1,605 matches
-
și se înalță în sfera obiectivului. El se caracterizează prin inteligență profundă și meditativă, aspirație spre absolut, atitudine obiectivă asupra realității, sacrificiu de sine pentru atingerea idealurilor. În opoziție cu geniul, omul de rând nu-și poate depăși condiția obiectivă, mediocritatea, fiind dominat de voința oarbă de a trăi și de a fi fericit. În elaborarea acestui poem cu înțeles alegoric, Eminescu a preluat motive mitologice de la filosofii greci Platon și Artistotel, din filosofia indiană, din mitologia creștină, la care se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la 1868, cultura română era un transplant de forme străine pe "suflet românesc". Dar deschiderea spre Occident permite o manifestare autentică a culturii apusene la noi, manifestare benefică. În această situație, mentorul Junimii susține: o acțiune permanentă, de descurajare a mediocrităților și evitarea formelor fără fond. În lipsa unor conținuturi pe măsură, formele devin primejdioase; acestea se discreditează în opinia publică. Direcția nouă în poezia și proza română Un articol în care este agreată literatura care "se caracterizează prin simțământ natural, prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
valabil și merită să constituie o temă de reflecție curentă: "Însă precum în politică nu suntem pentru utopii, așa și în literatură nu suntem nici pentru pedantism, nici pentru șarlatanism; suntem pentru adevăratul progres. Urâm confuziile babilonice, urâm ignoranța și mediocritatea ascunse sub cuvinte răsunătoare, dar reci de simț". Aceasta voia să însemne, în fond, preeminența valorilor, principiu apărat și cu alte ocazii, dar mai ales la investirea lui Cuza ca domn: "La legi nouă, om nou!" Fiindcă adevărata valoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de la începutul secolului, îl prețuia pe F. Palacky pentru "onestitatea superioară a scrisului și a vieții sale", iar pe Masaryk pentru existența lui filosofică. Ceva din frământarea lăuntrică a gânditorului se reflectă în sfera politică și o înalță. Din contra, mediocritatea celui ajuns la cârmă se răsfrânge dramatic asupra comunității. De aceea, tocmai, milita și Pârvan pentru maxima spiritualitate, fie că e vorba de individ sau de organismul social. Cum altfel să se atribuie sens și durată suferinței colective? Cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și poate de asta e mai bine să o numim "matria"39, adică "acel ceva ce adăpostește și încălzește în momente de singurătate și frig"40. O temă prezenta constant la Cioran și Sábato este suferință, că singurul leac contra mediocrității, suferință modifică temperamentele, ideile, obiceiurile, moravurile, ajunge chiar să inverseze sensul existentelor, pentru că orice suferință mare și care durează acționează asupra fondului interior al ființei, pe care il schimba, iar "schimbându-l, înseamnă că se schimbă și relația acesteia cu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
orgoliul. Normalizând suferință, făcând din această o condiție de acces la divinitate, căreia i se supune el însuși, Cristos le interzice oamenilor să-și conceapă suferință că pe o alegere, nu divină, ci intimă, ca armă cea mai potrivită împotriva mediocrității. Cristos îl întoarce pe om de la a-și înfrunta propria tragedie, nu numai "cu curaj și vitejie", așa cum spune Nietzsche, dar și cu furie contra fatalității care însoțește omul încă de la naștere. Demistificând religia, Cioran caută răspunsuri în mistica, atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui Creangă și Slavici, comediile lui Caragiale și, în cele din urmă, romanele lui Duiliu Zamfirescu. Tudor Vianu a găsit câteva trăsături distincte ale societății Junimea: spiritul filozofic și cel oratoric; gustul clasic și academic, ironia și spiritul critic. Ridiculizând mediocritățile și combătând pericolele unei culturi neasimilate, „Junimea a adus o atmosferă de lucru temeinic făcut. Prin ea se marchează în istoria culturii și literaturii începutul funcționării sigure și la obiect a spiritului critic, instaurarea unui înalt nivel de exigență față de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
la repetenție în anul școlar 2009-2010. Lipsa motivației de învățare s-a observat din primele clase și are la bază în cea mai mare parte indiferența părinților față de educația copilului în general. Astfel, situația școlară s-a menținut în zona mediocrității spre slab, elevul nepărând a fi afectat nici de faptul că a trebuit să repete clasa a IV a. IV. Date privind dezvoltarea personalității Percepție: lacunară Atenție: instabilă, se concentrează greu în activitate. Este foarte ușor distras de cel mai
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
pune eșecul nu atât pe seama hazardului care ,,a regizat" eronat spectacolul printr-o distribuție prost aleasă (,,De ce soarta a ales-o tocmai pe mititica Viky să joace un rol atât de important?" se întreabă excedat eroul din Ioana), cât pe seama mediocrității actorului"123. Criticul observă în proza lui Holban notațiile pe care personajul acestuia le face pe tema incompatibilității dintre ,,actor" și ,,rolul care i-a fost distribuit", asociindu-l din această perspectivă cu Thomas Mann, al cărui personaj, Hans Castorp
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
îmi răspundea. I-am cerut să văd ce e și mi-a arătat-o bucuros. Era o romanță din cele pe care le vând colportorii prin cafenele, prost tipărită, cu notele greșite și versurile anapoda."417 Lipsa de talent și mediocritatea exhibate de către D. constituie deopotrivă "schisma" complexului Pygmalion și a textului, exemplificând mitemul "zidului părăsit" în modalitatea noastră de interpretare pornind de la balada Meșterului Manole. Harul femeii de a scrie "prinde viață", devine operant, în schimb replica masculină rămâne în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
e mai trist, întregul arsenal al Mirandei de a-l trezi la realitate, de a-l umaniza și lumina, printr-un fel de psihoterapie ad-hoc, de a-l îmbrobodi prin varii stratageme, inclusiv sexuale, se irosește în zadar. Suspiciunea, calculul, mediocritatea blindată, funesta frigiditate a "partenerului" se dovedesc a fi tot atâtea ziduri inexpugnabile. Miranda, în cele două luni de claustrare supravegheată, se confruntă cu psihopatologia unui avorton, neîncetând să-l numească ucigaș al vieții și frumuseții. Colecționarul este un criminal
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
părăsește Germania. Revine într-o Atenă ocupată de naziști. Refuză să predea la Universitate, dedicându-se exclusiv șahului și grădinăritului. Își va recunoaște în fața nepotului biograf și narator nenorocul de odinioară și falimentul actual. Falimentul în acel soi de voită mediocritate ("cultiver son jardin") care, ce-i drept, îl scutise de nebunie (vezi cazul lui Georg Cantor) sau de tentative de sinucidere (Tuning, Godel ș.a.). Naratorul ajunge la concluzia că păcatul mortal al lui Petros fusese trufia. Păcat de care vrea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în situații absurde, grotești sau terifiante, între farsă tragică și atrocitate incredibilă. Analista a ascultat ani în șir visele, ideile fixe, delirul și frustrările unei tipologii mediocre, pe jumătate nefericite, pe jumătate demente, temându-se acum să nu naufragieze în mediocritatea propriei clientele. În timp ce pacienții îți descarcă visele și închipuirile, Cora se preface că și le notează, de fapt scriindu-și lista de cumpărături. Chiar și cel mai recent pacient, Nagy pare doar obișnuitul, previzibilul obsedat: "cei buni se sinucid, ceillalți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aceea, o datorie pentru fiecare“, scria Weininger. Din perspectiva acestui idealism exacerbat, pentru o personalitate puternică nu va mai fi posibilă decât genialitatea/sfințenia sau căderea. Încercarea de a realiza un compromis între cei doi poli îi apărea drept sigiliul mediocrității. Concluzia inevitabilă, o concluzie pe care Weininger și-a asumat-o prin ultimul act al vieții sale, era: Fii geniu sau dispari. Acest act, expresia loialității sale necondiționate față de o idee, a făcut o enormă impresie și a asigurat cărții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
identitate unică, vom putea înțelege mai bine de ce Wittgenstein a fost atât de chinuit în adolescență și în prima sa tinerețe de gândul că este o ființă mediocră și s-a îndoit că merită să trăiască în acest regim al mediocrității. I-a mărturisit mai târziu prietenului său David Pinsent că aproape zece ani, între 1903 și 1912, a fost adesea puternic tentat să pună capăt acestui chin luându-și viața. Doar încrederea în înzestrările sale, pe care i-a insuflat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
bine, sunt foarte sigură că nu l-am înțeles. Cred că este greu să nu oferi o versiune a atitudinilor sale care să-ți fie ție accesibilă, dar atunci relatarea este de fapt numai despre tine; este infectată de propria mediocritate sau micime sau lipsă de complexitateă“52 Despre cei zece ani, care au trecut până în 1929, când Wittgenstein a revenit la filozofie, s-a vorbit ca despre „anii săi pierduți“. Poate că nu așa au fost resimțiți ei de către Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
registru similar, sunt și spiritele gregare, culpabile de asumarea inconștientă a anonimatului ca destin: "suntem/ suntem asemenea unei turme/ și ne hrănim/ cu rodul altor vieți/ ce poartă de la noi/ amprenta morții" (Mai crezi). Celălalt nume al anonimatului este, firește, mediocritatea acoperită de scoria groasă a ridicolului: "ridicolul/ eternul cadou/ pe care ni-l facem/ reciproc/ într-o splendidă banalitate/ de gesturi/ și un buchet de flori/ proaspăt ucise" (Nu știu...). A nu se înțelege însă că acest gen de sentință
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea defaimează femeia mondenă, "oisive, frivole, inutile, inconsciente de șes devoirs, elle est le contre-modèle de la femme de foyer" [Martin-Fugier, p.14]. Printre cauzele acestei demitizări figurează izolarea morală a femeii, instabilitatea sentimentului de dragoste, mediocritatea sau influențarea îndrăgostitului 58, falsă identitate 59 ș.a. Destinul Parizienei demitizează dragostea romantică. Maupassant surprinde într-un singur alineat dramă legăturii cu o astfel de femeie, în care raportul dominat/dominant se schimbă și demitizează vraja puterii feminine fatale 60
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de la parole qui l'emporte, le souci de la mise en scène esthétique. Le héros devient l'aventurier et l'aventure devient le tour de force d'un discours bien retenu" [Blanchot, p.555]. Flaubert și școala lui Emile Zola consideră mediocritatea drept însemn al adevărului. Personajele lor sunt veridice prin faptul că nu sunt nici complet albe, nici complet negre, nici exagerate. În noua situație socială, în condițiile căreia se schimbă reprezentările tradiționale despre om și locul lor în lume, personajul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
placer des fleurs sur une jardinière et des cigares dans un fumoir, sans compter leș gravures, le défilé de faiseuses" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.80]. Totuși, lipsa unei armonii și a gustului rafinat îi trădează trăsăturile de mediocritate 280. Parizienele știu că succesul dineurilor depinde în mare măsură de meniu și ceremonialul de servire, de aceea se ocupă personal de supravegherea sau aranjarea în toate detaliile. Partea gastronomica este un capitol aparte, servirea rafinată se aseamănă cu o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
încât roșești la lectură și închizi cartea. Ei bine, o astfel de literatură este lansată în festivități orale și scrise, absolut contrariante. La "România literară" este o voce tânără, numită Ciotloș, care mai descurajează din când în când câte o mediocritate veleitară. Însă, dacă stăruie, autoritatea lui va fi benefică. "Este lipsit de înțelepciune mai ales ca un critic, dar și un scriitor, să răspundă criticului său". Având în vedere tema dialogului nostru, cum ați dezvolta sintagma "critica criticii"? Considerați că
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pietatea cu care intri într-o catedrală, fiindu-mi teamă să nu tulbur liniștea. Atât cât am avut șansa să o cunosc și să o percep ca om pe Elvira Sorohan este un intelectual rasat, care urăște compromisul, nu suportă mediocritatea și îi repugnă impostura, mai cu seamă cea intelectuală. Admir năzuința d-sale spre perfecțiune, luciditatea profesorului și acribia scriitorului. Sper ca aceste cuvinte să nu-i pară omagiu gol și să nu mă închipuie în postura celui care înșiră
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
limba în cadrul ei diacronic. Amintirea ziselor înțelepțite de trecerea prin strunga anilor a întărit programatic starea națională a expresiei. Valorile poetice ale exprimărilor vechi au fost repuse în circulație și altfel decât prin intermediul marii poezii, maiestatea evocărilor tocind acum, prin mediocritatea dominantă, vorbe exaltate romantic. Rularea lor dinspre poezie spre istorie și înapoi a produs adesea degringoladă estetică, însă a pavat temeinic, lexem cu lexem, piatră peste piatră metaforică stufos-romantică, drumul expresiv al limbajului artistic. În mod cert acum, și în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în fața lumii, puțin comunicativ și retras. Să fie această himeră, atât de diferită de toate celelalte, o încercare ermetică de a se legitima? Constantin Prodan explică himerele paciuriene printr-un fel de psihologie a frustrării, a recluziunii resemnate, lucide, în fața mediocrității contemporanilor: "se închide în sine însuși și dă drumul fanteziei în acea serie de "Himere", animale apocaliptice, în cari sunt poate concepțiile lui din copilărie în fața poveștilor"346. Reflexul creator ar constitui și o recuperare a unei vârste magice, cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puțin în fazele de început, un public atât de entuziast? Câteva soluții de răspuns pot fi identificate: o primă sugestie ar fi chiar monocromia peisajului evenimențial al timpu-lui; întâmplările culturale publice, extrem de rare, și, în mare parte, aflate în zodia mediocrității, au amplificat efectul conferințelor și au furnizat un public numeros. Criteriul acesta cantitativist, chiar dacă pare facil, este important căci indică în prelecțiunea ca atare o primă cristalizare a ceea ce se numește "eveniment cultural" autentic; un alt posibil răspuns pentru succesul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]