1,846 matches
-
considerațiile privind câștigurile relative și preocuparea față de înșelăciune 19. Statele care doresc să coopereze trebuie să ia în calcul distribuția profiturilor între ele. Ele pot face acest lucru în două feluri. Pot gândi în termenii câștigurilor absolute, concentrându-se asupra maximizării propriului profit și ignorând beneficiile sau pierderile celorlalți. Fiecăruia îi pasă de ceilalți doar în măsura în care comportamentul lor îi afectează șansele de a-și atinge profitul maxim. Statele pot gândi și în termeni de câștiguri relative, ceea ce înseamnă că fiecare ia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
inductive a programului realist, deoarece este un inventar foarte detaliat al comportamentelor complexe și deseori divergente care se manifestă în politica internațională. Deși aceste comportamente au o trăsătură comună, în sensul că reprezintă acțiunile statelor legate de creșterea securității prin maximizarea puterii, nu se face nici o încercare de ordonare sintetică. Descrierea pe larg a realității politice, chiar dacă pare uneori contradictorie, a fost preferată tocmai pentru că o explicație teoretic-rațională a vieții politice ar fi introdus o falsă ordine într-un domeniu ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai constrânsă decât este de obicei sau în mod normal» (Rojot, 2005, p. 167). # Același Rojot califică modelul elaborat de Jensen și Meckling ca fiind „o tentativă de mijloc”, nu numai în raport cu modelul economic al deciziei (care se reduce la maximizarea venitului bănesc), dar și cu alte modele, cum ar fi cel sociologic (caracterizat printr-un holism determinist, dar ignorând complet individualismul metodologic), modelul psihologic (redus de regulă la piramida trebuințelor lui Maslow, dar ignorând aspectele psihologice cognitive), modelul politic (limitat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mascarea adevăratelor sentimente sub o aparență înșelătoare. Stilul colaborativ presupune prezența într-un grad mare atât a asertivității (a dorinței realizării propriilor scopuri), precum și a cooperării (a capacității de a ține seama de interesele oponenților). El este dorința expresiei de maximizare împreună a rezultatelor obținute, de aceea, se mai numește și stilul integrativ. Cei care practică acest stil sunt deschiși, cooperatori, creativi, încrezători în alții, sinceri în relațiile cu partenerii, dinamici, flexibili. Este o abordare de tip învingător-învingător, bazate pe căutarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lui prin normele, recompensele sau sancțiunile din organizații. Stilul de compromis presupune comportamente bazate pe îmbinarea în proporții medii a asertivității și cooperării. Se bazează pe principiul „a da” și „a lua”, pe încercarera de satisfacere a altora decât pe maximizarea propriilor câștiguri, cu speranța că același lucru se întâmplă și în cazul oponentului. Implică determinarea regulilor de schimb reciproc. Managerii trebuie să manifeste prudență în legătură cu practicarea lui. De exemplu, este mai indicat a fi folosit în cazul unor false probleme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devine următoarea: dat fiind faptul că ideile lor despre bine sunt În conflict, cum se poate ajunge la o Înțelegere politică cu privire la ceea ce trebuie considerat a fi o revendicare justificată? Dificultatea este aceea că statul nu mai poate acționa pentru maximizarea satisfacerii preferințelor raționale sau nevoilor cetățenilor (ca În utilitarism) ori pentru promovarea excelenței umane sau a valorilor apropiate de perfecțiune (ca În perfecționism). Nici una dintre opiniile cu privire la sensul, valoarea sau scopul existenței umane, definite prin concepțiile despre bine corespunzătoare, fie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dezacordului și înlocuirea lui cu acordul parțial cu exprimare atenuată (da, dar prefer altceva, doar într-o anumită măsură, într-un fel); 7) presupunerea sau afirmarea unui spațiu comun; 8) gluma pentru că se bazează pe valori și cunoștințe comune; 9) maximizarea gradului de cooperare prin adoptarea unei atitudini optimiste (Ai să reușești fără îndoială, știu că poți.); 10) folosirea pluralului inclusiv (să gustăm - adică eu, să vedem ce ai făcut, în loc de eu să văd); 11) formularea unor motivări ale dorințelor emițătorului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestei probleme au evidențiat o diminuarea impactului religiei asupra spațiului public și o "retragere" a religiei în sfera privată (Berger, 1969; Halman, Petterson, Verweij, 1999; Halman, Petterson, 1996; Thompson, 1996). Economia se ghidează acum după propriile principii și după raționalitatea maximizării profitului. Politica își are propriile norme și legi care o ghidează, acestea înlocuind dreptul cutumiar în relațiile internaționale. Pe de altă parte, instituțiile religioase nu mai au nici un rol în deciziile economice și nici în cele politice, însă au un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
radicală a definiției tradiționale a monopolului. Concepția economică tradițională propune o reprezentare a monopolului fondată pe imaginea unei organizații omnipotente și agresive care urmărește cu îndârjire, prin controlul absolut pe care îl exercită asupra producției, circulației și distribuției anumitor bunuri, maximizarea profitului. Hirschman în schimb afirmă că monopolurile sunt de obicei relaxate, lipsite de ambiție, neglijente și ineficiente. Astfel, "monopolurile indolente" (lazy monopolies)54 nu numai că nu exclud abandonul și luarea de cuvânt, dar, în anumite limite, le și integrează
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mai marcat. În limba română, ambele nominale sunt în nominativ, prin urmare, ambele sunt la fel de accesibile pentru acord. Verbul-predicat îl alege pentru acord pe cel mai puternic marcat. Putem propune pentru acordul cu cel mai marcat termen un principiu al maximizării informației oferite de acord: (33) Acordul trebuie să ofere maximum de informație phi posibil. Dacă sunt două nominale disponibile pentru acord, acordul îl va alege pe cel mai marcat. Această ipoteză răspunde la prima întrebare de mai sus, referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
woman am I. / *That woman is I. Diferența dintre română și engleză se poate explica prin faptul că în engleză topica este mai rigidă, iar acordul este unidirecțional: la stânga. În plus, marcarea morfologică în engleză este slabă. Prin urmare, principiul maximizării informației phi oferite prin verb nu se aplică în engleză. Acordul unidirecțional la stânga este acordul în configurația Spec,IP. Spre deosebire de engleză, în română subiectul nu este neapărat într-o poziție de Spec,IP preverbal. Subiectul poate sta în diverse poziții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi cel puțin un motiv pentru care acordul ar trebui să se facă cu N1, la plural, în acest exemplu: acesta este mai puternic marcat morfosintactic decât N2, care este la singular, deci ar trebui să se poate aplica principiul maximizării informației oferite de acord, enunțat în (33). Lipsa acordului la plural se poate explica printr-o nouă ipoteză, care ține cont de ierarhia sintactică a termenilor: ipoteza focalizării. N1 este un element focalizat, probabil în Spec,GFocus, deci în afara domeniului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în acord: persoanele I și a II-a au prioritate față de persoana a III-a, iar pluralul are prioritate în fața singularului. Pentru acordul din structurile copulative nepredicaționale din română, am adoptat ipoteza că acordul trebuie să respecte un principiu al maximizării informației phi pe care o oferă, astfel încât alege întotdeauna cel mai marcat nominal pentru acord. Acest tip de acord arată că în română nu este obligatoriu acordul cu nominalul din Spec,IP. (ii) În general, acordul se face cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în acord: persoanele I și a II-a au prioritate față de persoana a III-a, iar pluralul are prioritate în fața singularului. Pentru acordul din structurile copulative nepredicaționale din română, am adoptat ipoteza că acordul trebuie să respecte un principiu al maximizării informației phi pe care o oferă, astfel încât alege întotdeauna cel mai marcat nominal pentru acord. Acest tip de acord arată că în română nu este obligatoriu acordul cu nominalul din Spec,IP. (ii) În general, acordul se face cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în calitate de acționari la societățile comerciale, exercita în raporturile cu acestea toate drepturile și obligațiile ce le revin potrivit legii. Articolul 7 Fondurile Proprietății Private îndeplinesc următoarele obiective principale: a) emit certificate de proprietate în condițiile prevăzute de lege; ... b) urmăresc maximizarea profiturilor ce revin deținătorilor certificatelor de proprietate; ... c) examinează și stabilesc modalitățile de utilizare a certificatelor de proprietate pentru obținerea de acțiuni ale societăților comerciale; ... d) asigură servicii de brockeraj, în scopul schimbării certificatelor de proprietate, pe care le-au
LEGE Nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107581_a_108910]
-
pentru obținerea de acțiuni ale societăților comerciale; ... d) asigură servicii de brockeraj, în scopul schimbării certificatelor de proprietate, pe care le-au emis, în acțiuni, pe baza condițiilor de piață; ... e) restructurează portofoliul de acțiuni și efectuează noi investiții, în vederea maximizării valorii de piață a certificatelor de proprietate; ... f) inițiază măsuri de accelerare a privatizării societăților comerciale arondate fiecăruia, inclusiv prin vînzarea de acțiuni, indiferent dacă acestea aparțin Fondului Proprietății de Stat, si informează acest fond cu privire la respectivele măsuri. Articolul 8
LEGE Nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107581_a_108910]
-
de serviciu și a celorlalte drepturi și obligații ale salariaților regiei; - elaborează documentațiile necesare pentru obținerea de credite bancare și a altor surse de finanțare, inclusiv pentru necesitățile de fonduri valutare; - stabilește strategia necesară și măsurile ce se impun pentru maximizarea profitului regiei, în măsurile de constituire a fondurilor de rezervă, de dezvoltare și a celorlalte fonduri prevăzute de lege, inclusiv pentru stimularea, cointeresarea și protecția socială a salariaților acesteia; - organizează selecționarea, pregătirea profesională, angajarea și promovarea salariaților; - urmărește și răspunde
HOTĂRÎRE nr. 633 din 9 septembrie 1991 privind înfiinţarea Regiei Autonome "Pelendava" Craiova şi regularizarea unor operaţiuni financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107991_a_109320]
-
anexa nr. 2 la prezentul statut-cadru; ... b) emiterea, în condițiile legii, către cetățenii români, de certificate de proprietate care reprezintă contravaloarea a 30% din capitalul social al societăților comerciale arondate fiecărui Fond al Proprietății Private; ... c) luarea de măsuri pentru maximizarea profiturilor și capitalizarea acestora, în vederea creșterii valorii certificatelor de proprietate; o parte din profiturile rezultate vor putea fi distribuite, cu titlu de dividende, în condițiile prevăzute de art. 5.2. d) din prezentul statut-cadru; ... d) gestionarea portofoliului de acțiuni și
ORDONANTA nr. 10 din 7 august 1992 pentru aprobarea Statutului-cadru al Fondului Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108183_a_109512]
-
creșterii valorii certificatelor de proprietate; o parte din profiturile rezultate vor putea fi distribuite, cu titlu de dividende, în condițiile prevăzute de art. 5.2. d) din prezentul statut-cadru; ... d) gestionarea portofoliului de acțiuni și efectuarea de noi investiții, în vederea maximizării valorii de piața a certificatelor de proprietate, conform prevederilor anexei nr. 4 la prezentul statut-cadru; ... e) luarea de măsuri necesare pentru accelerarea privatizării societăților comerciale în care este acționar, inclusiv prin vînzarea de acțiuni, chiar dacă aceste acțiuni aparțin Fondului Proprietății
ORDONANTA nr. 10 din 7 august 1992 pentru aprobarea Statutului-cadru al Fondului Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108183_a_109512]
-
angajată în cadrul Curții de Conturi, care desfășoară activități specifice de audit extern în sectorul public; ... f) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activități și raportul dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității respective; ... g) eficiență - maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate; ... h) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate; ... i) standarde de audit - setul de concepte, principii directoare, proceduri și metode
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108416_a_109745]
-
de dispozițiile legale în vigoare, precum și cele prevăzute în acordul acționarilor, încheiat conform modelului din anexa nr. 2 la statutul-cadru; ... b) emiterea, către cetățenii români, de certificate de proprietate care reprezintă capitalul social al fondului; ... c) luarea de măsuri pentru maximizarea profiturilor și capitalizarea acestora în vederea creșterii valorii certificatelor de proprietate; o parte din profiturile rezultate vor putea fi distribuite, cu titlu de dividende; ... d) gestionarea portofoliului de acțiuni și efectuarea de noi investiții în vederea maximizării valorii de piața a certificatelor
HOTĂRÎRE nr. 443 din 7 august 1992 privind aprobarea statutelor proprii ale Fondurilor Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108740_a_110069]
-
c) luarea de măsuri pentru maximizarea profiturilor și capitalizarea acestora în vederea creșterii valorii certificatelor de proprietate; o parte din profiturile rezultate vor putea fi distribuite, cu titlu de dividende; ... d) gestionarea portofoliului de acțiuni și efectuarea de noi investiții în vederea maximizării valorii de piața a certificatelor de proprietate, conform prevederilor anexei nr. 4 la statutul-cadru; ... e) luarea de măsuri necesare pentru accelerarea privatizării societăților comerciale în care este acționar, inclusiv prin vînzarea de acțiuni, chiar dacă aceste acțiuni aparțin Fondului Proprietății de
HOTĂRÎRE nr. 443 din 7 august 1992 privind aprobarea statutelor proprii ale Fondurilor Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108740_a_110069]
-
de dispozițiile legale în vigoare, precum și cele prevăzute în acordul acționarilor, încheiat conform modelului din anexa nr. 2 la statutul-cadru; ... b) emiterea, către cetățenii români, de certificate de proprietate care reprezintă capitalul social al fondului; ... c) luarea de măsuri pentru maximizarea profiturilor și capitalizarea acestora în vederea creșterii valorii certificatelor de proprietate; o parte din profiturile rezultate vor putea fi distribuite, cu titlu de dividende; ... d) gestionarea portofoliului de acțiuni și efectuarea de noi investiții în vederea maximizării valorii de piața a certificatelor
HOTĂRÎRE nr. 443 din 7 august 1992 privind aprobarea statutelor proprii ale Fondurilor Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108740_a_110069]
-
c) luarea de măsuri pentru maximizarea profiturilor și capitalizarea acestora în vederea creșterii valorii certificatelor de proprietate; o parte din profiturile rezultate vor putea fi distribuite, cu titlu de dividende; ... d) gestionarea portofoliului de acțiuni și efectuarea de noi investiții în vederea maximizării valorii de piața a certificatelor de proprietate, conform prevederilor anexei nr. 4 la statutul-cadru; ... e) luarea de măsuri necesare pentru accelerarea privatizării societăților comerciale în care este acționar, inclusiv prin vînzarea de acțiuni, chiar dacă aceste acțiuni aparțin Fondului Proprietății de
HOTĂRÎRE nr. 443 din 7 august 1992 privind aprobarea statutelor proprii ale Fondurilor Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108740_a_110069]