3,306 matches
-
cel al Siretului, în care se varsă Bârladul, este diferit, atât ca tip, fiind dezvoltat uniform (IV), însă din punct de vedere al generării și derulării viiturilor, în perioadele cu precipitații abundente, inundații, se comportă diferit, fie își iese din matcă pe cursul superior (în zona de podiș), fie pe cel inferior (în zona de câmpie). 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Pe teritoriul României rețeaua hidrografică are un caracter radiar față de orientarea reliefului, majoritatea râurilor fiind carpatice. Excepție de la această categorie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1972 la Umbrărești (punctele Dealul Bisericii, Nord-Est de sat, La Bulgari și Pe Casadiei) și Țepu (punctul Dealul Stâlpilor). Investigații arheologice au mai făcut: M. Nicu (1980-1981) la Negrilești-Munteni (punctul Grădina lui Zaharia-Școala Generală), și M. Brudiu, în 1980, la Matca (punctul Pădurea Bujoru), și în 1982, la Drăgănești (punctul Bursucărie). Dintre cele șase județe aflate în componența bazinului, doar județul Vrancea este cel mai puțin străbătut de râul amintit. În consecință, numai două localități au fost cercetate de Gh. Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în spațiul bazinului amintit: Banca (punctul Șapte case), Bârlad (punctele Prodana, Parc, Moara lui Chicoș și Dealul Țuguieta), Dumeștii Vechi (punctul Marginea de nord-vest a satului), Grivița (punctul Nord-Vest de sat), Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu au existat preferințe ale comunităților umane pentru una dintre formele de relief
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a lungul unor pante. Pentru veacurile X-XI, necropola de la Bârlad-Prodana și mormântul dublu de la Dumeștii Vechi se aflau situate pe terasa Bârladului. În privința mormintelor nomade, membrii grupurilor respective au ales de regulă movile de pământ sau zone ușor înălțate, (Grivița, Matca, Drăgănești și Bârlad-Dealul Țuguieta), uneori situate pe văile râurilor (Pogonești, pe valea Tutovei și Umbrărești, pe valea Chineja), în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
morminte păgâne. În prima categorie se încadrează doar mormântul dublu de la Dumeștii Vechi, iar celei de-a doua îi corespund mai multe vestigii, precum cele de la Banca (două morminte), Bârlad-Parc, Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta (mormânt dublu), Grivița, Pogonești (Vaslui), Matca, Drăgănești și Umbrărești (Galați). Despre mormântul dublu de înhumație de la Dumeștii Vechi (descoperit întâmplător în 1961 sau 1965), informațiile sunt puține, însă orientarea (NV-SE) și componența inventarului (un cosor-cuțit din fier, cu un dinte, folosit la viticultură și câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventarele nomazilor sunt dominate de arme și elemente de harnașament (pumnale, cuțite, arcuri, vârfuri de săgeți și lance; zăbale, scări de șa, șei etc.) - pl. LXXII/1-5; 9-13, 17; LXXIII/1-5, ca în situația celor de la Bârlad (cele trei puncte), Matca (Galați), dar și din alte locații, precum la Grozești și Probota (Iași). Cât privește poziționarea defuncților din mormintele cu caracter păgân, aceasta este cea întâlnită în majoritatea cazurilor, morții fiind așezați pe spate, uneori întinși pe împletituri vegetale, de nuiele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zăbalelor sunt dovezi suficiente pentru a presupune existența cailor și în celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca - Galați. Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad-Dealul Țuguieta, Pogonești și Umbrărești, ce au indicat prezența pecenegilor în mormintele nomazilor din bazinul amintit; ele nu au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte turanice de la Banca, Bârlad-Parc, Matca, Drăgănești și Grivița să fi aparținut tot pecenegilor. În pofida acestor dovezi, prezența și superioritatea militară a migratorilor turanici în viața socio-politică a zonei geografice stabilite nu s-a materializat și în privința nivelului de civilizație, fapt dovedit de izvoarele istorice și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aveau direcția V-E (cele datate în secolele X-XII), iar ulterior, în veacurile XIII-XIV, procentajul lor reprezintă circa 2/3 din totalul mormintelor alogene. Această orientare s-a observat și la vestigiile funerare din spațiul bazinului (de la Banca, Grivița - Vaslui, Matca - Galați) și din restul Moldovei (precum la Holboca și Probota - Iași). Abia, din secolul XII se răspândește obiceiul dispunerii morților cu capul la E pentru teritoriile nord-pontice, fapt menținut și mai târziu, în veacurile XIII-XIV. Tradiția depunerii cailor ca ofrandă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele, prezente atât în așezări (Simila-Zorleni), dar mai ales în morminte (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Pogonești, Matca și Umbrărești). Cea de la Zorleni (pl. LXX/5) pusă pe seama legăturilor dintre membrii comunității locale și pecenegi, apare ca tip în estul Europei, încă din perioada posthunică, fiind originară din Siberia, iar din secolele X-XI s-a generalizat în restul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mărgele ori prinse la piesele de harnașament. De altfel, majoritatea obiectelor de podoabă și vestimentație își găsesc certe analogii nu doar în siturile din Moldova, ci pe întreg teritoriul românesc. Spre exemplu, catarama în formă de liră, din fier, de la Matca, prezintă similarități cu altele de la Târgșor, Independența - Prahova (Muntenia), Dinogeția - Tulcea și Păcuiul lui Soare - Constanța (Dobrogea), datate în secolele X-XI, sau cu exemplarul (de tipul BI) găsit în spațiul basarabean, la Taraclia, în bazinul râului Ialpug, unde este încadrată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase depuse ritual, în timp ce mormintele turanice au aceste caracteristici (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a precizat, fiind de obicei rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești, Hansca-Căprăria și Cordon - Basarabia), dar existau și gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale (Hansca-Căprăria). Pentru mormintele izolate creștine sau păgâne acest amănunt nu a fost amintit, exceptând descoperirea de la Matca - Galați, unde groapa era rectangulară. Adâncimea gropilor: diferă în funcție de amplasarea siturilor și implicit de forma de relief. Spre exemplu, în zona pantelor și în preajma cursurilor de apă, adâncimile sunt mici, de până la 1-1,10 m (Bârlad-Prodana, 0,60-0,90m, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu este un argument sigur pentru a-l considera de religie creștină, contează și poziționarea corpului și a mâinilor, inclusiv obiectele de inventar, dacă acestea există. Scepticismul legat de această problemă pleacă de la situația identică, privind orientarea mormintelor alogene, păgâne (Matca, Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta). În consecință, un rol important îl are poziția corpului și piesele de inventar, întrucât unele dintre scheletele aparținând populației autohtone aveau orientări deviate (NV-SE, VNV-ESE, NE-SV, pentru mormintele de la Dumeștii Vechi, Bârlad-Prodana, Hansca-Limbari), care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
podele de lemn (fragmentele de lemn descoperite susțin afirmația); alte schelete au fost așezate în sicrie de lemn (Stoicani - Galați, Arsura - Vaslui), iar resturile de scânduri putrezite și de împletituri de rafie și rogojină dovedesc acest mod de înmormântare. La Matca, un prag de pământ a servit ca postament pentru craniul de cal, așezat ca ofrandă. Inventarul funerar: surprinde printr-un material divers, însă destul de redus cantitativ, specific atât autohtonilor, cât și alogenilor. Din necropola creștinilor de la Bârlad-Prodana și din mormântul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a descoperit întâmplător o urnă de incinerație, ale cărei caracteristici indică datarea vasului în veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1963. Urna se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 144. Matca (comuna Matca), județul Galați a) Pădurea Bujoru: în 1980 era descoperit întâmplător, în urma unor lucrări administrative din apropierea pădurii Bujoru (de lângă afluentul Corozel al Bârladului) un mormânt de înhumație (notat M2). Acesta a suprapus un mormânt al culturii Basarabi (notat M1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întâmplător o urnă de incinerație, ale cărei caracteristici indică datarea vasului în veacurile VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1963. Urna se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 267; Teodor 1997c, p. 98. 144. Matca (comuna Matca), județul Galați a) Pădurea Bujoru: în 1980 era descoperit întâmplător, în urma unor lucrări administrative din apropierea pădurii Bujoru (de lângă afluentul Corozel al Bârladului) un mormânt de înhumație (notat M2). Acesta a suprapus un mormânt al culturii Basarabi (notat M1) și avea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe care l-am moștenit de la părinții mei, este libertatea. Am fost educat de părinții mei întru libertate, deși erau persoane simple și fără vreo pregătire școlară. Analfabeți din punct de vedere școlar, părinții mei au fost pentru mine o matcă eficace de înțelepciune pentru a înfrunta viața. Le datorez mult, căci m-au educat să fiu liber și curajos. Cu tatăl meu, pe când aveam circa opt ani, m-am certat aprig, apoi ne-am pus de acord asupra faptului că
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cu atît mai accentuată cu cît a fost mai violentă febra colectivă, ceea ce aduce în mod inevitabil trezirea instinctelor individuale și de apărare"438. Aceste așa-zise instincte își ridică deci capul și-l obligă pe individ să reintre în matca vieții de zi cu zi și a plictisului. Astfel s-ar explica ciclul căruia îi sînt supuse mulțimile naturale. Acestea trec de la exaltarea dionisiacă la liniștea apollinică. Ciclul se repetă la fel de regulat ca fluxul și refluxul: zilele luminoase, inundate de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asigurați că cea pe care o consumați nu este pasteurizată. Prin procesul de pasteurizare se pierd elementele active necesare sănătății. Această primă schimbare în alimentația dumneavoastră ar putea fi un bun început. Trebuie să știți că polenul și lăptișorul de matcă conțin elemente nutritive destul de importante, naturale, și care merită să facă parte dintr-un regim sănătos și echilibrat, ferit de toxine. Foarte bogat în proteine, polenul ne poate ajuta să reducem consumul de carne. Ni-l putem administra prin diluarea
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
teologice confraților, mulți își fac semnul crucii și se îndepărtează: Erezii, erezii, blasfemie, fra' Tommaso. Nici vorbă să se facă înțeles. Cine-l ascultă, nu-i vine deloc ușor să-l urmărească, ca și cum el ar muta cursul unui râu din matca sa și l-ar vărsa peste altele.Cuvintele se modifică atunci când își iau zborul din gura sa. Posibil oare să nu se facă înțeles aupra justeței argumentării? Și totuși mintea i-a rămas cea dinainte, nu are încredere în silogisme
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să fie neabătuți chiar și în absența lui: Sunt tiranici și necruțători când sunt înarmați în contra celor slabi și înfricoșați, dar dacă ar trebui să înfrunte mulțimea dezlănțuită și să aibă de-a face cu o forță care mută din matca lor râurile ar deveni lași, ar preda armele și și-ar cere iertare ca niște căprițe încâlcite în mărăciniș. Omul e unul și același, fie că e îmbrăcat în zdrențe, fie că e în uniforma Spaniei. Fra' Tommaso, trebuie să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sporea doza de simulare spre a-i dezorienta. Nu sunt nebun, e nebun cel ce mă torturează și mă silește să-l trădez pe Dumnezeu. Dar minuni o să se-ntâmple, se va vedea curgând sângele ca un fluviu ieșit din matcă care nu-i va cruța pe nelegiuiți. Anateme, profeții, strigăte, rugăciuni, versuri din poeți antici recitate cu voce tare îi puneau pe gânduri mai ales pe temniceri, care simțeau că nu au de-a face cu un om de rând
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mii trei sute de pagini. Mii și mii de volume de literatură, filosofie, știință, citite în cursul anilor, dăduseră viață înlăuntru lui unei infinități de râuri care acum își cereau dreptul să curgă, drept care el se străduia să-i găsească fiecăruia matca potrivită. Cu toate astea, ore-n șir se gândea de unul singur, sau sta de vorbă sau se dedica magiei și îngrijirii bolnavilor. Tipograful napolitan Ignazio Mele, venind să ia paginile scrise după abia douăzeci de zile, se sperie văzând
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]