1,658 matches
-
viile erau atât de extinse în Evul Mediu încât în documentele cartografice ale vremii regiunea purta și denumirea de „Weinland“ (țara Vinului). DE REȚINUT județele cu cele mai întinse podgorii sunt: - Vrancea - Prahova - Buzău - Iași ACTIVITățI ECONOMICE 97 Livadă de meri Cules de struguri într-o podgorie Există și alte bazine pomicole, cum sunt cele din: - Banat (Caraș Severin și Timiș); - nordul Podișului Sucevei, cu preponderența merilor; - Dobrogea, îndeosebi cu livezi de piersici. Industria conservelor de fructe este prezentă mai ales
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cele mai întinse podgorii sunt: - Vrancea - Prahova - Buzău - Iași ACTIVITățI ECONOMICE 97 Livadă de meri Cules de struguri într-o podgorie Există și alte bazine pomicole, cum sunt cele din: - Banat (Caraș Severin și Timiș); - nordul Podișului Sucevei, cu preponderența merilor; - Dobrogea, îndeosebi cu livezi de piersici. Industria conservelor de fructe este prezentă mai ales în bazinele pomicole: Râureni (județul Vâlcea), Topoloveni (județul Argeș), Vălenii de Munte (județul Prahova), Hațeg (județul Hunedoara), Baia Mare etc. CREȘTEREA ANIMALELOR ȘI PRELUCRAREA INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Până-n Venus, până-n Marte, Dacă vrea chiar mai departe... Să colinde mult și bine, Dar să mă ia și pe mine! Cum urârea mi-o sfârșii Vă spun „La mulți ani!” copii! Sorcovă Sorcovă, veselă Să trăiți, să înfloriți, Ca merii, ca perii În mijlocul verii, Ca toamnă cea bogată, De toate îmbelșugata, La anu’ și „La mulți ani!” 101 ¾ S|RB|TOAREA M|RȚIȘORULUI ȘI A MAMEI Martie de Elenă Dragoș Martie-mi veni la geam Poartă muguri pe un ram
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a catoli cilor. Școala a avut un local propriu care a funcționat multă vrem e. Poate ne-am întins cam mult cu istorii din vremea lui Despot-Vodă, dar ele reflectă o anumită stare socială și spirituală din trecutul Cotnarilor, care meri tă să fi e cunoscută. Din scrierile lui Ioannes Sommer se desprind și alte informații prețioase pentru cercetătorii de astăzi. Le redăm sumar: ziua de sărbătoare pentru țărani era o zi de odihnă; în zilele de sărbătoare aveau loc hore
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
trăia o femeie frumoasă, Lina, pe care Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, avea sentimente de aleasă prețuire și drago ste. Când avea de trimis cuvânt către ea, Ștefan grăia către soldatul său: „Mergi către Lina!” Prin întrebuințarea repetată a expresiei (mer g sau me rgi) către Lina, prepoziția către s-a contopit cu substantivul Lina, devenind un nou nume - Cătălina, care a rămas apoi și s-a transmis din generație în generație pentru denumirea dealului pe care se afla cetatea. V.
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pictură, studii la Leningrad și Paris, profesor universitar la Conservatorul George Enescu Iași, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași (1978-1989), debutează cu „Amintiri în timp”(1981), expoziții numeroase în țară și străinătate, i se conferă Ordinul Național pe ntru mer ite în grad de cavaler (2000). Dan Hatmanu, născut în zona Cotnariului, nu putea să nu se împărtășească din zăcământul spiritual al acestui spațiu devenit istorie și simbol al vechimii noastre , dar să lăsăm să se mărturisească singur într-un
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
suprafețe este impusă de nivelul de accidentare a terenului. Nu ne trebuie multă imaginație pentru a înțelege marea bucurie pe care o resimt turiștii în luna aprilie a fiecărui an când albul zăpezii reci este preluat de cel al florilor (merilor, cireșilor, caișilor etc.) care în plus prin parfumul emanat și prin armonia dintre flori creează un farmec aparte sau prin bucuria acelora care fie că se tratează pentru ochi cu apa de la vița de vie, când este tăiată, fie în timpul
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
unei naturi răscolite de forța nestăvilită a furtunii. Asistăm parcă la strigătele de disperare ale omenirii în fața uraganului ce dezlănțuie furia apelor și îneacă totul în cale. Prezentând evidente afinități de concepție și limbaj cu Dialogue du vent et de la mer cea de-a treia mișcare din suita orchestrală La mer (1905) recunoaștem aici rumoarea murmurată, dar și amenințătoare a introducerii, urletul oceanului răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la strigătele de disperare ale omenirii în fața uraganului ce dezlănțuie furia apelor și îneacă totul în cale. Prezentând evidente afinități de concepție și limbaj cu Dialogue du vent et de la mer cea de-a treia mișcare din suita orchestrală La mer (1905) recunoaștem aici rumoarea murmurată, dar și amenințătoare a introducerii, urletul oceanului răscolit de valuri, dar și grandioasele sonorități orchestrale ale acestei creații premergătoare. Deși expune o manieră de virtuozitate pur lisztiană, preludiul Ce qu’a vu le Vent d
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a Universității din Iași, iar În anul 1928, la inițiativa lui Nicolae Iorga, tânărul istoric Gh. I. Brătianu este ales membru corespondent al Academiei Române. În anul următor promovează doctoratul la Sorbona cu teza Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIIIe siècle, sub Îndrumarea lui Ferdinand Lot. Lucrarea s-a bucurat de recenzii elogioase În zeci de reviste științifice. În 1930, Gheorghe I. Brătianu intră În viața politică, imediat după actul restaurației produs prin revenirea lui Carol al
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
privitoare la părăsirea Daciei romane de către Aurelian: Ea a Însemnat fără Îndoială o retragere a granițelor romane, dar n-a Întrerupt contactul permanent Între cele două maluri ale Dunării și n-a Împiedicat schimburile de populație și imigrațiunile 5 La Mer Noire - dès origines à la conquête ottomane, p 43, 1969 succesive, care au păstrat romanității orientale o suprafața de expansiune, ale cărei limite depășeau În același timp șirurile Carpaților și Balcanilor. Dialogul istoriei cu celelalte științe umane, reprezenta În viziunea
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
târziu, ca cea a lui Gh.I.Brătianu, prin care autorul a reușit să proiecteze o lumină nouă asupra zonei vest-pontice, cu accent pe contribuția regiunilor românești În derularea unor fenomene istorice majore. Opera capitală a istoriografiei românești și europene, La Mer Noire, a fost pentru Gh. I. Brătianu prilejul de a demonstra superioritatea economică și politică a Orientului În raport cu Occidentul, În mai toată Antichitatea și Evul Mediu - temă prezentă constant În preocupările istoriografiei europene. Cealaltă lucrare postumă a savantului român Sfatul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
sfărâme și să pătrundă tot untul în ele. Când untul din cratiță a scăzut tot și a intrat în mere le așezăm încet pe platoul cu pulpe rumenite în bere neagră și stafide deasupra pulpelor. Este o friptură de zile meri iar garnitura de mere este deosebită. Rețeta nr. 107 Pui cu smântână Ingrediente: 1 pui de 1 kg sau 6 pulpe, 4 cepe mari, un morcov, 400 g smântână, 2-3 linguri de lapte, sare, piper, o legătură pătrunjel, ulei. Mod
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
furt, spunând că argintăria i-a fost dăruită. Pentru a scăpa de urmăritori, cel mai consecvent fiind inspectorul de poliție Javert, evadatul Jean Valjean și-a schimbat în câteva rânduri identitatea. Sub numele Madeleine s-a stabilit în orășelul Montreuil-sur Mer unde, cu averea făcută, a ridicat o fabrică cu două ateliere, unul pentru bărbați și unul pentru femei, două școli, pentru băieți și pentru fete, un azil, o farmacie gratuită. Făcea cu discreție numai fapte bune pentru prosperitatea orășelului și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să fiu medic și am aflat și am trăit aceste nenorociri într-o singură noapte cât un veac de fantasme. Plec. Iezi albi țopăie pe pietrele de pe malul Tarcăului... copilăria mea pierdută... Țarcul - moștenirea lui Creangă Sadoveanu a plantat doi meri în aceeași groapă din fața casei de la Humulești : unul pentru Ion Creangă, celălalt pentru Mihai Eminescu. Chiar dacă Mihai mai pleacă prin lume, iar Nică paște buchile pe-aici, merii cei doi s-au îmbrățișat, s-au îngemănat... «Sărac ca azi, ca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Tarcăului... copilăria mea pierdută... Țarcul - moștenirea lui Creangă Sadoveanu a plantat doi meri în aceeași groapă din fața casei de la Humulești : unul pentru Ion Creangă, celălalt pentru Mihai Eminescu. Chiar dacă Mihai mai pleacă prin lume, iar Nică paște buchile pe-aici, merii cei doi s-au îmbrățișat, s-au îngemănat... «Sărac ca azi, ca ieri și ca de când sunt, n-am fost niciodată », obișnuia să spună mucalitul de la Humulești, chiar dacă nu era chiar lipit pământului. Ceva de departe îi întărea instinctul că
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
brusc la stânga, lasă pe colțul din dreapta o casă, care, după 1871 când Galata Miroslavei a devenit comună, a ajuns întâi primărie, apoi jandarmerie, dispensar, și până la urmă, crâșmă. De aici înainte, drumul curge lin în ușoară urcare printre livezile de meri ale Fermei Pomicole Galata. Iată-ne deja pe greabănul dealului Miroslavei, de unde ni se deschide peisajul vălurit până hăt departe. Primul act care pomenește despre Miroslava este cel din 5 aprilie 1579, când Petru Șchiopu a stabilit stăpânirea ei de către
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
arh.: biserica din piatră Sfîntul Atanasie, secolul XVIII; - muzeu școlar de etnografie; - pasul Domașnea - așa numită Poartă Orientală; - locul nașterii savantului Trăian Lalescu (1882 - 1929), care a publicat primul tratat din lume asupra ecuațiilor integrale; - Întinse suprafețe de livezi cu meri; GLIMBOCA. - m.i. și și arh. supranumit „Voronețul Banatului”; MARGA. - m. arh. populară: moară de apă cu vîrteje; - vatra folclorică și etnografică, cor renumit a Asociației culturale Mărgana (Înființat În 1902), corul Canon al școlii generale; - muzeu sătesc și școlar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ZĂVOI. - săpături arheologice - urme materiale din epoca romană și halstatniană; - stațiune climaterică de interes național la Poiana Mărului; - hotel Scorilo la Poiana Mărului cu unități de alimentație publică, hotel Geas III (Poiana MĂrului); - pensiuni la Poiana MĂrului: Florina, Casa cu Meri, Casa Vigh, Cara, Dolwec, Mili, Pinter Casa Germană, Sucu, Valeria; - vile la Poiana MĂrului: Florina; - tabără școlară „Poiana Mărului”; - lac de baraj artificial - lacul de acumulare „Poiana Mărului”; JUDEȚUL DÎMBOVIȚA BEZDEAD. - izvoare de apă minerală sulfuroase, clorosodice, bicarbonatate; MALU CU
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rămase în provincie: "Elle était dans son pays, près de șa mère malade" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.97]; întâlnirile secrete în stațiunile balneare: "A Dieppe et à Trouville on n'y va jamais que pour retrouver des amis. La mer n'est là que pour baigner des rendez-vous" [Maupassant, Notre cœur, pp.110-111]; luna de miere: "Delestang et să femme revenaient d'un voyage en Italie" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.94]. Parizienele sunt capabile să profite de călătoriile lor în toate sensurile. Este ocazia ideală de a lega noi cunoștințe și de a trăi noi aventuri. Stațiunea este locul în care aventurile sunt frecvente: "C'était aux bains de mer, à Trouville, que Malignon (...) avait eu la belle idée de tomber amoureux" [Zola, Une page d'amour, p.280]. Mme Deberle este deosebit de mulțumită de călătoria cu amantul sau: " Oh! une saison adorable. Nous étions à Trouville, vous savez. Un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei clase sociale. Cu timpul, călătoriile devin un lucru mai comun: "Juliette (...) l'air de la mer lui-même n'avait pu entamer la sérénité de son indifférence. Elle semblait revenir d'une course dans Paris, d'une tournée chez șes fournisseurs, avec le reflet des étalages sur toute să personne" [Zola, Une page d'amour, p.114
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
257, sau penibil și înfiorător 258, ca în scenă călătoriei lui Madeleine Forestier în ținutul Normandiei. Călătoriile fac și mai evidentă atașarea Parizienei față de orașul său: "J'étais tout à fait grisée par le grand air, le soleil et la mer. Regardez, mon ami, comme c'est superbe aussi ce que nous avons devant nous. J'aime beaucoup Paris, moi" [Maupassant, Notre cœur, p.140]. Amanții din La Сurée, Renée și Maxime, parizieni până în măduva oaselor 259, nu agreează călătoriile, preferând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
à la mode" [Zola, L'Argent, p.96]. "Et toute cette large vie, ce luxe flambant dans une apothéose de caprice et d'art, était uniquement payé par la spéculation, une fortune sans cesse mouvante, qui semblait infinie comme la mer" [ibidem, p.96]. 122 "Plus la grande dame portait de bijoux, mieux elle jouait son role, tenait son rang" [Butor, 90]. "Un diamant tenu par un fil d'or pendait au baș de l'oreille, comme une goutte d'eau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de șoareci, etc., se teme să nu-i fie prea cald sau frig, ea uită ceva în fiecare han [Girardin, 1986, ț. I, pp.702-703]. 259 "Lorsque la mode leș força absolument de quitter Paris, ils allèrent aux bains de mer, mais à regret, pensant sur leș plages de l'océan aux trottoirs des boulevards. Leur amour lui-même s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]