1,662 matches
-
era foarte rău cu soția lui, Ruxandra. Și Gheorghe a Popii avea și un ficior negru ca mezu nopții, parcă-l făcuse măsa nu știu cu cine. Ghiorghi a popi avea o grădină ca un rai, cu tot soiul de meri și de peri și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini cu 700 de meri și peri și cu prisacă până la 89 stupi, din cari 70 sistematici sistem Layens 17 și 19 primitivi. Dar ficiorul său Ion, a fost foarte rău și bețiv și puturos și mincinos. Venea la noi în Bogata și spunea mamei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-l poți muta, și eu îl duc de aici până în Bogata cale de 10 Km. Chei dinaintea mea că te pun jos și pun lemnu pe tine și-aicea adormi de veci ! ". Pe lângă căsuța lui mică și urâtă erau 2 meri din care am mâncat și eu mere foarte bune, până s-o găsit un nelegiuit și i-a tăiat de foc, dar pe Gavril Veleșcă nu l-am văzut, ci am scris cum mi-a povestit moșul Vasile Sofroni Iftime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din Baea, era administrator Iorgu Vasiliu și pe cucoană o chema Catinca. Iorgu Vasiliu era din județul Iași, era un om foarte bun la inimă. Și aista-i adevărul și n-a fost crâșmar la Crâșmă la 2 peri sau meri cum spune marele scriitor Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul. Iorgu Vasiliu a avut o fată pe care o chema Olga și care s-a măritat după un evreu, care s-a botezat și s-a numit Ion Constantinescu de la Baea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile mari ce s-au făcut în comuna Baea din județul Suceava. Și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi. Și pleacă și din Bogata mașini cu mere cum pleacă și din vestitul sat Rădășeni, la București, din meri altoiți de el acum 60 de ani. A dăruit școlarilor din Bogata 2566
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în comuna Baea din județul Suceava. Și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi. Și pleacă și din Bogata mașini cu mere cum pleacă și din vestitul sat Rădășeni, la București, din meri altoiți de el acum 60 de ani. A dăruit școlarilor din Bogata 2566 de merișori altoiți. Și în clasa a III-a în 1903, de la începutul anului și până mai era 2 săptămâni până în Crăciun am avut 7 suplinitori la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spus: "încheie" și eu în loc să închei lecția, m-am încheiat la pantaloni. Și s-a produs un râs cu hohote și a râs și Meissner a 2-a oară, în cei 3 ani cât ne-a învățat. Și din 45 meri și peri plantați în 1908,mai trăiesc azi abia 4: 1) Un frumos de Butuaz, 2) Un Signe Tilich, 3) Prințul de Coroană Rudolf, și 4) Un Renette de Orleans. În toamna lui 1908, am strâns cu elevii, cu toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în vârstă de 20 ani, iar în afară de aceștia avem încă peste 2000 de meri și peri asemenea altoiți bătrâni pe care așa i-a apucat și părinții și bunicii noștri, îs de sute de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în vârstă de 20 ani, iar în afară de aceștia avem încă peste 2000 de meri și peri asemenea altoiți bătrâni pe care așa i-a apucat și părinții și bunicii noștri, îs de sute de ani. Căci dacă la 1340 când a descălecat Dragoș Vodă în Baia și l-a găsit sat ori orășel și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sus în jos pe mijlocul ambelor buze. - Odată obținut, sunetul r se exersează în silabe deschise, închise îcu vocale, diftongi, triftongi) și se trece apoi la pronunția lui interconsonantic. - Se exersează diferențierea lui r de r' scurt din poziție finală (meri, peri etc.) prin pronunția unor serii de cuvinte: măr-meri, păr-peri etc. și a seriilor de cuvinte cu pluralul articulat: meri-merii, indicându-se printr-o mișcare rapidă a mâinii scurtarea pronunției la r'. - Se pronunță sunetul r în exercițiu ritmat de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
introductivă he-, pe-, datorată spirtului aspru din structura lichidei l: λαγος în vgr. „pustiu, cavitate, prăpastie, mormânt”, care denumea totodată peștele ca „iepure de mare”, nume datorat neastâmpărului perpetuu și greutății de a fi prins; lat. lagois, idis „lièvre de mer (poisson)”; tot aici și lacus (λακκος) „rezervor de apă, groapă, bazin”. Prin contragerea formei cu peau rezultat formele pește, lat. piscis (fr. poisson), pestis (fr. peste) „calamitate, ruină, pestă”, vgr. πεσημα „Ib.”, πεσος „cadavru”, lat. pessumdo „a scufunda, a îneca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
peșteră, sobă”; lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu, rs. polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu, rs. polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură”, got. mēla
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură”, got. mēla „sac, măsură (de cereale)”, cu prefixul ni„în, la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură”, got. mēla „sac, măsură (de cereale)”, cu prefixul ni„în, la” a rezultat sensul „la fix, exact”. Cf.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mării în colinda tip III, are o reprezentare solară: „Prunduleț de Marea Neagră,/ Mărului, merișor de aur!/ Crescutu-mi-au ș-au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face mere în toate vere,/ Geaba face, nu le coace” (Țăndărei - Ialomița), „Nalți sînt merii pîn' la cer,/ Cu coaja de argințel;/ Cu mere de aurel” (Martanoșa - Kirovograd). În balada Ardiu - Crăișor I(30), figurarea este și mai transparentă: „În mijloc de băștea,/ Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?/ Ntr-una că creștea,/ ’ Ntr-una
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el că-mi pleca:/ Cată-l mătuși prin brânduși./ Mi-l căta și nu-l găsea./ Mi-l ofta și mi-l lăsa./ Veri de veste-mi prindea/ Și după el că-mi pleca:/ Cată-l veri în lunci de meri./ Mi-l căta și nu-l găsea”. Ieșirea din familiar este detaliată prin enumerarea rudelor care resimt dispariția neofitului și eșuează în căutarea lui, fiindcă ele se deplasează în planul profan, al itinerariilor sociale. Dacă sexului masculin îi sunt proprii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mărul agresat, simbol al Arborelui Cosmic, sau marea însăși: „Când e soarele-n diseară/ Iese Duh din mare-afară:/ Sare-n sus, sare-n pământ,/ Sare-n vârf la măr roșu./ Marea iarăși tot zicea:/ -Cine-n lume s-ar d-afla/ Merii de mi-i apăra?” (Casimcea - Tulcea). Timpul nefast al apusului, prezent și în colindele cu leu, rămâne o constantă a cadrului arhetipal. Înserarea, ca moment de tranziție între două perioade, poate fi privită drept un echivalent al sărbătorilor de iarnă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
păzit ogorul cu roade împărătești în basmul Șperlă Voinicul. In cadrul acesta, aflat în afara orizontului cunoscut, identificabil cu traseul psihopomp, leul este găsit de flăcău dormind: „Când fu soarele-n de-seară/ Și vremea de târnoseală,/ Trecu pe la cești doi meri,/ Găsi leul adormit,/ D-adormit cu fața-n sus”(Țăndărei - Ialomița). Este o stare de letargie specifică forțelor Haosului, forțe menținute prin practici magice, în stare de non-manifestare. Inerția proprie ființelor care întruchipează haosul este contagioasă, în basmele românești, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a evoluției protago¬nistului: de la aspirant la inițiat și apoi mire, creator. Intrarea pe tărâmul uman se face, într-o variantă a colindei din aceeași colecție, printr-un tablou vegetal, nu întâmplător de plante „utile social”, pomi fructiferi: „Pe su’ meri și pă su’ peri”. Tot înghițirea și ieșirea din șarpe prin spintecarea lui din exterior este tiparul inițiatic și în Scorpia I(8). Vânătoarea celor „trei coconi” pare a fi una în istorie: „Și iei, frate, să vâneze,/ Bălțile cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că sunt animați de personaje creștine. De fiecare dată progenitura miraculoasă are puteri supreme asupra haosului, printr-o preluare „ereditară” a însușirilor inițiatice materne. Copiii de aur sau cu însemne astrale sunt capabili, în urma asasinării lor, să se transforme în meri, în busuioc, în miei și din nou în copii, marca sacralității lor, compoziția din aur însoțind fiecare ipostază. Glasul lor transcende speciile și formele animate sau nu (mărul de aur este tăiat și preschimbat în pat), dar poate fi auzit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el că-mi pleca:/ Cată-l mătuși prin brânduși./ Mi-l căta și nu-l găsea./ Mi-l ofta și mi-l lăsa./ Veri de veste-mi prindea/ Și după el că-mi pleca:/ Cată-l veri în lunci de meri./ Mi-l căta și nu-l găsea”. Fragmentul reia de cinci ori aceeași schemă a reacției în fața dispariției inițiatice a feciorului: conștientizarea, plecarea și căutarea, eșuarea, regretul și abandonul. Aspectul aglutinant al repetiției este sporit de cele cinci tipuri de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă să savurezi mirosul florilor ce-și arată frumusețea și gingășia lujerilor prin care se ridică spre soare. Cât de îmbătător și suav este mirosul multiplu al florilor de cireși, pruni, vișini, meri ori peri mai ales când toți înfloresc cam în aceeași perioadă de timp. Dar mirosul florilor viței de vie, combinat cu acel al crinilor și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor parfumuri pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
el lucrurile rânduite să se petreacă. n-am înțeles cum vine vorba cu taina, n-am întrerupt-o, că și-a continuat sfatul cu noi. Vedeți? Sunt lucruri care se văd, putem pune mâna pe ele, pădurea, câmpul, prunii și merii din grădină care fac fruct e. Ele, ca și animalele, caii, porcii, oile, cine le a făcut pe acestea? —mi-a spus domnul Lăzăroiu la școală că-s aduse din pădure și-s domesticite, îmblânzite, mamă, m-am aținut eu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
că prea era amărâtă săraca. De amintiri se leagă și o altă faptă copilărească, tot din perioada culesului fructelor. Eram ceva mai mărișor și aveam în grijă recoltatul de pe copacii din chiar bătătura casei noastre, doi vișini, trei cireși, patru meri trei peri, fiecare la timpul lor, dar cu efort minim, gândeam. Încă din timpul vacanței de Paști am și cotrobăit prin podul grajdului, prin hambar și șopron să găsesc niște s cânduri, potrivite pentru a mi confecționa niște catalige, chitoroage
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]