ip la 7 septembrie 1940, cu ocazia trecerii trupelor prin localitate, locotenentul Vasvári Zoltán
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
să sape o groapă în cimitiriul satului, iar alți săteni au fost scoși cu căruțele și au mers din casă în casă pentru a ridica și transporta cadavrele la groapa comună. La 68 de ani de la Dictatul de la Viena și masacrul din Ip, singurul supraviețuitor rămas încă în viață, Gavril Butcovan a acordat un interviu ziarului Gardianul, povestind drama familiei sale din noaptea de 13/14 septembrie 1940. Acesta mărturisea în articolul apărut în data de 2 septembrie 2008: Gavril Butcovan
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
Gavril Butcovan a acordat un interviu ziarului Gardianul, povestind drama familiei sale din noaptea de 13/14 septembrie 1940. Acesta mărturisea în articolul apărut în data de 2 septembrie 2008: Gavril Butcovan amintește și de celelalte crime comise în noaptea masacrului: Supraviețuitorul își încheie povestea facând o remarcă cu privire la implicarea localnicilor maghiari la această atrocitate: După 1983, în comuna Ip a fost ridicat un monument în memoria victimelor pogromului horthyst, iar Armata Română a realizat un film pentru Televiziunea Română. În anul
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
comuna Ip a fost ridicat un monument în memoria victimelor pogromului horthyst, iar Armata Română a realizat un film pentru Televiziunea Română. În anul 1995, Ip a fost declarat comună martir. În fiecare an, sătenii îi comemorează pe cei uciși în masacru la monumentul din localitate dedicat acestora.
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
neschimbat, o mare parte din interior a fost reproiectat într-o varietate de stiluri, făcând ca palatul să fie descris ca un „palat din secolul al XIX-lea, inspirat de un model în stil rococo”. În 1905 a avut loc masacrul din Duminica însângerată atunci când demonstranții au mărșăluit spre Palatul de Iarnă, dar familia imperială locuia retrasă la acel moment în Palatul Alexandru de la Țarskoe Selo și revenea la Palatul de Iarnă numai cu ocazia ceremoniilor oficiale de stat. În urma Revoluției
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a acestei funcții pe care o deținea, palatul s-a aflat în centrul unora dintre cele mai importante evenimente din Rusia ce au avut loc la începutul secolului al XX-lea. Trei dintre aceste evenimente au rămas în istoria Rusiei: masacrul din Duminica însângerată (1905), deschiderea primei Dume de Stat în 1906, care a avut loc în Sala Sf. Gheorghe (13), și în cele din urmă ocuparea palatului de către revoluționari în 1917. Masacrul din Duminica însângerată a fost un rezultat al
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
dintre aceste evenimente au rămas în istoria Rusiei: masacrul din Duminica însângerată (1905), deschiderea primei Dume de Stat în 1906, care a avut loc în Sala Sf. Gheorghe (13), și în cele din urmă ocuparea palatului de către revoluționari în 1917. Masacrul din Duminica însângerată a fost un rezultat al ignoranței publice cu privire la locul de reședință al țarului. Acest eveniment sângeros a avut loc pe 9/22 ianuarie 1905, în timpul unui marș al muncitorilor către Palatul de Iarnă. Împușcăturile în direcția demonstranților
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a avut loc pe 9/22 ianuarie 1905, în timpul unui marș al muncitorilor către Palatul de Iarnă. Împușcăturile în direcția demonstranților au avut loc în apropiere de Catedrala Sf. Isac, la intrarea în Grădina Alexandrovski care ducea în Piața Palatului. Masacrul a fost declanșat atunci când popularul conducător al clasei muncitoare, preotul ortodox rus Gheorghi Gapon, și-a anunțat intenția de a-i conduce pe cei 100.000 de greviști neînarmați pentru a prezenta țarului o petiție prin care se cereau reforme
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
cântând imnul imperial, trupele țarului au deschis focul. Numărul exact al victimelor este necunoscut și face obiectul unor dispute între istorici, dar potrivit unor estimări medii ar fi fost răniți și uciși aproximativ 1.000 de bărbați, femei și copii. Masacrul, care a ajuns să fie cunoscut sub numele de Duminica însângerată, a fost o greșeală gravă săvârșită de Ohrana și avea să aibă consecințe grave pentru regimul țarist. El a ajuns să fie, de asemenea, un catalizator al Revoluției ruse
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
este un film de acțiune românesc din 1974, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu și Emmerich Schäffer. Filmul ficționalizează câteva evenimente reale petrecute în noiembrie 1940 (masacrul de la Jilava, asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu), în perioada Statului Național-Legionar. Comisarul Moldovan este însărcinat cu anchetarea unui masacru organizat în noiembrie 1940 de un comando legionar la închisoarea Viraga. Masacrul a avut ca țintă mai mulți adversari
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Dinică, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu și Emmerich Schäffer. Filmul ficționalizează câteva evenimente reale petrecute în noiembrie 1940 (masacrul de la Jilava, asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu), în perioada Statului Național-Legionar. Comisarul Moldovan este însărcinat cu anchetarea unui masacru organizat în noiembrie 1940 de un comando legionar la închisoarea Viraga. Masacrul a avut ca țintă mai mulți adversari ai regimului politic de extremă dreaptă din România anului 1940, încarcerați la Viraga, printre care și un grup de activiști comuniști
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
câteva evenimente reale petrecute în noiembrie 1940 (masacrul de la Jilava, asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu), în perioada Statului Național-Legionar. Comisarul Moldovan este însărcinat cu anchetarea unui masacru organizat în noiembrie 1940 de un comando legionar la închisoarea Viraga. Masacrul a avut ca țintă mai mulți adversari ai regimului politic de extremă dreaptă din România anului 1940, încarcerați la Viraga, printre care și un grup de activiști comuniști. Pentru a scoate adevărul la lumină, Moldovan trebuie să lupte nu doar
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
a scoate adevărul la lumină, Moldovan trebuie să lupte nu doar cu Legiunea, ci și cu influenții protectori ai acesteia din sferele înalte ale puterii. Deși reușește să descopere adevărul și să-i ucidă pe legionarii care au participat la masacru, comisarul Moldovan este împușcat la finalul filmului pe dealul de la Mănăstirea Plumbuita. La baza filmului stă o discuție a lui Sergiu Nicolaescu cu Traian Boeru, în care a fost reconstituit traseul parcurs de la momentul ridicării de la domiciliu a profesorului Iorga
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
poliția își face datoria în mod corect, prefectul Năvodeanu și directorul general al poliției și siguranței Alexandru Dincă (Jean Lorin Florescu) hotărăsc să desemneze un comisar neafiliat politic pentru realizarea investigațiilor. Cei doi speră să mușamalizeze cazul, acreditând ideea că masacrul de la Viraga a fost consecința directă a evadării deținuților comuniști, iar celelalte asasinate au fost realizate de indivizi necunoscuți. Comisarul Tudor Moldovan (fiul unui muncitor ceferist care a murit în 1924) este însărcinat cu anchetarea masacrului de la Viraga și a
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
cazul, acreditând ideea că masacrul de la Viraga a fost consecința directă a evadării deținuților comuniști, iar celelalte asasinate au fost realizate de indivizi necunoscuți. Comisarul Tudor Moldovan (fiul unui muncitor ceferist care a murit în 1924) este însărcinat cu anchetarea masacrului de la Viraga și a asasinării celor patru deținuți din arestul Poliției Capitalei, precum și a profesorilor Mărgeanu și Jugu. Persoanele implicate în evenimentele din acea seară sunt prea speriate pentru a-i explica lui Moldovan ce s-a întâmplat. Locotenentul Cristescu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
i-l încredințează și pe fiul său, Ionuț. Dându-și seama că Moldovan l-a tras pe sfoară, Naumescu îi cere lui Paraipan să-l lichideze. Comisarul îi dă dosarul cu rezultatele anchetei subsecretarului de stat Vicșoreanu, spunându-i că masacrul a fost săvârșit de un grup din Poliția Legionară pe care nu a putut să-l aresteze deoarece prefectul Năvodeanu a refuzat să-i semneze mandatele de arestare. Vicșoreanu dispune destituirea prefectului Năvodeanu și a directorului general Dincă, iar Moldovan
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
ce are loc mor câțiva legionari, printre care și profesorul Naumescu. Prins între oamenii lui Naumescu și cei ai lui Năvodeanu, comisarul Moldovan este împușcat. Acțiunea filmului este inspirată dintr-o serie de fapte istorice reale. Principalul eveniment relatat este Masacrul de la Jilava, care a avut loc în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, când un grup de legionari înarmați a asasinat 64 de persoane, printre care mai mulți fruntași ai vieții politice românești interbelice. Aceștia din urmă fuseseră arestați
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
legionari înarmați a asasinat 64 de persoane, printre care mai mulți fruntași ai vieții politice românești interbelice. Aceștia din urmă fuseseră arestați după abdicarea regelui Carol al II-lea al României și erau acuzați că ar fi fost implicați în masacrele antilegionare din anii 1938 și 1939 cărora le-au căzut victime „Căpitanul” legionar Corneliu Zelea Codreanu și unii dintre conducătorii Mișcării Legionare. Faptele celor arestați urmau a fi judecate de Comisia de Anchetă Criminală, care fusese înființată la 25 septembrie
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
conflicte dintre legionari și comuniști în anii 1940-1941 este o minciună, numărul comuniștilor fiind foarte redus pentru a reprezenta o amenințare pentru legionari. De asemenea, eliberarea din închisoare a deținuților comuniști pentru a scăpa de comandourile legionare care au săvârșit masacrul de la Jilava din 26/27 noiembrie 1940 nu este adevărată, iar comuniștii au rămas în închisoare, ei neprezentând o țintă pentru asasinii legionari. Cadrul politic în care a fost realizat filmul a impus prezentarea unor situații neconforme cu realitatea. În
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
murit, împușcați sau arși, peste 50 de deținuți, printre care Ervin Kreid și fratele Rozei Apostol, amintiți mai sus. Deportat la Târgu-Jiu, apoi la Vapniarka și închis la Râbnița, este unul dintre puținii care au supraviețuit, printr-un noroc neobișnuit, masacrului de pe 18 martie 1944: „În jur de oră 12 noaptea - poate să fi fost mai mult, poate mai puțin - au sosit niște soldați calări, care au intrat în curtea închisorii. [...] Și [căpitanul] Valută pronunța cuvintele: . Adică: <Atenție! O să muriți
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919. În iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică.În această perioadă, au fost masacrați 3000 de români care se retrăgeau pașnic spre România, la Fântâna Albă. Autorii masacrului sunt ofițeri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut încă acest masacru. În 1941, forțele române, aliate la Axă, recuceresc nordul Bucovinei. După eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului român, ci au funcționat
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
iunie 1940, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică.În această perioadă, au fost masacrați 3000 de români care se retrăgeau pașnic spre România, la Fântâna Albă. Autorii masacrului sunt ofițeri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut încă acest masacru. În 1941, forțele române, aliate la Axă, recuceresc nordul Bucovinei. După eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului român, ci au funcționat ca regiuni conexe, conduse de câte un guvernator. În guvernământul Bucovinei au
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
dat, căpitanul Ionel Zorilă a tras în aer o rafală de avertisment, pentru a-i soma să se oprească pe "teroriști" . S-a iscat o confuzie și s-a deschis focul, trupele venite de la Câmpina ripostând. S-a înregistrat un masacru în doar câteva minute, 50 de militari au fost uciși, iar alți 13 au fost răniți. Au murit printre alții căpitanul Constantin Ionescu și colonelul Ion Patraș,care nu era comandantul unității de la Câmpina, în încrucișarea de focuri nimerind și
Grigorie Ghiță () [Corola-website/Science/311816_a_313145]
-
focuri nimerind și un autobuz în care se aflau mai mulți angajați civili ai aeroportului . Generalul Ghiță a fost judecat în Dosarul "Otopeni", care a investigat circumstanțele morții a 50 de militari la Aeroportul Militar Otopeni. Conform rechizitoriului Parchetului Militar: "Masacrul s-a produs din cauza îndeplinirii defectuoase a îndatoririlor de serviciu de către factorii cu funcții de răspundere din MApN și MI, respectiv generalul maior Drăghin, generalul maior Ghiță și căpitanul Zorilă. Lipsa cooperării dintre forțele din fața aerogării și cele de pe acoperișul
Grigorie Ghiță () [Corola-website/Science/311816_a_313145]
-
(în , , "Jallianwala Băġa Hatyăkăṇḍ"), denumit și masacrul de la Amritsar, își trage numele de la grădina Jallianwala Bagh din orașul Amritsar din nordul Indiei unde, la 13 aprilie 1919 (în timpul fesivalului punjab Baisakhi) cincizeci de soldați ai Armatei Britanice a Indiei, sub comanda generalului Reginald Dyer, au deschis focul
Masacrul de la Jallianwala Bagh () [Corola-website/Science/321178_a_322507]