2,951 matches
-
spiritul conformist. Astfel, un ciclu de „pseudo-spleenuri” stă alături de poeme dedicate muncii, Partidului, lui Marx. Din aceeași perspectivă trebuie văzut amplul poem Omul comun (din care L. publicase fragmente în presă). E vorba tot de o autobiografie lirică, evidențiind o metamorfoză a identității provocată de schimbările sociale și de imperativele oficiale specifice epocii. Nu lipsesc clișeele, estompate însă de același lirism dinamic și incandescent, de imaginarul extrem de productiv al poetului. Ciclul Albatrosul ucis e o prevestire a morții, conturând un destin
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
asupra operei acestui scriitor, unde sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii, teme sau cronotopuri din nuvele, romane și dramaturgie. În Civilizația romanului - lucrare structurată în două volume, Rădăcini (1983) și Arhitecturi epice (1991) - eseista analizează avatarurile speciei și îndeosebi metamorfozele suferite de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci. Plasându-se în răspăr cu teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în diferite specii literare precum
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
teoriile sociologizante (Jan Watt, spre exemplu), R. descoperă „embrioane” ale romanului în diferite specii literare precum epopeea, poemul epic și, desigur, în scrierile de gen aparținând Antichității. Sunt cercetate Ramayana, Epopeea lui Ghilgameș, Cartea morților tibetană, Biblia, epica chineză antică, Metamorfozele lui Ovidiu, Măgarul de aur al lui Apuleius ș.a. În volumul al doilea se află o analiză a principalelor „arhitecturi epice”, de la aceea a romanului arab, japonez sau bizantin până la cea de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale ale
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
grup de intelectuali snobi își fac apariția „zeii păgâni” Fausta și Konstantinos, ființe semifantastice și iluzioniști ai proiectării temporalității, în care se concentrează fascinația romancierei pentru timpul-clepsidră, deturnabil spre trecut sau proiectabil spre mitologic. Ei joacă rolul de catalizatori ai metamorfozelor sufletești suferite de „cei aleși”, lingvista și romanciera Maria și esteticianul Vizanti, între care ajunge să se țeasă, printr-un intermezzo livresc, o poveste de dragoste. Prin formula romanului în roman - acestea sunt capitolele eliminate de cenzură în prima ediție
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
câteva iubiri eșuate prin refugiul în muzică și în cele din urmă în moarte. În ficțiunea autobiografică Viața pe fugă (1998), incitantă se arată mai ales analiza stărilor psihologice ale protagonistei, o exilată la New York, căreia i se radiografiază atent metamorfoza interioară. Și poezia scrisă de R., prezentă în volumul Învățarea lumii (1998), este o proiectare parabolică, cu unele accente expresioniste, a unor stări interioare dramatice, majoritatea derivate tot din condiția înstrăinării. SCRIERI: Lecturi moderne, București, 1978; Dumitru Radu Popescu, București
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
ar fi fost posibilă. Orologiul a condiționat mintea umană să vadă timpul ca extern, autonom, continuu, precis, cantitativ și divizibil. În acest fel, a pregătit calea pentru un mod de producție care opera conform unui set unic de standarde temporale. Metamorfoza naturii de la creația lui Dumnezeu la resursele aflate la Îndemâna omului, schimbarea În legea profitului, trecerea de la prețul corect la prețul pieței, Împreună cu apariția economiei financiare și introducerea orarului și a orologiului, toate acestea au transformat profund concepția despre spațiu și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
creat din relații proprietate și obligații, a fost Înlocuită de noțiunea modernă a individului ca ființă autonomă În lume, singur În față lui Dumnezeu și a celorlalte ființe umane și punând, prin puterea voinței personale, amprenta sa unică asupra lumii. Metamorfoza individului de la servant loial implantat În Marele Lanț al Creației la agent autonom cu o chemare individuală și Îmbunătățindu-și continuu situația materială pentru gloria mărită a lui Dumnezeu, mergea mână În mână cu o schimbare a noțiunii de proprietate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trecere În societate. Profesioniștii În marketing au Înțeles de mult legătura strânsă Între personalitate și proprietate și au obișnuit câteva generații de consumatori cu ideea că ceea ce suntem este o reflectare directă a ceea ce avem. Al meu versus al tău Metamorfoza În modul de a gândi despre natura proprietății a urmărit schimbările multiple care au transformat un continent de la o economie feudală la o economie de piață și de la o domnie dinastică la o guvernare În cadrul statului-națiune. Noul concept de proprietate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la educație și la pensie. Evoluția drepturilor cetățenești intenționa să permită fiecărei persoane posibilitatea unei vieți pline și semnificative. În prezent, noțiunea de viață plină și semnificativă s-a lărgit și s-a adâncit din nou, sugerând nevoia unei noi metamorfoze a ideii de cetățenie și a drepturilor și obligațiilor pe care le include. Sociologul John Urry enumera șase noi categorii de cetățenie, pe cale de apariție În era postmodernă. În primul rând, cetățenia culturală, care recunoaște dreptul fiecărei culturi de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
milioane de americani de a-și trăi viața Într-un fel care reflectă responsabilitatea noastră de a preveni răul rece și a acționa În numele biosferei. Este Încă prea devreme pentru a sugera că visul american ar putea suferi o adevărată metamorfoză și ar putea să dea naștere etică universale. În schimb, visul european are toate caracteristicile pentru a pretinde superioritate morală În aventura către cea de-a treia etapă a conștiinței umane. Europenii au trasat un parcurs vizionar către un nou
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valori și norme promovate de instanțele educative (în particular Biserica, școala și mass-media), funcționează și multe neconcordanțe, chiar contradicții între valorile și conduitele cotidiene existente în mediul de viață și muncă urban și cel rural. Modelele după care se produc metamorfozele conștiinței și ale actelor comportamentale în interacțiunea dintre cele două stiluri culturale, după care se realizează, mai concret, ajustările și integrările tradiționalului cu modernul, sunt greu de deslușit și cercetări consistente în acest domeniu lipsesc. Unele date experimentale, ca și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
între anumite limite, prin profiluri genetice particulare - îngemănări diferite de caractere genetice din bagajul genetic uman total -, repartizarea lor în configurații specifice, statistic reprezentative, nu este recunoscută nici de cei mai mulți specialiști în genetica umană. Și, apoi, cum am putea argumenta metamorfozele axiologice în timp? Rațional este - afirmă Ludwig von Bertalanffy (1971) - să considerăm că unele valori sunt foarte generale și vizează toți oamenii, indiferent de rasă, sex, crez, culoare politică, bazate fiind pe precondiționări biologice prezente la specia „om” ca atare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ambiționând - caz rar - să fie numai dramaturg, L. este, fără îndoială, cel mai interesant scriitor de teatru român al epocii de după 1948, autorul care a dat cea mai importantă operă dramatică, luându-și ca subiect contemporaneitatea, transformările și conflictele sociale, metamorfoza oamenilor în aceste decenii. Chiar dacă suferă de oscilații valorice semnificative, întrucât nu a putut evita întotdeauna imperativul ideologic, teza oficială a momentului, creația sa este foarte unitară sub aspectul problematicii. Pentru a transpune dramaturgic o epocă istorică plină de contradicții
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
Lucrarea constituie o contribuție la teoria originalității, după aceea a lui Adrian Marino. S. își propune să demonstreze că teoria literară trebuie să își făurească un nou limbaj, care să fie pe măsura obiectului, așadar capabil să îi distingă, dincolo de metamorfoze, constantele, între care cea mai importantă pare să fie înrădăcinarea literaturii în propriul său limbaj. Înarmată cu terminologia consacrată de critica occidentală și observând tendința de înțelegere mai elastică a statutului specific al textului literar, a raportului dintre „text” și
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
mândriei românești, AST, 1967, 10; Căprariu, Jurnal, 193-198; Martin, Poeți, I, 126-133; Regman, Cărți, 142-152; Ion Vartic, Teatrul lui Radu Stanca, TR, 1968, 18; Valeriu Cristea, „Teatru”, GL, 1968, 35; Nicolae Manolescu, „Teatru”, CNT, 1968, 39; Felea, Reflexii, 51-56; Manolescu, Metamorfozele, 125-128; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 73-79; Valentin Tașcu, Personajul dublu. Note despre teatrul lui Radu Stanca, TR, 1969, 18; Mincu, Critice, I, 181-183; V. Fanache, Eseistul Radu Stanca, TR, 1970, 3; Balotă, Labirint, 297-303; Doinaș, Diogene, 79-85; Negoițescu
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
între crime”, APF, 1992, 1; Ioan Moldovan, „Interior”, F, 1992, 4; Lucian Chișu, Poeme bătute în cuie de opt, L, 1993, 8; Gheorghe Grigurcu, Stereofonicul poet Sterom, CNT, 1995, 5; Horea Poenar, „Poeme fără timp”, ST, 1995, 1-2; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 52-54; Victor Cubleșan, „Destinul umbrei”, ST, 1998, 4-5; Mona Mamulea, „Deasupra tainei”, AST, 1999, 8; Constantin Trandafir, Memoria poetului, F, 2000, 11-12; Tudor Cristea, Poezie din Ploiești, „Litere”, 2001, 11; Ioana Dana Nicolae, Sistem stil puzzle
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
1935, 10; Eugen Ionescu, Trei poeți, VRA, 1937, 508; Constantinescu, Scrieri, IV, 621-625; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 176; Streinu, Pagini, I, 77-81; Arșavir Acterian, Horia Stamatu, VRA, 1938, 524; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit. (1982), 903; Manolescu, Metamorfozele, 107-108; Marianne Stamatu-Reinke, Horia Stamatu - o viață pentru România, RL, 1991, 21; Antonia Constantinescu, Horia Stamatu sau Pribegia ca inițiere, CRC, 1991, 27; Horia Stamatu - o realitate crudă, violentă, destructivă, anticreatoare..., publ. Mihai Gherman, APF, 1991, 12; Vintilă Horia, La
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
impostori din mediul științific. Alte cazuri asemănătoare apar în Drumuri de fum, unul din cele mai reușite romane ale lui Ș. Dubletul tipologic, încarnat de Matei Hermeziu și Ieronim, se referă la oameni care parcurg, la un moment dat, o metamorfoză derutantă. Primul, la prima reluare un învingător, descoperă straturile reale ale existenței sale odată cu refuzul de a accepta un post de conducere; celălalt, un istoric silit de împrejurări să devină muzeograf, se salvează proiectând un roman-document despre Marele Cronicar, personaj
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
scrie într-o limbă fără impurități și într-un stil prin care imită corect modelele clasice și creștine. Poetul posedă notabile capacități descriptive, confirmate de frecventele divagații narative, cum sînt episodul transformării soției lui Lot în statuie de sare (o „metamorfoză” descrisă în manieră ovidiană) și descrierea revărsării Nilului. Multe alte episoade sînt imitații evidente ale marilor poeți și ale miturilor clasice. S-ar putea vorbi și de parafrază biblică, în maniera lui Iuvencus, însă Avitus își ia mai multe libertăți
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Nimeni nu avea nevoie de o asemenea monografie. Inutilă din punct de vedere practic, ea este însă utilă din punct de vedere artistic. Parodiind protocolul elaborării unui studiu, Cornel Ungureanu a creat o rafinată comedie a muncii istoricului literar. O metamorfoză similară suferă Petru E. Oance ( așa este ortografiat numele în carte, "Oance", și nu "Oancea", cum apare pe copertă), care dintr-un autor anost se transformă într-un personaj pitoresc, de neuitat. "Monografia" este de fapt un roman, livresc și
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
a se defini ca romancier de „saga familială” în romanul Bietele corpuri (1986). Nu au fost puțini cei care au citit în Bietele corpuri povestea „ființei romanești” ori, în filigran, povestea evreității în spațiul românesc și european, romanul fiind afiliat Metamorfozei lui Franz Kafka ori „pasajelor letale” din Jens Peter Jacobsen și Rainer Maria Rilke. Referințe oculte, o onomastică aproape transparentă, cohorte de aluzii la mai-marii zilei din dictatura ceaușistă, exerciții de dexteritate fabulatorie, drame singulare cu valoare de destin etnic
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
lumea valorilor (Essai sur la condition humaine, Permanențele clepsidrei. Încercare asupra întrebărilor ultime). Cum numai poezia poate da expresie trăirii simpatetice a întregii varietăți a existenței, la mijloacele ei recurge și B. în eseul Popas în lumină, viziune poematică a metamorfozelor eului traversând imaginar spațiile galactice, regnurile și istoria într-o adevărată beție a cunoașterii. Un eu plin, jubilativ, care își proclamă fericirea în ubicuitate și în predispoziție ludică. Plecând de la date de genetică, biologie și psihologie, B. s-a ridicat
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
de respirație”, CNT, 1993, 28-29; Al. Cistelecan, Poetica de sub Tâmpa, LCF, 1994, 9; Caius Dobrescu, Lada și omul, VTRA, 1995, 1-2; Cornel Moraru, Un maratonist al clipei, VTRA, 1995, 1-2; Traian Ștef, Noul poem bacovian, VTRA, 1995, 1-2; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 38-40; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 75-76; Emilian Galaicu-Păun, Autoportret. „Înăuntru. Afară”. „Aproape nimic”-ul, VTRA, 1998, 3; Bucur, Poeți optzeciști, 30-34, 230-232; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, 70-72; Gheorghe Crăciun, Poezie de mare viteză
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
în opera lui Brâncuși (1984), Brâncuși - frumos și har (1997), Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III (2001), cât și prin antologarea, reeditarea sau traducerea unor lucrări fundamentale despre opera sculptorului: Carte de inimă pentru Brâncuși (1976), Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană (1972), Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși (1997), D. Lewis, Brâncuși (2001). Se adaugă articolele și studiile din presă și prelegerile, toate rod al unui devotament continuu, dublat de competență și cert talent literar
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
vântului, București, 1979; Brâncuși, București, 1981; Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși, București, 1984; Brâncuși - frumos și har, Târgu Jiu, 1997; Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III, București, 2001. Ediții: Eugen Schileru, Impresionismul, București, 1970; Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană, București, 1972; Carte de inimă pentru Brâncuși, București, 1976; Claudia Millian, Vreau să trăiesc, pref. edit., București, 1983. Traduceri: Nadejda Belinovici, Zăpada purpurie, București, 1964; Robert Graves, Îngrozitorul domn Gunn, București, 1969; Carl Sandburg, Povești din Țara
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]