1,390 matches
-
economică și sociologică, www.mises.ro, p. 347. 1113 Socialismul ca doctrină a apărut odată cu scrierile lui Marx din secolul al XIX-lea. Iată crezul lui Marx exprimat cu deosebită claritate.: "Unitatea lumii nu constă în existența ei ..., ci în materialitatea ei, și aceasta este dovedită ... printr-o dezvoltare lungă și anevoioasă a filosofiei și a științelor naturii... Mișcarea este modul de existență a materiei. Niciodată și nicăieri nu a existat materie fără mișcare, și nici nu poate să existe ...". Vezi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
s-a consumat (și nu se va consuma niciodată) miracolul lumii; scriu poezie pentru că vreau să aflu ce e dincolo de această ușă închisă... Am convingerea că oricum s-ar schimba lumea, oricât de tehnicizată și tehnicistă, oricât de înrobită de materialitate ar deveni ea oamenii nu vor putea renunța definitiv la bucuria spiritului, la "dulcea zăbavă" de a căuta cheia enigmelor vieții și morții, la miracolul ce ți-l trezește, primăvara, banala înverzire a ierbii. Textul poetic este și va fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
este condamnată imediat să dispară" (1999: 23), Foucault are în vedere cazul extrem al aceleiași fraze (sau propoziții) care nu este niciodată identică cu ea însăși ca enunț, în momentul în care coordonatele situației de enunțare și regimul ei de materialitate se schimbă: Alcătuită din aceleași cuvinte, încărcată exact cu același sens, menținută în identitatea ei sintactică și semantică, o frază nu constituie același enunț dacă este articulată de cineva în cursul unei conversații, sau este tipărită în textul unui roman
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Bahtin 1984: 316-217, traducere revăzută) Într-un mod mai puțin tranșant, însă asemănător, transpunerea unui fapt divers în poem propusă de Blaise Cendrars în cel de al zecelea text din Dix-neuf poèmes élastiques este o schimbare spectaculoasă de regim al materialității 8: T1 10. ULTIMA ORĂ OKLAHOMA, 20 ianuarie 1914 Trei deținuți își procură pistoale Îl ucid pe paznic și pun mîna pe cheile închisorii Se reped afară din celule și ucid patru gardieni din curte Apoi pun mîna pe tînăra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care vizita închisoarea, a fost ucis de deținuți în momentul în care aceștia o luau la fugă. La prima vedere, "Telegrama-poem" și faptul divers relatează aceleași fapte, aceeași poveste, cu aceleași cuvite. De fapt, Cendrars nu se mulțumește să modifice materialitatea discursivă și forma textuală a faptului divers atunci cînd face din el un poem în vers liber: el modifică deznodămîntul povestirii eliminînd decesul D-lui Thomas, ucide un paznic care nu moare în T2 și precizează locul morții celor patru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deznodămîntul povestirii eliminînd decesul D-lui Thomas, ucide un paznic care nu moare în T2 și precizează locul morții celor patru gardieni (în curte). Aceste schimbări afectează structura semantică a lumii reprezentate și, implicit, raportul "telegramei-poem" cu informația. Diferența de materialitate discursivă este de asemenea o diferență de apartenență la o formațiune socio-discursivă și o diferență generică. Aceasta afectează nu numai enunțurile celor două texte în parte (cum vom vedea în capitolul 2), ci și raportul lor cu adevărul și, prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
grup de unsprezece poeme. Și, mai ales, după ce a fost publicat în revistă în 1928, este reluat în Choix de poèmes. E clar că ținea mult la aceste două versuri din moment ce a mers pînă acolo încît le-a schimbat regimul materialității discursive și le-a caligrafiat într-o bună zi pe o farfurie la un olar din Vallauris. Odată cu schimbarea regimului materialității, se schimbă și sensul. Enigma-ghicitoare înscrisă pe farfurie plasează textul într-o situație de enunțare ușor de interpretat: întrebarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
E clar că ținea mult la aceste două versuri din moment ce a mers pînă acolo încît le-a schimbat regimul materialității discursive și le-a caligrafiat într-o bună zi pe o farfurie la un olar din Vallauris. Odată cu schimbarea regimului materialității, se schimbă și sensul. Enigma-ghicitoare înscrisă pe farfurie plasează textul într-o situație de enunțare ușor de interpretat: întrebarea este atribuită obiectului însuși, frumos, deoarece este decorat, și putem vorbi despre o prozopopee a farfuriei care stabilește o indentitate a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
genului judiciar îi permite lui "Acuz...!" să ia forma unei scrisori adresate celui mai înalt magistrat al statului, prin mijlocirea media în sens propriu unui ziar care întărește asumarea afirmațiilor, lărgind-o, dincolo de autorul-însuși, la redacția ziarului L'Aurore. În ceea ce privește materialitatea discursivă a acestui text și definiția formațiunii socio-discursive, trebuie știut că Zola publicase, la editorul său Fasquelle, două broșuri: "Scrisoare către tineri" la 1 decembrie 1897 și "Scrisoare către Franța" la 6 ianuarie 1898. Tipărise și o a treia broșură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe pagina întîi a unuia dintre rarele cotidiene dreyfusarde, L'Aurore, creat cu trei luni în urmă. Numărul din 13 ianuarie 1898 a fost scos excepțional în 300 000 de exemplare, în loc de 25 000 obișnuite. La schimbarea de regim de materialitate și de formațiune sociodiscursivă s-a adăugat o altă schimbare, specifică presei scrise, de data aceasta. Înainte, Zola scria în Le Figaro. În urma unui articol motivat de un val de antisemitism: "Pentru evrei" (16 mai 1896), a scris trei articole
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de transcriere atinge un punct capital al construirii sensului. Pe baza arhivelor sonore (filme și înregistrări pe bandă magnetică), discursul rostit a fost cu siguranță foarte apropiat de textul transcris ulterior, în așa fel încît să redea anumite aspecte ale materialității sale discursive orale necesare unei analize. Și aceasta începînd cu aplauzele, urme sonore ale intensității contactului între orator și mulțime, subliniate grafic împreună cu părțile de discurs încă acoperite de ele și așezate între paranteze drepte. Durata lor a fost precizată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
99) și de Cossutta, ne va servi drept ghid, atît pentru analiza textuală din capitolul 8, cît și pentru cea a fragmentului 128 de La Bruyère: Hermeneutica critică încurajează analiza discursului să reia problema interpretării textuale, deoarece postulatele de istoricitate, de materialitate și de dimensiune critică sînt comune celor două demersuri. (Cossutta 2004: 195) Rezumatul domeniilor de stabilire a textului Cele patru perspective confirmă faptul notat de Almuth Grésillon în privința geneticii textuale și a ceea ce ea numește construirea "prototextului": "Lingvistul, în loc să dispună
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
revelă destul de bine impersonalitatea povestirii. Vocea narativă dă impresia că are doar rolul de a pune laolaltă nișe elemente. Distanța impersonală este însoțită totuși de o oarecare ironie. Explicațiile, prin tradițiile succesive, fundamente ale mitului lui Prometeu, se reduc la materialitatea stîncoasă a Caucazului. Sensul povestirii mitice s-a pierdut într-o povestire etiologică despre originea prezenței inexplicabile a Caucazului. Fraza finală la imperfect nu este atît finalul celei de a patra povestiri cît cel al textului în ansamblul său. Comparativ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gimnast la rangul de vierme de pămînt și deci la treapta cea mai de jos a regnului animal. După sensul 6 dat de Littré, ceea ce-l interesează pe Ponge în valoarea (tipo-) grafică a cuvintelor nu sînt posibilele caligrame, ci materialitatea limbii și a vorbirii poetice. În caracterele de plumb care alcătuiesc rîndurile, regăsim nu numai parangonajul, ci și exploatarea subiacentă a celui de al patrulea sens al cuvîntului "Maimuță" pe care-l propune dicționarul Littré: "Nume dat în glumă zețarilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu literare, cel puțin literarizate prin lucrul supra semnificantului și prin paronomază. Aceasta amintește de ceea ce spune Jakobson despre funcția poetică-autotelică a limbajului și despre "atitudinea introvertită față de semne": semnele lingvistice nu se mai lasă traversate doar de sensul informațional, materialitatea enunțurilor cîștigă în densitate formală. Graffitiul din T22 (capitolul 3) este structurat de un număr de 6 + 6 silabe (semnalat prin alineat), aducînd astfel cu un alexandrin: ma / peur / se / fe / ra / haine // en / vos / ci / tés / trop / grandes [Frica
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu mult mai generale, putem spune chiar al problemei fundamentale a poeziei, care este paralelismul" (1963: 235). Conform acestui principiu, fiecare rimă se sprijină pe alte foneme sau grupuri eufonice (paronomaze) prezente în versuri. • Rima în /al/ Dacă examinăm îndeaproape materialitatea sonoră a versurilor care conțin rima în /al/, constatăm că acestea se compun dintr-un prim grup: 1 ILS Me disent, Tes yeux, cLairs coMMe Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intense legări ale semnificantului, fenomen pe care Jakobson îl numește "împletire verbală" (1973:16). 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> Poemul de Ponge studiat mai sus pune în joc mai multe nivele de producere și structurare a textului prin materialitatea limbii. Portretul gimnastului se sprijină mai întîi pe grafia primelor două litere, subliniată, cum am văzut mai sus, printr-o comparație. Trecînd de la G la Y, descrierea se deplasează de la cap la sexul personajului. Eufonia preia ștafeta pentru a pronunța
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și mai vizibliă. Ar fi inutil să vorbim aici de incompletitudine sintactică. Ceea ce contează sînt efectele formale și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei proze: T36 [...] la o unică pădure pentru cei patru ochi uimiți neagră ai noștri, - la o plajă pentru doi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lingvistice se situează fie între două metode vagi, fie generalizează observațiile unui pol la ansamblul funcționării limbii. Multă vreme a fost privilegiată scriitura literară, iar acum, oralul. Optînd pentru una din cele două actualizări ale limbii, se neglijează diferențele de materialitate ale regimurilor oral și scripural. Aceste diferențe au totuși consecințe importante asupra gestiunii continuității fluxului verbal atît la producere, cît și la receptare. Noțiunea de perioadă, care a fost adusă în atenție prin lucrările asupra oralului elaborate de Groupe Aixois
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a operei sale. Din alt punct de vedere, capitolul despre spațiu este revelator pentru eforturile sale deoarece concepția asupra spațiului pare să oscileze, în ultimii săi ani, între o prioritate acordată cadrului reprezentării colective și un mod de a privilegia materialitatea spațiului ca origine a virtualei sale veșnicii, putînd să se interiorizeze, la rîndul său, ca un cadru al memoriei colective. Dacă unitatea operei lui Halbwachs se manifestă în Memoria colectivă ca încercare de sinteză a concluziilor din fiecare etapă a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
legendară a Evangheliilor: spațiul oferă amintirilor cadrul dublu, în paralelism cu timpul. Pe de o parte, spațiul este spațiul trăit, identic spațiului trăit transtemporal din experiența amintirii, iar acest spațiu trăit transtemporal este spațiul material. Spațiul ma-terial asigură, prin chiar materialitatea sa, caracterul nedefinit al amintirii. Pe de altă parte, spațiul, ca izolare, separare, zid al unei biserici, diferențiază un grup de altul și asigură identitatea grupului, adică nu mai este un spațiu transtemporal, ci spațiul unei temporalități colective, servind ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
îngăduite, nu reține, din corporalitatea iubitei, nimic legat de arsenalul seductiv al eternului feminin, dacă lăsăm la o parte "părul, unduiosul, de zână", oricum liber, în context (fiind relaționat cu făptura imaculată a unei "zâne"), de orice sarcină derivată din materialitatea senzoriului erotic. Știind cum are să evolueze lirica ivănesciană, putem întrevedea pe bună dreptate, în sonetul din 1959, începutul a ceea ce se va dovedi a fi o poezie aidoma unui monolog petrarchist de o idealitate dureroasă, de o discreție a castității
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
secund, care apare ca proiecție a spiritului artistului) rezonand cu sine, chiar identificându-se cu acesta (ca în cazul altui "rege" pe care-l prezintă dramaturgul Eugen Ionescu sau ca în poezia expresionistă în care umanul pare să depășească granițele materialității căpătând proporții cosmice): "Din zare pe zare împărăția sa,/ În imense pânze de neliniști vuia./ Toate umbrele, toate durerile,/ Îi întunecaseră vegherile;/ Morții stăruiau în inima lui/ Ca o veche și săgetătoare zi a veacului." (Regele Fără-Timp). Textul reia și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și un profet care așteaptă schimbarea pe care opera sa o poate aduce în această calitate, cere omenirii să facă "curat în odăi", să arunce "tot ce avem cenușiu în noi". Se propune astfel o purificare spirituală, o desprindere de materialitate, dar aceasta se face prin renunțarea la prejudecăți, prin acceptarea realității așa cum este fără false iluzii, fără mistificări. De aceea, poezia propusă este inedită, distanțându-se de tot ce s-a scris până în acel moment: "eu vin în numele poeziei pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
trist sunt și ele reflectări ale morții, "Cavalerul de carne", "Cavalerul Schelet" reflectă latura materială a existenței umane. Dacă tradiția literară și religioasă pune accentul pe supraviețuirea unei moșteniri spirituale, textul tonegarian evidențiază tocmai reducerea întregii existențe umane la o materialitate care nu poată semnele vieții, fiind lipsită de indicii vitalității chiar și înainte de stingere. Reluarea obsesivă a secvenței "numai în trap" are un efect contrar celui obținut în mod obișnuit, pentru că nu reușește să sugereze galopul, ci, dimpotrivă, subliniază aceeași
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]