1,292 matches
-
scriituri nonficționale", aparțin "literaturii trăite", constituindu-se într-un "gen hibrid" situat între literatură și istorie. Ca "literatură de frontieră", "paraliteratură", "literatură fără ficțiune", "literatură secundă", aceste scrieri ar defini "un tărâm al nimănui, neputându-se stabili procentual cât din memorialistică reprezintă istorie și cât literatură". Compozițiile din această categorie prezintă un univers/timp prin mărturii directe, sunt fruste, au un grad sporit de subiectivitate, preferă distincțiile tranșante și culorile alb negru. Deși sunt scrise târziu, prin recursul la memoria care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Apariția a noi pagini de memorialistică este binevenită din mai multe puncte de vedere. Ele îmbogățesc baza documentării, lărgesc informațiile și particularizează procesele și fenomenele generale, le aduc “la fața locului”, dincolo de chestiunile care trebuie coroborate cu alte surse. Este, aici, valoarea științifică de care cercetarea
PREFAŢĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1659]
-
îmbogățesc baza documentării, lărgesc informațiile și particularizează procesele și fenomenele generale, le aduc “la fața locului”, dincolo de chestiunile care trebuie coroborate cu alte surse. Este, aici, valoarea științifică de care cercetarea de specialitate este chemată să țină seama. Paginile de memorialistică au și o semnificație morală cu totul aparte; ele nu ne transmit numai informații, ele ne transmit o stare de spirit, o suferință rămasă în cea mai mare parte nemângâiată. Datoria noastră, și aș spune chiar obligația noastră, este de
PREFAŢĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1659]
-
o activitate devenită rodnică în slujba celor care se consideră în continuare refugiați, atât timp cât între ei și ținuturile natale mai există hotare impuse artificial. Bilanțul său este edificator și reprezintă o garanție sigură pentru continuitate și dezvoltare. Publicarea paginilor de memorialistică îi onorează pe autori, iar Asociația își îndeplinește o datorie de onoare. O felicităm și îi urăm îndeplinirea în condiții cât mai bune a misiunii asumate!
PREFAŢĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1659]
-
a beneficiat de comutarea pedepsei în muncă silnică pe viață, fiind folosit ca martor al acuzării în cel de-al doilea proces al deținuților. A trecut și pe la Aiud, fiind eliberat în 1964. După 1989 a publicat un volum de memorialistică. Nicolae Călin Zaharia Arestat și condamnat pentru activitatea din cadrul Organizației Național-Creștine din Timișoara, Zaharia era o fire mai fricoasă, conform mărturiilor celor care l-au cunoscut. Această trăsătură l-ar fi determinat să cedeze destul de repede și să se alăture
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încă la grea încercare, revista de față, crede Alexandrina Cernov, are menirea să „recupereze adevărul istoric, ”cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viață spirituală religioasă, dicționare bibliografice, portretele reprezentanților științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul Bucovinei, revista - se declară urmașa și continuatoarea a ceea ce a fost Glasul Bucovinei, fondat în 1918 la Cernăuți de Sextil Pușcariu și Ion I. Nistor, concluzionând că „românii din Bucovina, aidoma fagilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
director editorial Lidia Bodea, pentru onoranta găzduire și asistența deosebit de profesională cu care editura a întâmpinat și însoțit publicarea acestui volum. Ar fi fost dificil ca în raport cu publicistica și exegeza eliadiană autohtonă o asemenea ediție să depășească statutul de strictă memorialistică sau curiositas culturală, dacă apariția ei nu ar fi fost atât de strâns și coerent legată de proiectele, deja împlinite sau în desfășurare, ale celor două reviste internaționale de istorie a religiilor și studii asiatice - Archævs. Études d’histoire des
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Noica, cercuri franceze și belgiene...)5 sau aluvionează îndoieli privind integritatea morală a unui savant îmbătrânit 6 care ar accepta până și compromisul cooperării cu regimul comunist în schimbul susținerii din țară a candidaturii sale. În absența oricărei adnotări precise, în memorialistica lui Eliade, despre contextul vreunei candidaturi, putem rămâne cu imaginea destul de iluzorie că, ani la rând, o lume întreagă se învârte în jurul lui Eliade, îl propune, îl susține, îl provoacă, iar el acceptă, când activ, când pasiv, acest joc, patronând
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
între alții, pe G. Călinescu și Tudor Vianu (scriitor despre care va și scrie în ultima sa carte antumă, Amalia și alte făpturi, apărută cu circa o săptămînă înaintea morții; de altfel sînt și alți scriitori descriși în paginile de memorialistică ale volumului de povestiri). Între 1948 și 1953, va fi deținut politic, în principal la Pitești. După eliberarea din închisoare, va primi domiciliu obligatoriu (D.O.) în satul de baștină. În 1954 își va relua studiile și va lucra ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este roman! O spun cu atât mai clar cu cât eu Însumi, În acel text publicat de mine În Viața Românească În care Îi luam apărarea Epistolarului său, avansam ideea că Liiceanu propune o „proză epistolară”, un gen hibrid, Între memorialistică și jurnal, pamflet literar sau anchetă de opinie. „Jurnalul” ca gen secund este interesant când este semnat de o autoritate Într-una din speciile majore ale culturii - filosofie, roman, eventual știință. Sigur, aceste vreo două cărțulii intitulate „Jurnal” ale dlui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și subordonatele ce curg și se revarsă unele din altele, ilustrând acel „flux al conștiinței” (de care se face atâta caz!Ă, indică o radicală răsturnarea a Întregii proze europene până la această dată. Chiar și cea care practică o anume memorialistică și noi, Românii, avem nu puțini prozatori clasici care o fac. Da, dar Proust nu o face precum Sadoveanu sau Hogaș; „amintirile” nu curg șovăitor și linear, plastic și anecdotic, ci se „afundă” În acele straturi, „nămoluri” ale unui trecut
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Otoman: Geschichte des osmanischen Reiches, 5 volume, Gotha, 1908-1913... și așa mai departe, până la sinteze de istorie universală: Essai de synthèse de l’histoire de l’humanité, 4 volume, Paris, 1926-1928). Însă Iorga a scris și poezie, și proză, și memorialistică, și nu În ultimul rând piese de teatru. Bibliografia lucrărilor lui dramatice, multe dintre ele piese istorice În cinci acte și În versuri, cu personaje din istoria românilor dar și a lumii (Isus, Cleopatra, Dante, Sfântul Francisc), cuprinde vreo 30
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
grație exotismului său balcanic și oriental și personajelor răzvrătite care-i populează romanele (Kyra Kyralina, 1924). A urmat, după al Doilea Război Mondial, faimosul trio româno-francez: Eugen Ionescu-Emil Cioran-Mircea Eliade. Eliade a continuat să-și scrie literatura de ficțiune sau memorialistică În românește (tradusă Însă prompt În franceză și În alte limbi); lucrările privitoare la mituri și religii le-a scris În franceză, apoi și În engleză. Eugen Ionescu (1909-1994) a devenit (odată cu Cântăreața cheală, 1950) principalul exponent al teatrului absurdului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Muzeului. Aștept să-mi comunicați cum să procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene” este un gând al meu mai vechi. Dl. Ștefan Sorin Gorovei a discutat cu mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (...) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Vancea"... Era un clasic, un bun al tuturor. Opera lui este imensă. Ea trebuie căutată în toate marile periodice de specialitate și în cărțile de oftalmologie pe care le-a scris singur; nu mai puțin în cărțile de eseuri și memorialistică, talentul de excelent scriitor fiind pe măsura retoricii sale de neuitat. Trahomul, virozele oculare, neurologia oculară, cataracta, metode noi și concepte noi în chirurgia oculară, endocrino-oftalmologia și multe altele l-au făcut cunoscut, l-au consacrat ca academician, medaliat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
53-71. Pandimiglio, Leonida, "'Pigliate esempio di questo caso'. L'inizio della scrittura di Bonaccorso Pitti", Lettere italiane, 40, 1988, pp. 161-175. Petrucci, Armando (ed.), Îl libro di ricordanze dei Corsini, Istituto storico per îl Medioevo, Romă, 1965. Pezzarossa, Fulvio, "La memorialistica fiorentina tra medioevo e Rinascimento", Lettere italiane, 31 (1979), pp. 96-138. ---, "La traditione fiorentina della memorialistica", în La "memoria" dei mercatores. Tendenze ideologiche, ricordanze, artigianato în verși nella Firenze del Quattrocento, Gian-Maria Anselmi, Fulvio Pezzarossa și Luisa Avellini (eds), Pátron
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
italiane, 40, 1988, pp. 161-175. Petrucci, Armando (ed.), Îl libro di ricordanze dei Corsini, Istituto storico per îl Medioevo, Romă, 1965. Pezzarossa, Fulvio, "La memorialistica fiorentina tra medioevo e Rinascimento", Lettere italiane, 31 (1979), pp. 96-138. ---, "La traditione fiorentina della memorialistica", în La "memoria" dei mercatores. Tendenze ideologiche, ricordanze, artigianato în verși nella Firenze del Quattrocento, Gian-Maria Anselmi, Fulvio Pezzarossa și Luisa Avellini (eds), Pátron, Bologna, 1980, pp. 93-149. Rubinstein, Nicolai, The Government of Florence under the Medici (1434 to 1494
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1990), pp. 279-292. 1 Marzio Barbagli, Sotto lo stesso tetto. Mutamenti della famiglia în Italia dal XV al XX secolo, Îl Mulino, Bologna, 1984, oferă un studiu necritic al acestei literaturi. De o valoare mai mare este Fulvio Pezzarossa, "La memorialistica fiorentina tra medioevo e Rinascimento", în Lettere italiane, 31 (1979), pp. 96-138. 2 Așa cum arată Julius Kirshner, "Americal Historiography of the Italian Renaissance", în Italian Quarterly, 23 (vară, 1982), p. 51. 3 Angelo Ciccehetti și Răul Mordenți, I Libri de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrittura" 1117), cea mai mare dezvoltare a scrierii cărților de familie s-a produs în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. 14 Pentru cel mai atent inventar al exemplelor din Florența, vezi Fulvio Pezzarossa, "La traditione fiorentina della memorialistica", La "memoria" dei mercatores. Tendenze ideologiche, ricordanze, artigianato în verși nella Firenze del Quattrocento, Gian-Maria Anselm (ed.), Fulvio Pezzarossa & Luisa Avellini, Pátron, Bologna, 1980, pp. 93-149. Numeroasele exemple de libri di famiglia descoperite în alte orașe din Toscana, deși nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Carlo Ginzburg și Enrico Castelnuovo, "Centro e periferia", Storia dell'arte italiană, I: 1, Questioni e metodi, Einaudi, Torino, 1984, pp. 285-348. 15 În legătură cu această și ceea ce urmează, a se vedea remarcă lui Ernesto Sestan, citat de Fulvio Pezzarossa, "La memorialistica fiorentina tra Medioevo e Rinascimento", Lettere italiane, 31 (1979), pp. 133-134. 16 Vezi formularea frumoasă a lui Guido Ruggiero, The Boundaries of Eros: Sex Crime and Sexuality în Renaissance Venice, Oxford University Press, New York, 1985, p. 8. 17 Aș dori
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și operei lui Eminescu, autorul dicționarului oferă astfel și o orientare privind receptarea critică a poetului. Este atent și la receptarea critică din timpul vieții lui Eminescu, de asemenea la revistele în care se vorbește despre el, precum și la o memorialistică esențială, întreținută de diverși scriitori (ca și de alte persoane) după trecerea în eternitate a acestuia. Se oferă și un calendar al nașterii sau al morții unor apropiați ai poetului, precum și relații privitoare la familia (părinți, frați ș.a.) poetului. Vorbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
memorând și clipe fecunde și reversul unor confruntări nu totdeauna reconfortante. Cum cărțile se fac printre și din cărți, mărturisesc norocul pe care l-am avut de a fi dăinuit într-o editură de literatură clasică"); e un fel de memorialistică privind avatarurile muncii sale, ceea ce conferă și calitatea celuilalt aspect al demersului, anume... exegeza eminesciană, pe care o face la limita, foarte exactă de altfel, a unui travaliu de laborator, foarte interesant și incitant. Marginaliile la editarea publicisticii, a traducerilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Colecția MOUSAION (inițiată de Cezar Ivănescu și Lucian Vasiliu) Lucrarea a beneficiat de o bursă de cercetare COPYRO Nicolae GANE PĂCATE MĂRTURISITE Ediție, prefață, tabel cronologic și note de Ilie DAN EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 MEMORIALISTICA LUI GANE Întâiul prozator al Junimii, Nicolae (sau Nicu, pentru prieteni și apropiați) Gane, după debutul cu "nuvela" Fluierul lui Ștefan în "Convorbiri literare" nr. 3 din 1867, a devenit repede cunoscut și apreciat nu numai în cadrul celebrei societăți ieșene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Șiadbei, Tudor Vianu și alții. Nu același lucru se poate constata cu privire la o altă dimensiune a operei acestui scriitor, mai ales pentru tânăra generație de cititori, dar la fel de interesantă și atractivă prin atmosferă, personaje și arta narațiunii. Este vorba de memorialistică. E adevărat că aceasta a fost scrisă în anii senectuții lui Gane, fără a cunoaște mai multe ediții și comentarii avizate. Până la al doilea război poate fi consemnată o singură excepție: ediția Amintiri (18481891), cu prefață și note explicative de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și comentarii avizate. Până la al doilea război poate fi consemnată o singură excepție: ediția Amintiri (18481891), cu prefață și note explicative de Ioan Șiadbei (Craiova, 1941). Desigur, există mai multe motive care explică, prin biografie și personalitate, redactarea volumelor de memorialistică (alături de publicistică) în ultima parte a vieții prozatorului junimist, concretizată în volumele: Pagini răzlețe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904) și Spice (1909), toate apărute la Iași. În afară de menționata ediție din 1941 și de reproducerea textului Amintiri din timpurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]