5,675 matches
-
său creativ. Însuși poetul spune: „Dar dimineața, găseam nisipul / Risipit de pașii trecătorilor.../ Plângeam și mi-l clădeam din nou / Mai înalt! // Și astfel, în fiecare zi, / Îmi reînfiripam visul, ce ieri se năruise...” (Copilărie). Și aici se reiterează mitul Meșterului Manole, care zidește mănăstirea ce a doua zi se năruie. Și iar trebuie s-o ia de la început. Tema zidului înalt și a turnului în care se refugiază să nu-l vadă nimeni și să fie singur cu gândurile sale
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
două fortificații mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina și cetatea medievală Bălgrad. Se spune că 20.000 de iobagi români au lucrat la construcția cetății, lucrările de zidărie și pietrărie fiind făcute de muncitori și meșteri italieni, iar lucrările speciale de sculptură la porțile cetății și bastioane, realizate de o echipă de la Viena. Bogăția și varietatea decorului plastic oferă un caracter unic cetății, în rândul fortificațiilor de acest profil din Europa. Între zidurile ei s-au
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
pentru multi dintre noi un simbol, un simbol al creației și frumosului, un simbol al îngemănării naturii cu arhitectura. Gaudi, s-a născut într-un mic sătuc catalan, Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi însuși susținea că a descoperit sensul spațiului în atelierul tatălui său, printre țevile ondulate pe care le manevră părintele său. Încă din copilărie, Gaudi a
ARHITECTUL LUI DUMNEZEU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368463_a_369792]
-
Lăură Schussmann, Gh.Sucoverschi, Constantă Cornilă, Titina Nica Țene, Liviu Zanfirescu, Sandu Cătinean din Bonțida, Victor Manole, Victor Rusu, George Petrovai, Andrei Calcea, Vasile Cocarcea, Zinaida Ambroci, Petru Hasnaș, Sergiu Matei, Tudor Zeleni, Sorin Oros, Florica Ranta Cândea, Ana-Cristina Popescu, Meșter Jozsef Tamâș,Vasile S. Popa, Eugenia ponta Pete, Lucia Bibarț, Teofil Mândruțiu, Ioan Alexandru Ardelean, Elena-Valeria Ciura, maria Prahoveanu, Nicolae Chiorean, Ion Părăianu, Mioara Anastasiu, Gheorghe Petrovai, Gelu Dragoș, George Echim, Nicolae Boghian, Olimpia Bebu, Vasile Preda, Melania Cuc, Ioan
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.28, DECEMBRIE 2015. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368491_a_369820]
-
toate mănăstirile și schiturile din inima codrilor și din pustia orașelor, pentru Padeș, Bobâlna și Blaj, pentru proverbele, zicătorile și ghicitorile pline de tâlc, pentru Luceafărul, Amintirile din copilărie și Coana Chirița, pentru utrenii, vecernii și miezonoptici, pentru Miorița și Meșterul Manole, pentru Țara Făgărașului și Bruckentalul Sibiului, pentru Ilașcu, Chișinău, Ion Aldea Teodorovici, Cernăuți, Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros și Lăutarii lui, pentru Ioana Radu și Ion Dacian, Pentru gustul veninului și-al pelinului, pentru armoniile pricesnelor, pentru șuieratul vântului prin
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
2014 Toate Articolele Autorului FEREASTRA BUCOVINEI La început, cerul era alb și așa avea să fie până într-o zi când Ștefan cel Mare și-a chemat zugravii și le-a dat poruncă să-l vopsească albastru. Și-au vopsit meșterii cerul, iar când au sfârșit Ștefan le-a poruncit să taie și o fereastră în cer; și meșterii au tăiat o fereastră prin care oricine îl putea vedea pe Dumnezeu; și fereastra asta au numit-o Mănăstirea Voroneț. Referință Bibliografică
FEREASTRA BUCOVINEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367910_a_369239]
-
o zi când Ștefan cel Mare și-a chemat zugravii și le-a dat poruncă să-l vopsească albastru. Și-au vopsit meșterii cerul, iar când au sfârșit Ștefan le-a poruncit să taie și o fereastră în cer; și meșterii au tăiat o fereastră prin care oricine îl putea vedea pe Dumnezeu; și fereastra asta au numit-o Mănăstirea Voroneț. Referință Bibliografică: FEREASTRA BUCOVINEI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1458, Anul IV, 28 decembrie 2014. Drepturi de
FEREASTRA BUCOVINEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367910_a_369239]
-
locaș care ne oferă o legătură complexă cu Divinitatea și Transcendentul. În Țigănești, stând de vorbă cu oamenii care au venit să sprijine această frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul Manole care a făcut să apară această mănăstre, meșterul faptelor și al stărilor de spirit, este părintele Prodromos, iar cei „Nouă meșteri mari/ Calfe și zidari” care au pus umărul la ridicarea mănăstirii și a împrejurimilor ei, făcute după buna
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
și Transcendentul. În Țigănești, stând de vorbă cu oamenii care au venit să sprijine această frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul Manole care a făcut să apară această mănăstre, meșterul faptelor și al stărilor de spirit, este părintele Prodromos, iar cei „Nouă meșteri mari/ Calfe și zidari” care au pus umărul la ridicarea mănăstirii și a împrejurimilor ei, făcute după buna tradiție strămoșească, merită și ei un loc deosebit în
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
sprijine această frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul Manole care a făcut să apară această mănăstre, meșterul faptelor și al stărilor de spirit, este părintele Prodromos, iar cei „Nouă meșteri mari/ Calfe și zidari” care au pus umărul la ridicarea mănăstirii și a împrejurimilor ei, făcute după buna tradiție strămoșească, merită și ei un loc deosebit în baladă pentru a li se păstra numele pentru vecie: familia inginer Florinel Andrei
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
revenit domnului Dumitru Gherghina din Craiova pentru piesa „UL- TIMII OAMENI“. Premiul al III-lea s-a conferit domnului Ovidiu Ștefan din București pentru piesa „AFA- CEREA”. S-a mai acordat o Mențiune doamnei Mioara Dragnea din Constanța pentru piesa „MEȘTERUL MANOLE”. A urmat un scurt moment artistic susținut de elevii Școlii gimnaziale Țepești - Tetoiu, instructor prof. Virgil Dumitrescu. În încheiere au luat cuvântul domnul Doru Moțoc, doamna Elena Stoica și Lucian An- tonie, primarul, care a mulțumit tuturor sătenilor prezenți
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
împreună cu Arhim. Bartolomeu V. Anania. Vocea interioară a sufletului și credința statornica l-au ghidat în viața sa, iar premiile primite au fost că o recunoștință adusă dragostei de poezie, dragostei de frumos. Am fost impresionată să aflu că acest ‚,meșter’’al cuvintelor care face ca din penița să să izvorască ‚,râuri’’de poeme, a fost un patriot înflăcărat iubitor de țară, de valoare, de neam și nu în ultimul rând de carte. Prețioasă carte pe care a îndrăgit-o în
BUZOIANUL GEORGE ALEXE – A ÎMPLETIT RUGĂCIUNEA CU POEZIA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368014_a_369343]
-
bodegii, se aflau două corturi, sălașuri binecuvântate pentru țiganii opriți în Capitală vremelnic. În față, pe trotuarul îngust din piatră, se înșiruiau odată cu zorile breslele: doi căldărari și trei spoitori. Stăteau nemișcați așteptându-și clienții. Doritorii îi puteau găsi pe meșteri până-nspre ceasurile opt ale dimineții, când, nearvuniți fiind, se ridicau pornind-o repejor peste Barieră, strigându-și oferta pe străzi. Așa fusese descoperită și Lina. Cineva din vecini o adusese și o recomandase mamei. Și de atunci, de ani buni
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
cărți din alte cărți. Eu mă feresc de asta, eu încerc să fiu practician. - Maestre, sunt foarte la modă târgurile tradiționale, produsele de artizanat... - Dar știi de ce? Pentru că toată lumea umblă doar după bani. Or țăranii n-au umblat după bani. Meșterul din sat nu practica meșteșugul doar pentru câștig financiar. El era o personalitate în comunitate. Nu stătea la colțul străzii: “Bă Ioane hai la mine că eu fac porți și cumpară o poartă de la mine”. Constantin Noica îi spunea genialitate
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
chiar dacă o face genial. - Și noi orășenii de ce suntem atât de atașați și de interesați de târgurile astea? - Știi de ce? Vă spun eu. Pentru că pare exotic, din altă lume, este ieftin, dar nu întotdeauna la târg vin (și) meșterii. Un meșter adevărat de sat nu prea vine la târg. Nuuu. Comunitatea tradițională era închisă, acum s-a mai deschis e adevărat. Sunt indivizi care se organizează într-un soi de comunitate artificială, care se poate însă desființa oricând. Însă o comunitate
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
de care are nevoie: 54 de piei de bou întregi, fără zgrâieturi sau rupturi, tăbăcite natural, 40 kg de lanolina pentru a le unge, arbori înalți, flexibili pentru scheletul bărcii și catarg, modele din epoca lui Brendan găsite în arhive, meșter care să o proiecteze, echipa de curelari care să facă găuri în piele și să treacă o șuvița de piele prin ele astfel încât această lucrare din piele să țină. În sfârșit, alți 4 temerari care să învețe să piloteze barcă
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
trecut ciale corăbii ce știi și domniia ta pre Dunăre în sus. I pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii. I pak să știi cumu se-au prins nește meșter(i) den Țarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta. I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș(i) și de generemiiu Negre
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei;al baladei”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
Natura și istoria sunt în mâinile lui Dumnezeu,nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele”Meșterul Manole”,”Miorița”,”Toma Alimoș”și”Cântecul lui Vălean”sunt de natureă negativă, nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”,fiindcă” Cine își curmă viața
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
era făcut să pregătească nu acțiunea,ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea”Miorița””Imn cu pervay de baladă”,sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere,”Meșterul Manole”este o”doină”tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locș de cult. In acest context mă simt torturat de antinomia existenței ca în opera lui Nechifor Crainic:”Ca trup material și muritor
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
o aripă de înger sub streașina cerului: „Am înțeles atunci că o icoană e ca o sfântă Liturghie, dar în linii și culori, la care cel ce o oficiează nu are dreptul să pună nimic de la el.” Piesa de teatru Meșterul fără nume i-a adus Eroului Radu Mărculescu prin gala UNITER în 1992, locul 2 din cele 102 piese înscrise în competiția de artă concurențială a momentului respectiv. Pentru salvarea libertății spiritului, a entității ontologice, a conștiinței creștine pe care
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > "RUGINA LINISTII" LA MESTERUL CUVINTELOR - SIMION SUSTIC Autor: Angela Monica Jucan Publicat în: Ediția nr. 88 din 29 martie 2011 Toate Articolele Autorului „RUGINA LINIȘTII” LA MEȘTERUL CUVINTELOR - SIMION ȘUȘTIC „nu-ți dau nici o zi și nici un fluviu / și nici o zi să o întinzi cort în deșert / căci clopotele-au prins rugina / liniștii și nopțile-au zburat din lilieci // ține o iarnă / mi-am plătit / meduzele ce
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
iarnă / mi-am plătit / meduzele ce au uscat oceanul // nici o grijă invidie / n-am să aștept în nici un cuvînt / care are prea multe dicționare // și totuși ai dormit în cheile mele / vreau să deschid cu tine o fîntînă” (Simion Șuștic, „Meșterul fîntînar”) S-au făcut șapte ani de când Simion Șuștic (și Coman, după o iubită care l-a trădat) s-a stins, cu multă amărăciune din această lume bântuită de egoism și nepăsare și părăsire, pe care el a cunoscut-o
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
mai bun în noi, dar și să primim de la cei din jur” - scrie Ligia Seman, în ... XVIII. "RUGINA LINISTII" LA MESTERUL CUVINTELOR - SIMION SUSTIC, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 88 din 29 martie 2011. „RUGINA LINIȘTII” LA MEȘTERUL CUVINTELOR - SIMION ȘUȘTIC „nu-ți dau nici o zi și nici un fluviu / și nici o zi să o întinzi cort în deșert / căci clopotele-au prins rugina / liniștii și nopțile-au zburat din lilieci // ține o iarnă / mi-am plătit / meduzele ce
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
iarnă / mi-am plătit / meduzele ce au uscat oceanul // nici o grijă invidie / n-am să aștept în nici un cuvînt / care are prea multe dicționare // și totuși ai dormit în cheile mele / vreau să deschid cu tine o fîntînă” (Simion Șuștic, „Meșterul fîntînar”) S-au făcut șapte ani de când Simion Șuștic (și Coman, după o iubită care l-a trădat) s-a stins, cu multă amărăciune din această lume bântuită de egoism și nepăsare și părăsire, pe care el a cunoscut-o
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]