1,175 matches
-
narează nu atât cu obiectivitate, cât prin ignorarea subiectivității. Neintrând În calculele inițiale ale scriitorului, autoportretul se va releva, așadar, numai prin accident. Ieșirea din cursivitatea cotidianului va avea loc printr-o fractură, prin violentarea (pe cale directă, ori prin inducție mediată) a linearității, a uniformității - prin absența asperităților, dar și prin monotonia Întâmplărilor multiplicate la nesfârșit ale existenței zilnice. Această ieșire din normă nu este asimilabilă Întotdeauna accidentului. Dar ea presupune de fiecare dată posibilitatea obiectivării autorului de jurnal. Deși ni
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
prindă ființă tocmai opunându-se realității care l-a creat. Material și imponderabil În egală măsură, el instituie și ordonează o lume. E un fond fără formă, posibilitatea Însăși devenită real. Din perspectiva unei filozofii a creației, jurnalul e reflecția mediată a conglomeratului de senzații și imagini numit realitate. Orice jurnal dobândește o identitate materială, o formulă care-l face inconfundabil și, În același timp, irepetabil. S-a observat de multă vreme (Béatrice Didier 1, Michel Foucault 2) că principalul adversar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
față de conflict.........................................8 6. Gestionarea conflictelor..........................................9 7. Abordarea conflictelor...........................................13 B. Medierea..................................................15 1. Definiția și necesitatea medierii................................ 15 2. Scopul medierii...................................................16 3. Avantajele medierii............................................... 16 4. Condițiile medierii................................................ 17 5. Medierea elevilor..................................................18 a) Mediatorul...................................................18 b) Mediatul.....................................................19 c) Etapele și pașii medierii...................................19 CAP. II Opționalul de medierea conflictelor. Analiză de nevoi 1. Aspecte generale......................................................27 2. Modalități și exerciții de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
facilita dialogul dintre cei aflați în conflict, în vederea găsirii unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților implicate cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. 3 2. Surse de conflict Conflictele apar în mai multe feluri. Ele au următoarele surse: • nevoi fundamentale; • valori diferite; • percepții diferite; • interese diferite; • resurse limitate; • nevoi de natură psihologică. * Nevoile fundamentale sunt acei
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să se desfășoare este necesară prezența mediatorului și a mediatului. a) Mediatorul este pregătit pentru a facilita dialogul dintre cei aflați în conflict, în vederea găsirii unei soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților adverse cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social; • să empatizeze cu ceilalți; • să dezvolte capacități pentru rezolvarea problemelor și a situațiilor dificile. c
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social; • să empatizeze cu ceilalți; • să dezvolte capacități pentru rezolvarea problemelor și a situațiilor dificile. c) Etapele și pașii medierii a) Medierea conflictelor impune
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
problemei; tot ce se va relata în timpul medierii este confidențial. Mediatorul se va asigura dacă mediații accptă și sunt de acord cu regulile de bază stabilite. Prezentarea problemei Mediatorul va asculta pe cei aflați în conflict. Va cere unuia dintre mediați să înceapă, povestind ce s-a întâmplat, și ce crede el despre aceasta. Mediatorul va rezuma faptele și-i va întreba pe elevi dacă este corect. În situația în care lucrurile sunt neclare, va pune întrebări pentru a clarifica detaliile
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
și va înțelege, ambele părți constituind o punte de legătură pentru înțelegerea reciprocă, va încuraja 23 exprimarea sentimentelor și expunerea opiniilor. De cele mai multe ori sentimentele rănite sintetizează, de fapt, sursa conflictului. Alegerea soluției Li se sugerează și li se cere mediaților să fie de acord ca: fiecare să-și dea silința să rezolve conflictul; să se abțină a aduce insulte, jugniri celuilalt; să se abțină a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește celălalt; îl va asculta cu atenție, empatizând cu celălalt
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește celălalt; îl va asculta cu atenție, empatizând cu celălalt, fără a-l întrerupe. Dacă apar informații noi în relatarea vreuneia dintre părți, întrebați cum le afectează aceasta punctul de vedere, îndemnându-i pe mediați să vorbească unul cu celălalt. Fiecare dintre elevii implicați va repeta ce a spus persoana cu care se află în conflict. Dacă unul dintre ei nu va reda corect ideile celuilalt, i se va cere să repete și să clarifice
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
la un acord. Mediatorul trebuie să aibă o poziție neutră. 25 Semnarea acordului Dacă s-a ajuns la o înțelegere, mediatorul o rezumă cu glas tare și scrie totul pe „Foaia cu rezultatele medierii”, după care mediații vor semna. Elevii mediați sunt felicitați pentru rezultatele obținute și sunt rugați să completeze (fără semnătură) o foaie de evaluare a mediatorului. Aceasta va fi înmânată coordonatorului (adult) medierii. 26 CAPITOLUL II OPȚIONALUL DE MEDIERE A CONFLICTELOR ANALIZĂ DE NEVOI 1. Aspecte generale Specialiștii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator în formare. Mediul educativ specific, școlar, include: 51 arhitectura
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
abilitatea intrinsecă a sistemului imunitar de a răspunde la anumite antigene, bazată pe prezența unor limfocite desemnate Lyz1, selectate pentru expresia unui anumit repertoriu de specificități de anticorpi (Lewin, 2000). S-a înțeles astfel că există un răspuns imun (RI) mediat umoral, în cadrul căruia se realizează producerea de imunoglobuline specifice pentru molecule străine organismului, cu valoare de antigene. Acesta reprezintă evenimentul primar în realizarea RI. Recunoașterea antigenului (Ag) de către anticorpul (Ac) corespunzător conduce la realizarea complexului Ag-Ac. Formarea acestuia mobilizează alte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulă B, celula T helper secretă limfokine care stimulează celula B să se dividă prin mitoză și să sufere diferențiere spre a sintetiza anticorpul specific antigenului, devenind celulă plasmatică (din Kimball, 1994). Pe de altă parte, există un răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau celule T ucigașe , adică T killer. Un asemenea răspuns imun mediat celular este declanșat de invadarea organismului de către un parazit intracelular (de exemplu bacterii intracelulare, virusuri). Celula
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
specific antigenului, devenind celulă plasmatică (din Kimball, 1994). Pe de altă parte, există un răspuns imun mediat celular, realizat de către o clasă de limfocite T numite celule T citotoxice sau celule T ucigașe , adică T killer. Un asemenea răspuns imun mediat celular este declanșat de invadarea organismului de către un parazit intracelular (de exemplu bacterii intracelulare, virusuri). Celula gazdă invadată de virus expune la suprafața sa antigene virale, care sunt recunoscute de către receptorul celulelor T, desemnat TCR. Acesta reprezintă echivalentul din limfocitele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
optim al răspunsului imun. 1.2.1.1. Limfocitele B Limfocitele B reprezintă 5-15% din totalul limfocitelor circulante și constituie o fracțiune funcțională majoră a populației limfocitare. Împreună cu descendenții lor diferențiați (limfoblastul, plasmacitul), limfocitele B sintetizează anticorpi, efectorii răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Limfocitul B imunocompetent, (matur, dar neangajat) sintetizează cantități mici de molecule ale unui izotip de Ig, care rămân legate de membrana limfocitului, având rol de receptori de antigen, adevărate „antene” de detectare a antigenului (Ag) specific (fig. 1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigen. Limfocitele T mature exprimă markerii moleculari CD4 sau CD8. Aceste molecule aparțin suprafamiliei imunoglobulinelor. Celulele CD4 au de obicei funcție helper, iar cele ce exprimă markerul CD8 sunt citotoxice. Limfocitele T îndeplinesc funcții complexe, atât efectoare ale răspunsului imun mediat celular, cât și reglatoare, prin intermediul unor factori umorali pe care îi secretă, denumiți limfokine. Limfocitele T realizează următoarele funcții:- liza celulelor care exprimă molecule nonself pe suprafața lor;- reglarea răspunsului imun;- medierea reacțiilor de hipersensibilitate întârziată. Aceste funcții sunt rezultatul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hypersensitivity): exprimă markerul CD8. Funcțiile limfocitelor Th se realizează prin intermediul limfokinelor secretate. In funcție de limfokinele pe care le sintetizează, limfocitele Th se clasifică în două subseturi:Th-1 și Th-2. Celulele Th-1 (Th-c) secretă, citokine de tip 1, stimulatoare ale imunității mediate celular (IFN γ, IL-2 și TNF β). Citokinele de tip 1 produc următoarele efecte: stimulează reacția de citotoxicitate și inflamatorie asociată cu reacțiile de hipersensibilitate întârziată. In esență, limfocitele Th-1 au rol în edificarea unui răspuns imun mediar celular (RIMC
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stimulează răspunsul imun umoral față de paraziții extracelulari (stimulează diferențierea limfocitelor B spre plasmocit) și instalarea stărilor alergice prin capacitatea lor de a induce sinteza IgE și de a stimula mastocitele. În esență, limfocitele Th-2 sunt implicate în edificarea răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Prin toate aceste efecte, limfocitele Th sunt amplificatoare ale răspunsului imun Limfocitele CD8 (T citotoxice sau limfocite TD) reprezintă 25-35% dintre limfocitele T circulante. Funcția lor constă în efectul litic prin contact celular direct asupra celulelor infectate cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Antigenele de transplant sunt implicate în reacțiile de respingere a țesuturilor străine incompatibile imunologic, adică acelea care au un spectru diferit de antigene de histocompatibilitate. Prezența acestor antigene pe suprafața celulelor este o condiție sine-qua-non în realizarea unui răspuns imunitar mediat celular. Pe baza criteriilor serologice, adică după proprietățile lor antigenice manifestate în testele de citotoxicitate, proteinele CMH clasa I de la specia umană sunt încadrate în trei categorii desemnate HLA-A, HLA-B și HLA-C, acestea reprezentând tipurile „clasice” de antigene de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de injectare a tuberculinei, producând reacția intensă la tuberculină, ale cărei semne clinice specifice oferă medicului aprecierea asupra capacității sistemului imunitar al celui testat de a opune rezistență la atacul agentului patogen real al tuberculozei. Celulele TCD4+ stimulează deopotrivă imunitatea mediată celular și imunitatea mediată umoral prin intermediul limfokinelor. IL-2 este principala limfokină a celulelor TCD4+ care stimulează răspunsul limfocitelor B la antigenul specific și proliferarea acestor celule în clone secretătoare de anticorpi. Datorită acestui rol pe care îl au celulele TCD4
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
producând reacția intensă la tuberculină, ale cărei semne clinice specifice oferă medicului aprecierea asupra capacității sistemului imunitar al celui testat de a opune rezistență la atacul agentului patogen real al tuberculozei. Celulele TCD4+ stimulează deopotrivă imunitatea mediată celular și imunitatea mediată umoral prin intermediul limfokinelor. IL-2 este principala limfokină a celulelor TCD4+ care stimulează răspunsul limfocitelor B la antigenul specific și proliferarea acestor celule în clone secretătoare de anticorpi. Datorită acestui rol pe care îl au celulele TCD4+ de a ajuta, adică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
atacului agenților infecțioși. În cazul în care este infectat și cu bacilul tuberculozei, bolnavul SIDA devine negativ la testul tuberculinei. Un asemenea răspuns negativ la testul tuberculinei este interpretat a reprezenta rezultatul incapacității organismului de a realiza un răspuns imun, mediat celular. Interacțiunea limfocitelor TCD4+ cu celulele prezentatoare de antigen (APC) se realizează și prin implicarea receptorilor din celulele T, precum și a unor molecule de adeziune (fig. 8.12). Moleculele de adeziune LFA și ICAM intervin în fazele inițiale ale interacțiunii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și sunt responsabile pentru respingerea țesuturilor străine recunoscute ca atare în virtutea seriei particulare de antigene de transplant pe care acestea le poartă pe suprafața lor. În sistemul imunitar, prezența acestor antigene pe celulele țintă este cerută de realizarea răspunsului imun mediat celular. Clasa I de proteine CMH este definită serologic prin proprietățile lor antigenice. Proteinele CMH clasa II se întâlnesc pe suprafața limfocitelor B și T și a macrofagelor. Aceste proteine sunt implicate în comunicarea dintre celulele specializate în realizarea răspunsului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ucidere mediată de celula T a celulelor țintă sau a interacțiunii antigen- anticorp, mediată de limfocitele B. Receptorul TCRαβ este responsabil de îndeplinirea funcției celulei T helper, în cadrul imunității umorale (fig. 9.4) și a celulei T killer , în cadrul imunității mediată celular (fig. 9.5). Răspunsul imun cere ca o celulă T să recunoască o celulă gazdă care expune un fragment al unei proteine străine pe suprafața sa. În cadrul acestui proces, celula T recunoaște simultan antigenul străin și o proteină CMH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]