4,066 matches
-
meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea satului cărășean, cu datini și expresii populare. Evoluția lui M.-L. are loc în direcția unui text marcat, pe de o parte, de formația sa de matematician, atras de tipologia poeților artifex, pe de alta, de motivele, sonurile și, mai ales, vocabularul popular, chiar dialectal. Se regăsesc la el peisajul locurilor natale, dar și neliniștea, întrebările omului modern, după cum versul liber alternează cu cel clasic. Critica l-
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
, Marius (pseudonim al lui Marcus Israel; 9.VI.1909, Bacău), gazetar și prozator. Este fiul Simeliei (n. Herșcovici) și al lui Alter Gherșin Marcus, croitor. Matematicianul Solomon Marcus și scriitorul Marcel Marcian sunt frații săi. A urmat Liceul „Ferdinand” din Bacău (1922-1928) și Facultatea de Drept a Universității din București (1932-1936). Între 1935 și 1938 lucrează ca secretar de redacție și reporter la cotidianul „Gazeta”, iar
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
vom preciza, cu tot respectul cuvenit, că semnalul îndreptării eforturilor noastre spre studiul diversității din multe puncte de vedere, teoretice și practice, l-a reprezentat lucrarea remarcabilă Entropy in Ecology and Ethology (2003) elaborată de biologul Radu Cornel Guiașu și matematicianul Silviu Guiașu (distinsul nostru dascăl și întemeietorul Școlii Românești de Teoria Informației), ambii fiind profesori de referință la York University din Toronto, cărora le suntem extrem de recunoscători acum și pe această cale. Ideile măsurării și analizei cantitative a biodiversității sau
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
noastră se adresează riguros dar accesibil și într-un mod gradual, unei categorii largi de cititori având diverse pregătiri, din diferite domenii și cu multiple preocupări profesionale și extraprofesionale, printre care putem menționa și evidenția: elevi, studenți, dascăli, economiști, ecologiști, matematicieni, ingineri, medici, sociologi, politologi și alții, care prețuiesc utilizarea unor formule matematice elementare sau mai puțin elementare, sunt interesați de diferite opinii argumentate cantitativ privind conceptele de concentrare sau de diversitate și doresc să cunoască, sau chiar să utilizeze în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a unei politici economice incerte. Există totuși un proces de diferențiere sau de bifurcare. Economia nu poate integra ecologia în calculele sale și nici reciproc. În ideea necesității analizei sistemice a interdependențelor dintre economie și ecologie, parafrazându-l pe sensibilul matematician și filosof Blaise Pascal (1623-1662), vom afirma că: nu putem înțelege sistemul dacă nu-i cunoaștem componentele și nici nu putem înțelege componentele dacă nu cunoaștem sistemul. Capitolul 2 Diversitate culturală și diversitate lingvistică 2.1. Diversitate culturală În general
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
doar ca o simplă utopie. Cine poate să prevadă în prezent ce se mai poate întâmpla și cât de bine va fi pentru omenire pe termen lung? Reluând încă o dată, într-un astfel de context, vorbele pline de semnificații ale matematicianului, gânditorului și marelui finanțist englez sir John Maynard Keynes (1883-1946) pronunțate într-un alt context, putem spune și acum fără urmă de răutate că: Pe termen lung, totul este frumos. Din păcate, vom fi cu toții morți! „Dumnezeu a creat numerele
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a limitelor de aplicare, precum și a îmbunătățirilor care i s-au adus mai bine de un secol. Coeficientul de corelație clasică pe care l-am denumit adeseori coeficient de corelație Galton-PearsonFisher, adăugând și numele lui sir Ronald Fisher (1890-1962) (biolog, matematician și statistician englez, fondator al școlii britanice de statistică și al celei mai mari părți a statisticii matematice), reprezintă un exemplu concret de formulă de calcul simplă și comodă în utilizare, așa cum cer mai mereu practicienii care nu sunt toți
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Cam în același timp, urmărind riguros dispariția familiilor notabilităților din Anglia, Galton se interesa de o chestiune identică și a publicat în anul 1873 prima formulare matematică a unui proces de extincție. Rezolvarea a fost dată după patru luni de matematicianul englez Henry William Watson (1827-1903) (matematician, cleric și alpinist, așa cum îl descria matematicianul și statisticianul englez David George Kendall (1918-2007)). După un an, Galton și Watson au reluat problema într-o revistă de antropologie și astfel s-a născut unul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
dispariția familiilor notabilităților din Anglia, Galton se interesa de o chestiune identică și a publicat în anul 1873 prima formulare matematică a unui proces de extincție. Rezolvarea a fost dată după patru luni de matematicianul englez Henry William Watson (1827-1903) (matematician, cleric și alpinist, așa cum îl descria matematicianul și statisticianul englez David George Kendall (1918-2007)). După un an, Galton și Watson au reluat problema într-o revistă de antropologie și astfel s-a născut unul dintre cele mai interesante capitole ale
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
interesa de o chestiune identică și a publicat în anul 1873 prima formulare matematică a unui proces de extincție. Rezolvarea a fost dată după patru luni de matematicianul englez Henry William Watson (1827-1903) (matematician, cleric și alpinist, așa cum îl descria matematicianul și statisticianul englez David George Kendall (1918-2007)). După un an, Galton și Watson au reluat problema într-o revistă de antropologie și astfel s-a născut unul dintre cele mai interesante capitole ale teoriei probabilităților, și anume teoria proceselor stocastice
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Dacă Darwin și-a enunțat propriile legi evoluționiste într-un context îndependent de orice reflecție asupra calculului probabilităților, teoriile sale au asigurat triumful unei descrieri probabiliste a lumii, paralel cu fizica statistică a lui Maxwell (James Clarke (1831-1879), fizician și matematician scoțian) și Boltzmann (Ludwig Eduard (1844-1906), fizician austriac). Galton este acela care a făcut legătura dintre teoria selecției naturale și cercetarea matematică, consacrând o parte din activitatea sa în apărarea teoriei evoluționiste, propunându-și să arate că aceasta permite previziuni
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
fost problemele biologiei și ale demografiei, dar mai ales problemele populațiilor, în înțelesul cel mai larg al noțiunii, dovedind legături strânse, dar greu de formalizat, între matematică și biologie! În acest sens, în anul 1854, irlandezul George Boole (1815-1864) (logician, matematician și filosof britanic, creator al logicii moderne) sublinia că: Variațiile stării timpului, erupțiile vulcanilor, apariția dăunătorilor sau a unor boli epidemice în regnul animal... refuză să se supună unor legi regulate și sesizabile... Învățăm că în imperiul necesității nu trebuie
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mai ales pentru că rezultatele cantitative nu pot fi interpretate oricum, oricând și de oricine!) în studiul diversității și în particular al biodiversității, este aceea a evaluării diversității. În decursul vremii, au existat numeroase preocupări interesante în acest sens ale unor matematicieni sau practicieni, conducând la rezultate notabile, cu precădere prin formulele practice de calcul introduse, dar, așa cum se întâmplă și în alte domenii ale cercetării aplicate, ideile de cuantificare cantitativă și analiză calitativă a biodiversității continuă și în prezent. Biodiversitatea reprezintă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
este destul de delicată dacă avem în vedere că utilitățile pot fi cuantificate în mod subiectiv ca funcții de mulți parametri. Conceptul de utilitate a informației, în sensul său cel mai larg, a apărut pentru prima dată pe la 1730 și aparține matematicianului elvețian Gabriel Cramer (1704-1752). Noțiunea a fost consacrată însă, cu precădere în direcția teoriei jocurilor, printr-o lucrare de referință a matematicianului elvețian Daniel Bernoulli (1700-1782), publicată în 1730 în legătură cu Paradoxul de la Sankt Petersburg [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1988, 2000
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
utilitate a informației, în sensul său cel mai larg, a apărut pentru prima dată pe la 1730 și aparține matematicianului elvețian Gabriel Cramer (1704-1752). Noțiunea a fost consacrată însă, cu precădere în direcția teoriei jocurilor, printr-o lucrare de referință a matematicianului elvețian Daniel Bernoulli (1700-1782), publicată în 1730 în legătură cu Paradoxul de la Sankt Petersburg [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1988, 2000, 2004)]. Ideile lui Cramer și Bernoulli nu au fost înțelese atunci din diverse motive, chiar dacă în anii care au urmat s-au
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
propus diverse soluții paradoxului amintit (Purcaru, 2000). Peste mai bine de două secole, atunci când teoria probabilităților a devenit un domeniu matematic foarte riguros, problema utilității s-a reluat, iar cei dintâi care s-au ocupat matematic de utilitate au fost matematicianul american John von Neumann (1903-1957) și economistul american Oskar Morgenstern (1902-1977) în lucrarea fundamentală pentru teoria matematică a jocurilor denumită Theory of games and economic behaviour (publicată la Princeton University Press, 1944 și 1947). Ei au formulat un sistem de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
14) au fost introduși și studiați în mod independent unul de altul și în domenii de cercetare diferite de economistul și sociologul italian Corrado Gini (1884-1965) în anul 1912, statisticianul englez Edward Hugh Simpson (n. 1922) în anul 1949 și matematicianul român Octav Onicescu (1892-1983) în anul 1966 (cu numele energie informațională). Ulterior rezultatului lui Gini, alți oameni de știință și practicieni au reluat, uneori într-un alt context, indicii menționați, dar în practică, și mai ales în lumea biologilor, acești
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a murit supărat fără să aibă satisfacția noii sale descoperiri remarcabile care, așa cum a fost percepută mai târziu, a reprezentat o contribuție majoră la măsurarea dezordinii unei mulțimi de atomi. După aproape o jumătate de secol, într-un alt context, matematicianul și inginerul american Claude E. Shannon (1916-2001) a definit în anul 1948 o mărime discretă, printr-o frumoasă analogie cu entropia Boltzmann din cazul continuu, căreia i-a demonstrat proprietățile și pe care a considerat-o ca o măsură generală
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a demonstrat că dacă unele dintre proprietățile intuitive ale acestei mărimi sunt luate ca axiome, atunci, abstracție făcând de o constantă multiplicativă pozitivă, o astfel de măsură este unică. După finalizarea rezultatelor sale, Shannon le-a făcut cunoscute apoi celebrului matematician și inginer american (evreu de origine maghiară) John von Neumann (1903-1957), cerându-i și părerea asupra denumirii acestei măsuri a cantității de informație. La sugestia lui von Neumann, Shannon i-a dat numele entropie prin analogie cu entropia lui Boltzmann
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
situațiilor de mai sus pot fi formulate și alte modele de alocare sau de structurare optimă a unui sistem sau ecosistem, cu anumite semnificații ale modelelor și soluțiilor. Bibliografie „Cunoștințele noastre nu sunt decât probabile.” PIERRE SIMON DE LAPLACE (1749-1827) Matematician și filosof francez [001] Aczél, J., Daróczy, Z. (1975). On measures on information and their characterization. Academic Press, New York [002] Baumgärtner, S. (2005). Measuring the diversity of what? A conceptual comparison of ecological and economic biodiversity indices. Working paper, University
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
contrare instituțiilor, filozofiilor și sistemelor educative existente. „Scurtul secol XX” (Eric Hobsbawm) este saturat de astfel de viziuni etnopedagogice ambițioase ce se întind de la amendamente mai mult pragmatice aduse reformelor școlare din România sfârșitului de veac al XIX-lea de matematicianul și ministrul Educației Spiru Haret (1851-1912), un Jules Ferry al României, până la transformările radicale ale educației naționale promovate de Dreapta (în perioada interbelică) și de Stânga (1948-1989). După 1989, idei și proiecte pedagogice precomuniste au fost reînviate de cei ce
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prin instalarea comunismului de stat în țara sa natală a servit tuturor supraviețuitorilor dreptei (și extremei drepte) ajunși din Europa de Est în Occident. Când a fost propus de Georges Dumézil (de dreapta și el) pentru un post în cercetare la Paris, matematicianul Simion Stoilov, ambasadorul R.P.R. în Franța, se consultase prudent cu Bucureștiul, de unde răspunsul (Niet!, își amintește undeva Eliade) venise prompt. Dar era un Niet! fără adâncime: sovieticilor puțin le păsa de „soluția finală” - și ei puteau fi antisemiți, iar în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cel mai evident în istoriografie este Natalie Zemon Davis, figură a stângii americane militante din anii ’50, când a trecut printr-o fază de cenzură și restrângere a libertăților, mergând până la retragerea pașaportului; colegul de activism anti-McCarthy și soțul ei, matematicianul Chandler Davis, a făcut și câteva luni de pușcărie politică. Toate aceste experiențe ale unei reale lupte politice au determinat-o pe distinsa autoare și profesoară să fie destul de sceptică la adresa pretinselor activisme de campus (de multă vreme lipsite de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
domeniul cunoașterii naturii corporale este important să se determine „ceea ce poate realiza rațiunea cu propriile ei puteri și unde limitele capacității sale fac astfel ca ea să aibă nevoie de ajutorul principiilor experienței”5. Kant formulează, totodată, observația că „fizicienii matematicieni” nu se pot lipsi de concepte și principii „metafizice”, concepte cum sunt cele de materie, mișcare, umplerea spațiului sau inerție. Ei postulează de obicei asemenea concepte și principii fără a le cerceta însă sursele a priori 6. Ce spune Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cel puțin ca posibilitate, mai poate fi cunoscută prin continuarea experienței, pentru a-și găsi repaos intr-o simplă idee, care este foarte comodă pentru rațiune”18. Referindu-se la acei „filosofi ai naturii care procedează matematic” sau la „fizicienii matematicieni” Kant observa în „Cuvântul înainte” la Pmsn că ei „resping în mod solemn orice pretenție a metafizicii asupra științei lor” chiar dacă se sprijină, fără să-și dea seama, pe principii metafizice. Aversiunea lor față de orice fel de considerații a priori
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]