1,644 matches
-
către casa lui David Creangă din Pipirig. După o călătorie prin Carpații Occidentali, cei doi băieți ajung în sat, unde sunt primiți de Nastasia, soția lui David. Ea îi vindecă de râie folosind un alt leac băbesc, un extract de mesteacăn. Al doilea capitol: Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
San-Marco din Veneția, nu știa, din fericire, nimic. Ca și Nicolas Poussin, atunci când l-a situat pe Sfântul Ioan al său botezându-Și poporul într-un cadru vergilian, pictând drept fond al pânzei sale povârnișuri acoperite cu stejari și cu mesteceni și de unde nu lipsesc, la urma urmei, decât cortegiile de nimfe și de paranimfe pentru a aparține de-a binelea stilului academic greco-roman. Haideți mai bine să recunoaștem că locurile care i-au servit ca model au fost Campania romana
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe omul caselor nevoiașe. De l-am putea revedea în întinsele lui regate, Care-s cele ale grației și ale milosârdiei lui. De l-am putea revedea în cetatea lui înveselită Pe omul pădurii de cedri și al pădurii de mesteceni. Și pe pescarul Kephas cum stă pe malul apei Uitându-se cum sporește pescuitul miraculos. De l-am putea contempla pe omul din Nazaret. Pe lucrătorul în lemn de ulm și în lemn de mesteacăn. Și pe omul din barcă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cedri și al pădurii de mesteceni. Și pe pescarul Kephas cum stă pe malul apei Uitându-se cum sporește pescuitul miraculos. De l-am putea contempla pe omul din Nazaret. Pe lucrătorul în lemn de ulm și în lemn de mesteacăn. Și pe omul din barcă și din Genesareth, Cum merge el cu picioarele pe ape. De l-am putea revedea pe omul din Palestina. Da, Charles Péguy ar fi putut să-l revadă. Să regăsească bucuria noastră copilărească. Să se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
toamnă; aracii poartă ranițe de stuguri în spinare; frunzele dorm amețite de fierbințeala vinului; viile-și zornăie grelele salbe; zăceau pe tava de argint a brumii; amurgul se întoarce prin stugurii brumați; toamna picură pete ruginii peste pământ; a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie; copacii au primit veșmântul de aramă; copacii cu ramuri ostenite; în copaci ard galbene flăcări de toamnă; ascultă glasul frunzelor bronzate; zâmbetul bun al bătrânului soare; vântul rotea în văzduh frunze ude și ramuri
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
vântul a furat hainele copacilor; vârteje de frunze arămii; toamna a rumenit frunzele plopilor tremurători; frunzișul copacilor s-a făcut de un roșu strălucitor; va trezi din somn frunzele căzute; toamna a spălat frunzele cu ploaia rece; ultimele frunze de mesteacăn străluceau pe crengile goale ,ca niște monede de aur; stejarul bătrân și gros a fost îmbrăcat într-o platoșă de aramă; vântul răscolește pădurile; o adiere rece înfioară crengile copacilor; un covor albicios acoperă iarba poienilor și covoarele arămii ale
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
1969; Vin negru, Chișinău, 1969; Amnar și cremene, Chișinău, 1971; Înșiră-te mărgărite, Chișinău, 1972; Pământul patriei, Chișinău, 1974; Veveriță-Riță, Chișinău, 1974; Leagănul cel verde, Chișinău, 1976; Imnuri în inimi, Chișinău, 1977; Darul vieții, Chișinău, 1978; Cu tine, țară de mesteceni, Chișinău, 1979; Flori albe, flori roșii, Chișinău, 1981; Veșnică ardere, Chișinău, 1982; Vis și veghe, Chișinău, 1984; Meșter Zori-de-zi, Chișinău, 1985; Clopote în aprilie, Chișinău, 1986; Scrieri alese, pref. Mihail Dolgan, Chișinău, 1987; Aerul de taină, Chișinău, 1995. Ediții: V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
mediu natural, ci și prin comportamentul necivilizat al turistului, care rupe plante rare și ocrotite și agresează diferite specii de animale. - Braconarea unor exemplare valoroase și a unor specii rare și ocrotite, cum ar fi cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, linxul, sitari, cervidele și urșii pentru trofee. 5. Poluarea peisajului arhitectural Impactul poluării peisajului arhitectural - Poluarea estetică a peisajului urban prin pierderea specificului arhitectural și tradițional. - Scăderea atractivității turistice prin diminuarea valorii specifice arhitecturii tradiționale bucovinene. - Apariția pericolului de ștergere
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină de spânz, 7 - 10 fire, plămădită în rachiu. Se mai vindecă zăpreala cu ceai de mătasea cucuruzului, sau se mai poate bea substanța unsuroasă amestecată cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
posibilitatea să răspundă solicitării. Victor Zâmbrea, pictor, născut În 1924 la Reni-Izmail a Întocmit În anii de deportare un monumental album cu imagini În grafică și ulei din viața moldovenilor surgiuniți În Siberia; „Moldovenii la tăiat pădurea, interioare de colibe, mesteceni, morminte, foarte multe morminte zugrăvite câteodată pe bucățele de sticlă, pe foițe de țigară, capace de tablă toate sunt mici ferestre spre anii calvarului.”. Ultima dată ne-am revăzut În anul 1999 la sărbătorirea satului Nișcani-organizată de poetul și militantul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prilejul fericit să-mi satisfac dorul de a le vedea de aproape. Am plecat spre cetate pe jos, după ce s-a stâmpărat 184 bine căldura de iulie, am apucat pe-o cărare poncișă 185 care urca prin o pădure de mesteacăn și după o oară și jumătate de mers în voie, am ajuns în vârf. Dar odată ajunși acolo, Doamne sfinte, ce panoramă! De o parte, cât străbați cu ochiul, șesul îmbracat cu ogoare, strălucitor de lumină și de verdeață, împodobit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-a dus, acea înclinație naturală spre șmecherie, spre nemuncă, de care vorbea Cioran, s-a întors împotriva lor. Am putea spune că așa suntem noi, e în psihologia românului, și ar fi bine să calculăm distanța dintre stepa cu mesteceni și pădurea de catedrale gotice. Vom vedea că nu suntem la mijloc, între Occident și Orient, suntem mult mai aproape de stepă, periculos de aproape, geografic și sentimental. La un an sau doi după revoluția din 1989 am găsit într-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale, căi de comunicație, vetre de sat, încât nu se mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o încăpere rece care a devenit tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i redea orașului, cu bani din Vest, cel puțin fragmente din înfățișarea originară. După dispariția Uniunii Sovietice și a mitului cu invincibilitatea paradisului comunist, locuitorii din regiune încep să regrete obscur vidul pe care nu l-au putut umple plantând mesteceni aduși din inima Rusiei. 25 iunie, duminică VASILE GÂRNEȚ: Mai multă lume e amărâtă, întristată de ceea ce vede la Kaliningrad. Richard Wagner nu-și poate reveni după șocul pe care l-a trăit în ajun, la „concertul” festiv de la catedrala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu lacuri albastre și limpezi ca lacrima; ea să alerge prin cărările tăinuite, prefăcîndu-se a fugi de amorul meu și eu s-o urmăresc... Nu! fără ea ar fi raiul pustiu. Și cine era ea, Maria? Era fiica spătarului Tudor Mesteacăn, un înger blond ca o lacrimă de aur, mlădioasă ca un crin de ceară, cu ochi albaștri și cuvioși precum albastru și cuvios e adâncul cerului și divina sa eternitate. Ades ea privise din cartea de închinăciune la fața adâncită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Un părete din fund își ridică zapada sa înflorită cu roze de jăratic și se văzu o scenă a cărei culise reprezentau arbori și tufișe de-o tânără și mustoasă verdeață, iar fondalul reprezenta un deal îmbrăcat în pădure de mesteacăn, un râu curgea alene pin salcii plângătoare și în vârful dealului se-nalța un castel vechi acoperit cu *** fier a cărui muri colțuroși erau înseninați de lună... Pe scena ce reprezenta grădina acelui castel, cu straturi nalte de flori, cu boschete
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
urechile. Avea fața pătată a băutorilor de votcă cu ochi vicleni și sfredelitori. Picioarele îi erau îndesate în niște cizme smolite, iar tălpile îi atârnau abia la un deget de pământ, asemeni unui dansator haios surprins în executarea unei piruete. Mesteacănul de care atârna era îndoit ca un arc. O rafală bruscă de vânt făcu copacul să vibreze. În rafale, fulgii dansau magnetizați. Spânzuratul se învârtea în gol. Pe sol, lângă picioarele lui, ea văzu ceva maro pe jumătate îngropat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Dar cum de s-a legat singur sus? Spusele băiatului făceau ceva sens. Salitov se uită sus la copac, la punctul unde frânghia era prinsă de tulpină, chiar sub o mică tăietură verticală în scoarță. Apoi examină crengile subțiri de mesteacăn. Ochii i-au fost atrași de o bucată de hârtie verde prinsă de o ramură. Îl chemă pe Ptițin la el. ă Ce este, domnule? ă Vreau să mă ridici pe umerii tăi. ă Vă cer iertare, domnule? ă Apleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
întrebă Liputin, dând din cap iritat înspre cadavrul cel mare. ă Aceasta este cu adevărat întrebarea crucială, fu de acord Porfiri. Se întoarse la masa cu obiecte, luând chitanța mică de culare gri pe care Salitov o recuperase dintre crengile mesteacănului. Poate această chitanță de la amanet ne va conduce la un răspuns? ă Totuși treceți cu vederea peste un aspect imporant al problemei, spuse Liputin abrupt. Porfiri își ridică privirea întrebător. ă Condiția joasă a celor implicați. Acesta trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
tem că nu este o datorie plăcută. Realiză acum de unde venea acest sentiment de a fi pe marginea prăpastiei. ă Orașul nu va mai arăta la fel pentru mine, spuse el, în timp ce treceau peste Fontanka înghețată printre două rânduri de mesteceni puși acolo pentru a marca drumul. Dincolo de copaci, niște bărbați încărcau o sanie cu blocuri de gheață tăiată din râu. Porfiri Petrovici nu răspunse. ă Sunteți polițist? întrebă Virginski. ă Sunt investigator. Magistrat investigator. ă și el este cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mâna înapoi și desenă în aer o linie verticală în sus și-n jos prin locul gol format de securea lipsă. Își dădu seama că tocmai își făcuse semnul crucii. Apoi, mâna i se odihni pe o cutie mică de mesteacăn, așezată pe raftul de sub securi, pe care o ridică cutia și descoperi că era încuiată. § Într-o cameră de la etaj, așezată singură la o masă de joc, Marfa Denisovna se uita își privea mâinile pline de negi. Aranja cărțile pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o recunoscu. O despături și citi un bilet scris de mână: Îți aduci aminte de vară? Îți amintești ziua când ne-am întâlnit în Parcul Petrovski vara care a trecut? Îți amintești de locul de lângă lac, de luminișul înconjurat de mesteceni? Cum ai putea să le uiți? Te voi urî dacă l-ai uitat. Dar ne le vei fi uitat. Am văzut din ochii tăi că nu vei uita nicodată. Este acolo, consemnată în harta inimii tale. Am văzut așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
a fost o conicidență că l-am întâlnit în halul ăla. ă În halul ăla? ă Era beat. Numai așa se poate explica purtarea sa. ă Dar ce a făcut? ă Ne așezasem să mâncăm într-o poieniță înconjurată de mesteceni. Ceilalți plecaseră la plimbare. Eu eram obosită și am rămas să citesc. Boria a apărut pe neașteptate. De nicăieri. S-a împiedicat și aproape că a căzut peste mine. El... ă Nu aveți de ce să vă temeți. Vă va ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mi amintesc cum vag mi-a vorbit de această fată, încerc să reconstitui împrejurarea, eram la o masă în orice caz, el îmi vorbește de Natașa, părul ei cânepiu, prins în coc, ochii verzi, apoi o disertație despre pădurile de mesteceni, Natașa vine din Rusia lui, servește undeva la un bar, nu-mi vine în minte numele barului, Am să te duc odată la ea, e o femeie, încerc să refac în minte scena cu Boris, barul e colț cu Via
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]