3,109 matches
-
cu rol hidrologic (41%) situate în amonte de acumularea de la Pârcovaci. Pădurile de interes științific ocupă 5%, iar cele cu funcții de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea de vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de azi și generațiile viitoare, s au delimitat și legiferat câteva rezervații Științifice forestiere de însemnătate pentru specialiști, didactică pentru tineretul studios și estetico-recreativă pentru turismul civilizat. Rezervația științifică forestieră Humosu, situată la nordvest de orașul Hârlău (16 km) în masivul păduros Dealul Mare, unde este ocrotit un făget secular.Are o suprafață de 73,3 ha, între pârâul Dracului la sud și Valea Largă la nord, afluenți ai Bahluiului. Acest făget, situat la o altitudine cuprinsă între 410470 m, are
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Holmului (556 m). Culmea Dealul Mare-Hârlău, se desfășoară între Valea Siretului și Câmpia Moldovei pe o lungime de circa 25 km, de la nord-vestul Platoului Aliciurilor până la Valea Măgura-Cotnari (pentru regiunea aflată în studiu). Ea se prezintă ca o succesiune de masive înalte și înșeuări largi, care se explică atât prin alcătuirea geologică cât și prin acțiunea diferențiată a factorilor denudației. Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la apariția unor suprafețe topografice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
actual al văii Bahluiului, precum și al afluenților acestora , ca și forma unor interfluvii , a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursurilor râurilor și de retragerea continuă a versanților . Actualul relief din cadrul zonei cercetate , dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene , aparține Masivului Dealul Mare și Culmii Holmului la vest și Câmpiei Moldovei la est . Între relieful Dealului Mare , Clumii Holmului și al Depresiunii de contact Hârlău există deosebiri , care se referă la altitudinile absolute maxime și medii , adâncimea și densitatea fragmentării , forma
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o importanță socială și educativă pentru populație. Interesul pentru munte ca destinație turistică a atras atenția specialiștilor în amenajarea teritoriului, care prin studiile lor au delimitat trei genuri de localizare a stațiunilor montane: • localizarea periferică, care se situează la marginea masivelor montane și la periferia așezărilor umane; • localizarea liniară, care urmează culoarele naturale de pătrundere în masiv (de regulă văile unor râuri); • localizarea terminală, care se dezvoltă în zonele alpine, fie la capătul culoarelor de penetrare în munte, fie la înălțimi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
specialiștilor în amenajarea teritoriului, care prin studiile lor au delimitat trei genuri de localizare a stațiunilor montane: • localizarea periferică, care se situează la marginea masivelor montane și la periferia așezărilor umane; • localizarea liniară, care urmează culoarele naturale de pătrundere în masiv (de regulă văile unor râuri); • localizarea terminală, care se dezvoltă în zonele alpine, fie la capătul culoarelor de penetrare în munte, fie la înălțimi foarte mari, la care turiștii pot ajunge doar cu piciorul sau, în cazul stațiunilor moderne, cu ajutorul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mai întâi construită linia de telecabine, telescaune și teleschiuri și numai după aceea se vor așeza celelalte echipamente turistice. Unii specialiști consideră că, în general, amenajarea turistică a unei zone montane cuprinde o localizare principală, centrală, de obicei la poalele masivului, care are multe subunități în sfera sa de acțiune, numite sateliți ale stațiunii turistice, care au rolul de a intensifica circulația turistică, de a asigura cazarea și servirea mesei turiștilor care se vor afla în zonă și a celor cazați
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
al proiectelor, determină apariția unei stațiuni mult mai puțin concentrate și unitare decât în cazul dezvoltării integrate. De asemenea, gama largă a tipurilor de cazare conduce la atragerea unor categorii mai diverse de turiști în stațiune. La Grande Plagne Dezvoltarea masivului Bellecote-Montjove din Savoia (Franța) a început în primii ani ai deceniului al șaselea, rezultatul fiind complexul turistic cunoscut în prezent sub numele de La Grande Plagne. Confruntate cu profituri agricole tot mai scăzute și cu închiderea minelor din zonă, cinci comune
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
specifice și ariilor imediate. Sunt monumente ale naturii cedrul de Liban, pinul de Alep, Sequoia, zimbrul, poienile cu narcise, crîngurile de liliac sălbatic; flamingo, capra neagră, bizonul, ursul panda, balena albastră, gorila de munte; Muntele Corcovado de la Rio de Janeiro, masivele Matterhorn și Jungfrau din Alpi, Podul natural de la Ponoare, vulcanii noroioși de la Pîclele, Polița cu crini din Ceahlău; gheizerul "Bătrînul credincios" din parcul Yellowstone, cascada Angel, Lacul Roșu, ghețarul de la Scărișoara și multe altele. Un sistem coerent de măsuri concrete
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
două decenii de V.I. Grosu și Vitalie Bârcă, prezentate în acest cadru într-un catalog minimal, precedat de un scurt segment analitic în care sunt evocate principalele probleme caracteristice acestei tematici. ELEMENTE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN Conexate masivului nordic al trunchiului iranian, împreună cu diversele ramificații ale populațiilor central-asiatice desemnate inițial sub numele de dahai, saci și massageți, care i-au premers pe alani, triburile sarmatice au fost implicate în repetate restructurări comunitare și conglomerări etnice, care au avut
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în Europa. România era în vechime acoperită în proporție de 80% de păduri. Din această suprafață în 1987 rămăseseră doar 27%. Numai între 19201935 s-au tăiat (după Emil Pop) circa 1,28 milioane ha pădure, adică 1/5 din masivul forestier al țării. Biodiversitatea națională a României este găzduită în principal de pădurile virgine și cvasivirgine (Tab. 3). De peste 70 de ani, cele mai reprezentative păduri au fost decretate rezervații naturale (ex., pădurea Letea - pe nisipul de la gurile Dunării; codrul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mai redusă în zonele din centru și nord, format din trei subunități: Câmpia Moldovei, cu relief larg vălurit și altitudini cuprinse între 125-150 m, în partea de nord; Culoarul Siretului și ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor, respectiv Dealul Mare, cu masive deluroase și platouri structurale de 400-500 m, în partea de vest; Podișul Central Moldovenesc, cu relief înalt și masiv, cu suprafețe structurale și altitudini de 350-450 m, în partea de sud Altitudinea maximă este de 556 m la Dealul Holm
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 SCI: Ordinul Ministrului nr. 776/2007 Localizarea geografică: 47°30’ latitudine nordică, 26°43’ longitudine estică Rezervația se află în partea de sud-vest a masivului păduros Dealul-Mare Hârlău. Căile de acces: localități apropiate: satul Deleni, comuna Deleni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Hârlău, DJ Iași-Pârcovaci, DF Pârcovaci- rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
75 m (maximă), 217,25 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°03’ latitudine nordică, 27°41’ longitudine estică, la limita nord-vestică a masivului păduros Repedea- Bârnova, în apropierea satului Poieni. Căile de acces: localități apropiate: 1 km de satul Poieni, comuna Schitu Duca; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Vaslui, DJ IașiDobrovăț, DF Canton Silvic Vama-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rarități ornitofaunistice recomandă includerea acestei zone între ariile protejate din județul Iași. PĂDUREA BÂRNOVA (IAȘI) Existența a numeroase biotopuri bine consolidate atrage lumea păsărilor care este bogată. Din cele 324 de specii de păsări identificate pe cuprinsul întregii țări, în masivul păduros Bârnova-Repedea, Iași au fost găsite 120 de specii. Multe din speciile de păsări care trăiesc aici sunt atrase de hrană și condițiile bune de cuibărit (copaci scorburoși, tufișuri dese). Datorită întinderii mari a pădurii de foioase (15.000 ha
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1896 - Supliment la Monitorul Comunei Iași, 7 martie 1896: 80-83 11. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000 Amfibienii din România Determinator, Edit. Ars Docendi, București 12. Dobrescu C., Bârcă C., Lazăr M., 1964 - Contribuții floristice și geobotanice referitoare la masivul forestier Bârnova-Repedea, Iași (II), An.șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, Serie nouă, Secț. II.a Biol., 10, fasc. 1: 147-158 13. Fusu L., Andriescu I., Popescu I., 2002Contributions to the study of the Encyrtidae (Hymenoptera, Chalcidoidea) from the David
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de arheologie lingvistică. Zona de locuire a românilor din Istria este situată în partea central-estică a peninsulei Istria din Republica Croația în două grupuri de sate - la nord de Monte Maggiore cu localitățile Jeiani și Munye iar la sud de masivul muntos se află șapte mici localități din care cea mai populată este Susnevitza. Grupul nordic mai este cunoscut cu numele de Cici iar cel sudic de Ciribiri. Statistica din 1949 arată un număr de 1474 istroromâni în 1983 populația, scade
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
este încă și astăzi, iar cei implicați în deciziile de politică externă trebuie să o ia în calcul. Ceea ce este adevărat în ceea ce privește poziția insulară a Marii Britanii se aplică și în cazul Italiei. Peninsula Italică este separată de restul Europei prin masivul înalt al Alpilor; iar în timp ce văile alpine coboară treptat spre sud, către câmpia nordică a Italiei, ele se precipită abrupt spre nord. Poziția geografică a constituit un element important în problemele politice și militare ale Italiei, precum și ale altor state
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
efectul de umbrire, prin procesele de evapotranspirație, prin albedoul specific, sau prin reducerea efectului de răcire a vântului. Vegetația lemnoasă, prin microclimatul pe care-l realizează, moderează temperaturile excesive, astfel, temperaturile în zilele toride de vară sunt mai scăzute în interiorul masivelor de arbori, a perdelelor de protecție, fâșiilor plantate în lungul străzilor, sau în apropierea acestora, iar iarna temperaturile sunt mai ridicate datorită efectului de diminuare a mișcării aerului. Suprafețele acoperite cu gazon se încălzesc mai puțin comparativ cu suprafețele acoperite
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
paravane compacte ce creează în spatele lor curenți turbionari (ca în cazul clădirilor, diferitelor construcții sau ziduri) ci ca adevărate filtre de atenuare și de deviere a maselor de aer aflate în mișcare. Perdelele de protecție, aliniamentele stradale sau orice alt masiv de arbori sau arbuști favorizează starea de calm a masei de aer atât în interiorul acestora cât și în zonele învecinate, astfel, la o distanță de 30-60 m de la lizieră în interiorul unei păduri, viteza vântului scade cu 30-60%, iar la 120-200
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sonoră), întreprinderile industriale, șantierele, etc. Zgomotele pot fi atenuate cu ajutorul maselor dense de frunziș ale arborilor și arbuștilor, dispuși sub formă de benzi în lungul porțiunilor de drumuri sau de autostrăzi ce trec prin zone locuite, sau prin realizarea de masive dispuse în jurul între prinderilor ce constituie surse de zgomot sau chiar a aeroporturilor. Prin măsurători s-a constatat că o perdea deasă de vegetație lemnoasă, ce are lățimea de 200-250 m, reduce zgomotul cu 35-45 decibeli, echivalând cu zgomotul sesizat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
reduse, de 1-2 m/s, care împrospătează permanent cu oxigen zonele populate și poluate ale orașelor (după Palade, L. 1979). Poluarea fonică este atenuată mult de către arbori și arbuști, aceștia acționând ca adevărate bariere împotriva intensității zgomotelor. Diminuarea zgomotelor în masivele de arbori poate ajunge la 5-15 foni/100 m, în funcție de consistență, specie, sezon de vegetație ș.a. Cantitatea de microorganisme este mult diminuată în cadrul spațiilor verzi comparativ cu centrele urbane aglomerate, lipsite de plantații. Capacitatea de epurare microbiană a aerului de către
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]