3,725 matches
-
nu mai contează prea mult, pentru ca totul este o accepțiune totală! Dar, nu o accepțiune simplă, ci este chiar contopirea cu tot și cu toate, cu ‘atingerea’ Lui Dumnezeu, cu uniunea cu semenii, fuziunea cu aproapele. I șu s întreabă meditând într-o predică: “poți spune că îl iubești pe Dumnezeu dacă nu îți iubești aproapele?” Lucrurile sunt indisolubile, iubirea și dăruirea contopindu-se în verva instinctuala de a creea, ori dacă posibil învierea personală devine nesigură din cauza multor aspecte ale
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
și după moarte. Cum făcea pelerinaj, nu la locuri sfinte, ci la sfintele locuințe ale amărâtelor creații ale Dumnezeului lor, oamenii, care miluiau peregrinul umplând-ui bolul de mâncare pentru un sfat, o mângâiere. În lungile sale drumuri între așezările omenești, medita la Dumnezeul său și la greutățile creațiilor sale, se hrănea precum pustnicii cu rădăcini și fructe, căutând mijloace eficiente de ușurare a vieții celor pe care urma să-i întâlnească pe baza experiențelor trăite de cei înainte vizitați. O cu
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care l-au făcut cunoscut pe sculptor în întreaga lume. Intrând în atelier, pentru început, am făcut câteva poze cu sculptorul așezat la birou, meditând, sau în mijlocul lucrărilor sale așezate fie direct pe pardoseală, fie pe rafturi, după nevoia lor de spațiu. Multe din ele păreau că așteaptă suflarea care să le dea „viață” pentru a putea umbla în lume, cum ne va mărturisi, ulterior
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
făcut aș mai putea interpreta și în felul acesta: pe Pământ trăiește Omul aspirând la albastrul infinit - Cerul. - ”Hai”! - ceea ce, în limba japoneză, înseamnă, da! - Ikebana este și o formă de meditație, îmi spune Emiko. Înainte de a face aranjamentul floral, meditezi la ceea ce vrei să exprime el, simbolistic. Trebuie să sugereze sentimente adânci exprimate prin culoare, stadiu de înflorire al florii, crenguța uscată, cât și prin forma vasului în care se aranjează florile. De fapt, se urmărește ceea ce ai spus la
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
aluneca undeva în gol și golul nu se mai termina, se ducea plutind ușor cu niște aripi mari de ceară ca un Icar hăituit de demoni... Se trezi din visul ei și privi în jur, era liniște; singură în cupeu, medită la visul ei, cine era acel căpcăun care-i înfiorase copilăria?, citea Schiler, cartea îi căzuse din mână când adormise, o ridică ușor și începu s-o răsfoiască... CAP.14 După plecarea Veronicăi din Viena, Eminescu rămase parcă într-un
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
ori poate că nici nu m-a văzut”, a concluzionat el. „Este în spatele mașinii oprite pe banda a doua. Poate că este și el grăbit ca acel copil care a trecut ca acceleratul pe lângă mine! Bine că au ținut frânele!”, medita nevăzătorul înaintând încet, dar sigur, mulțumind cu brațul liber, printr-un semn prietenesc folosit numai de el, șoferilor în cauză. A mai făcut doi pași. Se gândea deja că după următorii trei va fi pe trotuarul celălalt, dar nu a
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
am tot pus întrebări o mie, de ce când binele îl fac, Apare ca răsplată răul, ca valul pe un pașnic lac, De ce îmi răscolește duhul și ochii-mi plâng neîncetat, Când toată viața și trăirea lui Dumnezeu am închinat? Tot meditând la Cartea Sfântă, la slova Domnului Cristos, Îmi amintesc ce ne vorbește, c-om suferi aicea jos, Că lumea care nu-L cunoaște pe Dumnezeu, va prigoni, Pe toți acei ce sunt pe Cale și îi vor face-a suferi, C-
NUMAI TU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350066_a_351395]
-
dorit să aud din nou predica despre Calea cu opt brațe a Preafericitului Gautama din clanul Shakya, cel ce era regele asceților, cel care a reușit performanța să se hrănească doar cu un bob de orez pe zi. Mintea-mi medita prin ținutul preafericiților, iar pe nori de tămâie înmiresmați pluteau Boddhisattva-și plini de milă pentru lumea Mayei în care noi, muritorii ne dormim somnul Samsaric. Îl vedeam pe marele ascet cum rezista tentației demonului Mara, care i-a trimis spre
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > IOAN BOTEZĂTORUL Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 736 din 05 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului IOAN BOTEZĂTORUL În celula singuratic, Stă profetul meditând: A vestit împărăția, A fost focului solia, Și-acum moartea așteptând, Sigur vrea acum să fie, Isus vine din înalt? E Mesia din vecie, Din cereasca-mparatie, Este-Acela așteptat? Și-a trimis pe-ai săi sa-ntrebe: Ești Tu Cel
IOAN BOTEZATORUL de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350203_a_351532]
-
mulți morți au înviat. Slabii-si capătă puterea, Si săracii Evanghelia, De la Cel mult așteptat. Iar Ioan este acela , Înaintea mea trimis, Cel ce-mi pregătește calea, Curățind cu grijă aria. E Ilie cel promis. În celula singuratic, Stă profetul meditind. A vestit împărăția, A fost focului solia, Și-acum moartea asteptind, A primit în dar răspunsul La-ntrebare chinuit. Domnul Isus este Unsul, Hristos ce va fi străpunsul, Mesia ce-a fost promis. Îndoieli cînd te-or cuprinde, Poti sa
IOAN BOTEZATORUL de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350203_a_351532]
-
acest lucru sunt sigur: iubea viața aproape cu patimă. Și sunt convins că încerca să le insufle această energie pozitivă, această dorință de „a fi” și rudelor, și apropiaților. * ...Închis într-o încăpere în care un păianjen își țese pânza, meditând asupra sensurilor existenței și ale devenirii noastre ca oameni. Dar, de la un moment dat, păianjenul meu a dispărut. Eu nu i-am făcut nimic, dar poate a fugit pe balcon sau în altă parte. Și nu a mai apărut un
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
i-am răspuns. „Cu multă plăcere”. * ...Mi-o imaginez pe Silvia, în aceeași încăpere, dezbrăcându-se în fața lui Andrei, făcând dragoste cu el pe acordurile melodiei „Nights in White Satin”, strigând către mine... Eu, într-un colț al aceluiași apartament, meditând la facerea lumii, la strigătul ancestral, la zborul vulturului... Și la condiția de om. Fatal, cuprins de gelozie, uit de preocupările mele intelectuale. În încăpere pășește același emisar, cu aceeași tavă. „Aleg să îmi joc viața la ruletă”, rostesc. „Cel
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
seama în ce a constat „lipiciul” acestei trilogii - are un potențial de evocare fantastic, are ecou în inima noastră, reflectă societatea de azi, poate din România, din SUA, din Korea de Nord etc - o lume la care ar trebui să medităm. De aceea, aceste articole sunt întitulate „Reflecții”, nu sunt comentarii literare, nu sunt rezumate. Este ceea ce a rezonat în mintea mea, în structura mea sufletească. Să începem cu tatăl lui K, absent pe toată desfășurarea poveștii, totuși atât de remarcabil
JOCURILE FOAMEI (1) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350251_a_351580]
-
slujitori erau în slujba acestei vile aflată la dispoziția împăratului. Cu tot acest lux cu care se înconjura, Tiberius ducea totuși o viață destul de simplă deprinsă în lungile campanii din Europa unde împăratul triumfase în fruntea legiunilor sale. Uneori Tiberius medita la trecutul propriu și își făcea o analiză a vieții sale. Așa făcuse la timpul său și Augustus spre finalul vieții sale, făcându-și o listă cu realizările sale privind situația finanțelor și cea militară, realizările sale în politică și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului VIAȚA Nu știu de ce m-am întors până acum din moarte de atâtea ori. Poate a venit în locul meu mama. Poate m-a chemat o fată Pe care am iubit-o Să îi meditez copilul, La programare, Poate m-a chemat un coleg Să îmi spună că și-a adus aminte de mine, Poate m-a chemat un profesor Să îi spun mulțumesc, Poate m-a chemat un actor Să scriu o cronică dramatică
VIAŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361910_a_363239]
-
să înțeleagă din toate scenele acelea oribile? Iar ea, fetița de atunci, câtă încredere a avut în animalul acela de băiat, în nemernicul acela! Îmi pot imagina cât a suferit... Pot înțelege cât a durut-o frângerea aripilor ei feciorelnice...”, medita avocata, uitând de trecerea timpului. O privea fără să o vadă. Trăia, în schimb, dureros de real, scenele înfățișate de Violeta printre lacrimi și frământări necontenite de mâini. A lăsat-o să se liniștească puțin. Timpul o presa și regreta
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
calești, Mi-a pătruns adânc în cuget Dorul după alte lumi Neputințele când nu-mi Regăsesc tihna din suflet Și-am stat astfel de voroavă Cântec de vioară dulce Până-au mers ca să se culce Stele și matrozi pe navă Meditez de-atunci întruna Câte mintea nu cuprinde Sufletului doar merinde Noaptea când răsare luna Poate ne-am mai întâlnit Printre alte lumi în zbor Toate dorurile dor Adevărul e un mit! Dragul meu coleg, surprins Observația sagace Numai omul care
UN COCOR DINSPRE PUIEŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362067_a_363396]
-
ce nu mi se întâmplase niciodată. Venisem de o jumătate de oră de la școală, fiind elev al unui liceu foarte bun din oraș și, cum obișnuiam de fiecare dată, când soseam de pe drum, mă scufundasem în apa caldă a căzii, meditând. Auzind sunetul prelung, neîngăduitor al telefonului m-am ridicat și, cu apa șiroind pe trupul meu am străbătut holul, care lega camera băii de sufrageria casei. Am reușit să-mi șterg cu prosopul doar palmele pentru a putea ridica receptorul
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
Green Bank, statul federal Virginia de Vest, SUA, din anul 1961, a optat pentru o cifră intermediară: 50.000 de civilizații; - despre manualele clasice de Fizica Particulelor Ele-mentare: de Richard Liboff, David Griffith, David Bohm etc.; - fizicienii sunt buni să mediteze pe-o insulă deșertică; matematicienii să joace la cazinouri! - despre UFO-urile (OZN-uri: Obiecte Zburătoare Ne-identificate, numite folcloric „Farfurii zburătoare”, după aspectul unor pretinse imagini despre ele) prăbușite lângă Rosewell, statul federal New Mexico, SUA, când se pare
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
glasul chiriarhului nostru, pornit din inimă, a dat binecuvântarea începerii Sfintei Liturghii, s-a făcut o tăcere deplină de puteai asculta corul păsărilor hărăzite de Dumnezeu, cum și ele își ridică rugăciunea spre înălțimile cerului, mulțumind Domnului, făcându-ne să medităm la noi înșine, să ne punem în valoare tot ce avem mai bun în inima și în sufletul nostru. ,, Liturghia naturii, a viețuitoarelor ei, a arborilor și a păsărilor, liturghia izvoarelor și a ierbii - toate cântând laudă lui Dumnezeu ! Iată
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
să treacă pragul în următoarea lună, martie. Muntele era scăldat în razele argintii ale lunii, iar strălucirea stelelor se reflecta în miile de cristale ale zăpezii. Uneori, liniștea era întreruptă de căderea câte unui con de brad. Nu adormisem încă, meditam la venirea primăverii. Eram tânăr pe atunci, mugurii mei se grăbeau să înfrunzească, deja, undeva, pe vale, înfloriseră cornii. Și, stând așa pe gânduri, am simțit o pală de vânt căldicel, care se strecura printre brazi scuturând zăpada de pe ramuri
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
mai civilizat, altfel spus că-i făuritorul unor tot mai rafinate plăceri și a unei tot mai distinse plictiseli. Cu mii de ani în urmă, Eclesiastul (îmbătrânit în bune și în mai puțin bune) se plictisea ca un rege și medita asupra plictiselii dizolvante ca un înțelept: „Am văzut tot ce se face supt soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vânt” ... Tehnicizatul om al zilelor noastre fuge de plictiseală ca dracu de tămâie, fapt pentru care lovește
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
relatarea convingătoare stă greutatea unei reușite. Cristian Petru Bălan a știut să găsească modalitatea cea mai simplă și mai atrăgătoare, fără a fi facilă, de a prezenta trecerea eroilor de la o stare la alta printr-o purificare treptată și credibilă. Meditând la eroii romanului „Dincolo de curcubeu”, gândurile m-au purtat spre unul din marii scriitori americani. Este vorba despre Jack London. E drept că în opera lui el nu se ocupă cu probleme de credință și necredință, dar e tot atât de drept
DINCOLO DE CURCUBEU de IOAN DAN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365328_a_366657]
-
dar e destul ca să înțelegem că ea îl iubea pe Florin fără că știe asta. Caracter la fel de puternic, Mihai alt erou principal al romanului, își părăsește locul de muncă și se refugiază, o vreme, într-o pădure îndepărtată, pentru a medita în liniște asupra resturilor vieții și a esenței ei. Trăind în natură, însoțit doar de un câine credincios, observând-o cu atenție, Mihai ajunge la convingerea fermă că există un Creator al acestor frumuseți și, trecând printr-o experiență supranaturală
DINCOLO DE CURCUBEU de IOAN DAN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365328_a_366657]
-
în care el o chinuia încercând să-i explice logica matematicii. De fiecare dată, înaintea sosirii lui, își aranja ținuta astfel încât să fie cât mai desuetă, cât mai provocatoare știind prea bine ce are de înfruntat. Albert, studentul care o medita la matematică în urma recomandării făcute de Vera, bietul de el era îndrăgostit, până peste cap, de o alta. Fusese tentată, din capul locului, să-l întrebe direct : „ce are sula cu prefectura ?!...” A fost, însă, împresionată de transfigurarea lui, fie
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]