5,977 matches
-
Mihai Viteazul condamnat la moarte (1867), Ștefan Vodă cel berbant (1867), apoi Alexandru Lăpușneanu (1868), Ștefan Gheorghe Vodă (1868), cugetări filosofice și politice, în Cartea poporului român (1869), Nepăsarea de religie, de patrie și de dreptate la români (1869), un memoriu istoric, Viața lui Cuza Vodă (1869), Poezii din tinerețe nepublicate încă (1869), epopeea Traianida (1869 și o nouă versiune în 1870). Bolnav, trăind în mizerie, revenea tardiv, depășit de timp și neluat în seamă de contemporani, asupra idealurilor generației sale
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
1928-1930; Grigore Popa, „Viața literară românească în Ardealul de dupa Unire”, PLI, 1934, 1; B. Munteano, Bilan de la littérature transylvane d’après-guerre, „L’Europe centrale”, 1934, 44; Pavel Dan, „Michelet și românii”, „Blajul”, 1935, 8-9; Perpessicius, Opere, VII, 189-192; Ion Breazu, Memoriu de titluri și lucrări, Cluj, 1935; Nicolae Albu, „Literatura «Tribunei»”, „Lanuri”, 1937, 1; Al. Iordan, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, CL, 1937, 6-7; Al. Dima, „Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire”, RFR, 1938, 7; Olimpiu Boitoș, „Povestitori ardeleni și
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
este, pe rând, pedagog, cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, bibliotecar. În ianuarie 1956, este din nou arestat și anchetat vreme de nouă luni, judecat și condamnat la șapte ani de închisoare, pentru „înaltă trădare”, motivul real fiind un memoriu care, trimis peste hotare, ar fi avut menirea să arate lumii libere situația României. Este deținut în închisorile de la Jilava, Făgăraș, Gherla, Pitești, Dej. La 31 decembrie 1962, suferă o nouă condamnare de 24 de luni domiciliu forțat în satul
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
N. Iorga, Un tânăr „învățat român”, CL, 1902, 2; I. Bogdan, Alfabetul chirilic și noile teorii ale d-lui Ilie Bărbulescu, CL, 1902, 3; N. Iorga, Ilie Bărbulescu, „Studii privitoare la limba și istoria românilor”, CL, 1902, 7; Ilie Bărbulescu, Memoriu de studii, titluri și publicații, București, 1905; Raportul d-lui A. Philippide asupra lucrărilor d-lui Ilie Bărbulescu, „Evenimentul”, 1906, 9; Omagiu profesorului Ilie Bărbulescu la 25 de ani de profesorat, Iași, 1931; Ilie Bărbulescu, Cateva pagini de istorie contimporana
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
de a relua procesul boierimii. Citatele din cronici, numeroase, fac corp comun cu expunerea, fără mare diferență de ton, B. adaptându-se cu suplețe stilului cronicăresc. Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri și, îndeosebi, memoriul scris la Paris, Question économique des Principautés Danubiennes (cu o versiune românească apărută postum, Reforma socială la români) sunt cele mai profunde analize pe care le-a produs ideologia pașoptistă asupra cauzelor economice, sociale și politice care au generat revoluția
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
reprezentant la convorbirile purtate cu prilejul Congresului de la Focșani (1772), unde pleda pentru independența Țărilor Române sub un protectorat al Marilor Puteri, ca unică alternativă la nefericita lor abandonare sub apăsarea unui jug penibil, ce „deja se clatină”. Într-un memoriu adresat deopotrivă Rusiei, Austriei și Prusiei, urmașul stolnicului amintește de climatul potrivit și „marea rodnicie” a pământurilor de aici, pentru a motiva, apoi - surprinzător și, s-ar părea, întâia oară într-o formulare fără echivoc în istoriografia de la noi -, câștigul
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 485-486; Datcu, Dicț. etnolog., I, 144; Gabriela Rusu-Păsărin, Disidență sau rezistență
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
1908), făcută după o versiune franceză, și în colecția intitulată „Basme și legende străine”, condusă de C. El este și autorul unei relatări a faptelor de arme ale regimentului 32 Mircea, Bătălia de la Mărășești... Povestire națională istorică (1929), al unui Memoriu de activitate ostășească în războiul de reîntregire. 1916-1918 (1934), montaj de amintiri proprii și de documente, și al schiței istorice Când a fost întemeiată Societatea Scriitorilor Români (1939). S-a numărat, de altfel, printre membrii fondatori ai acestei societăți, fiind
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
9 iunie 1878, în unica ședință la care au fost admiși, Ion C. Brătianu, primul-ministru al României, și Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, au reamintit participanților la congres termenii convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877 și au prezentat un memoriu în cinci puncte în care se revendicau insulele din Delta Dunării și Insula Șerpilor 295. Cu acest prilej, Ion C. Brătianu arăta că dorința Rusiei de anexare a unor teritorii românești va conduce la pierderea încrederii românilor "în tratate și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că scopul congresului era de "a supune opera de la San Stefano liberei discuții a Cabinetelor semnatare ale tratatelor de la 1856 și 1871"360. După deschiderea lucrărilor congresului de pace de la Berlin (1/13 iunie 1878), guvernul român a trimis un memoriu ce cuprindea următoarele prevederi: 1. nicio parte a teritoriului național să nu fie desprinsă de statul român; 2. teritoriul României să nu fie folosit de armata rusă pentru a asigura legătura cu trupele din Balcani; 3. România să ia în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu tote efectele sale atât de binefăcătore pentru societate"1183. În acest sens stau mărturie numeroase memorii adresate autorităților de la București de către locuitori ai Dobrogei. Un astfel de document a fost adresat la 8 ianuarie 1879 parlamentului României 1184. Acest memoriu era semnat de către Ettem Ibrahim Efendi "proprietar și locuitor în Urbea Tulcea", alături de Reșid Mustafa și de locuitori tătari din comunele: Caraibil, Morughiol, Frecăței și Beibugeak din județul Tulcea. Acestora li s-au alăturat și turci din comuna Câșla. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pleca spre București spre a spune M. S. Regelui nevoile județului Tulcea"1726. Din componența acestei delegații făceau parte domnii: C. I. Davidoglu, Nicolae Baboeanu, Ștefan Teodoroff, Chiru Hiteff și Gelescu Cealicoff. Această delegație urma a prezenta în fața regelui un memoriu cuprinzând "multe plângeri și interesante cestiuni"1727. Redactorii săptămânalului Constanța adresau felicitări Consiliului Județean Tulcea pentru "hotărârea luată de a supune din nou M. S. Regelui și guvernului plângerile dobrogenilor"1728. Aceasta și datorită faptului că "memoriul insistă asupra drepturilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în fața regelui un memoriu cuprinzând "multe plângeri și interesante cestiuni"1727. Redactorii săptămânalului Constanța adresau felicitări Consiliului Județean Tulcea pentru "hotărârea luată de a supune din nou M. S. Regelui și guvernului plângerile dobrogenilor"1728. Aceasta și datorită faptului că "memoriul insistă asupra drepturilor politice, și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729. În cuprinsul aceluiași articol se preciza că "d-l prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730. De altfel, "anul trecut", primul ministru Lascăr
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se putea pune mâna pe o primărie rurală, pe când în județul vecin se pun cele mai mari insistențe spre a se găsi un primar la Hârșova, la Cernavodă, Medgidia și chiar Mangalia"1771. La 28 noiembrie 1893 Gazeta Dobrogei publica "Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ prezentat M. S. Regelui", document semnat de către: colonelul Vasilescu, Ali Cadâr, Luca Oancea și Octavian Șeitan.1772. Adresându-se regelui Carol I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
28 noiembrie 1893 Gazeta Dobrogei publica "Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ prezentat M. S. Regelui", document semnat de către: colonelul Vasilescu, Ali Cadâr, Luca Oancea și Octavian Șeitan.1772. Adresându-se regelui Carol I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul General al județului Constanța, (...) pentru a supune la cunoștința Majestății Voastre situațiunea județului, credem că îndeplinim nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de patria română pe calea așezămintelor și să fie asimilată numai pe calea îndatoririlor"1775. Având în vedere toate acestea, semnatarii memoriului solicitau "ca Dobrogea să fie reprezentată în parlamentul țării"1776 apreciind că "această cestiune rămâne la chibzuința Înaltului Guvern al Majestății Voastre"1777. Autorii memoriului considerau că guvernul "e în măsură de a hotărî dacă spiritul public dobrogean este destul de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și să fie asimilată numai pe calea îndatoririlor"1775. Având în vedere toate acestea, semnatarii memoriului solicitau "ca Dobrogea să fie reprezentată în parlamentul țării"1776 apreciind că "această cestiune rămâne la chibzuința Înaltului Guvern al Majestății Voastre"1777. Autorii memoriului considerau că guvernul "e în măsură de a hotărî dacă spiritul public dobrogean este destul de apt și matur pentru drepturile politice, și dacă rațiuni de înaltă ordine de stat nu se opun la aceasta"1778. Pe lângă această cerere, semnatarii memoriului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
memoriului considerau că guvernul "e în măsură de a hotărî dacă spiritul public dobrogean este destul de apt și matur pentru drepturile politice, și dacă rațiuni de înaltă ordine de stat nu se opun la aceasta"1778. Pe lângă această cerere, semnatarii memoriului solicitau și: "autonomia comunală și județeană", "măsuri pentru dezvoltarea agriculturii, comerțului și economiei", și "organizarea justiției ca în țară", apreciind că "ceea ce cerem nu numai în interesul nostru ci și al statului român este"1779. Solicitarea privind acordarea autonomiei județene
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comerțului și economiei", și "organizarea justiției ca în țară", apreciind că "ceea ce cerem nu numai în interesul nostru ci și al statului român este"1779. Solicitarea privind acordarea autonomiei județene și comunale se baza pe faptul că, în opinia autorilor memoriului, "legea organică din 1880 care întocmește reprezentațiunea județeană și comunală în Dobrogea, nu mai răspunde la nevoia timpului de față"1780. În aceste condiții, "consilierii județeni, chemați o dată pe an numai pentru a vota bugetul, absolut fără nicio altă înrâurire
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județ sunt într-o stare cu totul primitivă; șosele nici că există, deși zeci de mii de lei se cheltuiesc pe fiecare an cu personalul tehnic și zilele de prestații a mii de locuitori se pierd în zadar"1782. Autorii memoriului își exprimau convingerea că "despre o bună rânduială în gospodăria județului nu poate fi vorba pe câtă vreme starea actuală de lucruri va dăinui și Consiliul General nu va gospodări și el în casa lui"1783. În legătură cu rolul instituțiilor administrative de la nivel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
practică îngăduită, în drepturile județului și ale comunelor, în cele mai mici amănunte de gospodărie"1787, era considerat motivul pentru care "e firesc lucru ca o sarcină așa de grea să covârșească puterile administrațiunei"1788. Acesta era, în opinia autorilor memoriului, motivul ce a condus la "lâncezirea celor mai vitale interese publice", determinând "nemulțumiri generale (...) nesiguranța publică și brigandajul înspăimântător care bântuie Dobrogea fără curmare, băgând groaza în locuitori"1789. Soluția pentru înlăturarea acestor disfuncționalități administrative era văzută în "schimbarea legii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
publică și brigandajul înspăimântător care bântuie Dobrogea fără curmare, băgând groaza în locuitori"1789. Soluția pentru înlăturarea acestor disfuncționalități administrative era văzută în "schimbarea legii organice din 1880 și acordarea unei autonomii comunale și județene mai întinsă"1790. În încheierea memoriului se afirma că "toți locuitorii acestui județ, fără osebire de religie și naționalitate, n-au decât un singur gând, o singură simțire; mărirea patriei și a neamului românesc și devotamentul până la jertfă pentru rege și domnia lui"1791. La 12
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județ, fără osebire de religie și naționalitate, n-au decât un singur gând, o singură simțire; mărirea patriei și a neamului românesc și devotamentul până la jertfă pentru rege și domnia lui"1791. La 12 decembrie 1893 săptămânalul Constanța publica un memoriu semnat de către "cetățenii orașului Constanța (...) aparținând tuturor naționalităților" prin care se solicita înființarea în oraș a unei școli secundare 1792. Această solicitare era susținută de către "consiliul comunal, ecou al trebuințelor generale" care "a luat o deciziune în sens de a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
școale secundare românești, face ca diferitele elemente străine din provincie, să se depărteze de o educațiune românească, căutând învățătura copiilor prin țările străine învecinate, și pierzând astfel orice legătură cu țara noastră"1797. Având în vedere toate aceste realități, autorii memoriului afirmau: "Socotim, D-le Ministru, că prima grijă a educației naționale în acestă parte a țării este și trebuie neapărat să fie îndrumarea copiilor de alt neam către școala românească și (...) înființarea unui gimnaziu clasic în Constanța e o trebuință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
grijă a educației naționale în acestă parte a țării este și trebuie neapărat să fie îndrumarea copiilor de alt neam către școala românească și (...) înființarea unui gimnaziu clasic în Constanța e o trebuință mult simțită și utilă"1798. În încheierea memoriului adresat ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice se preciza: "(...) vă rugăm cu multă stăruință, Domnule Ministru, să înființați în orașul Constanța un gimnaziu clasic, hotărând (...) dacă credeți necesar, a se propune câteva ore pe săptămână și studiul unor limbi vorbite în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]