1,292 matches
-
700 Ibidem, p. 405. 701 Ibidem, p. 402. 702 Ibidem, p. 403. 703 Daniel Barbu, op. cit., p. 68. 704 Ibidem, p. 68. 705 Ibidem, p. 70. 706 Ibidem, p. 71. 707 Anastasie Iordache, op. cit., p. 127; Arhiva Națională Centrală București, microfilme Franța, Turquie-București, r. 12, c. 154; apud Silviu L. Damian, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000, p. 77. 708 Adăniloaie, Nichita, Cîncea, Paraschiva, Iordache, Anastasie, Iosa, Mircea, Isar, Nicolae, Popescu, Anicuța, Stan, Apostol, Stan, Valeriu, Istoria parlamentului
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
recurgem la trei noțiuni a căror îmbinare este necesară: suportul scrierii, difuzarea și păstrarea textului, ușurința în mînuire. Cartea este mai întîi suportul scrierii; astfel, tăblițele de argilă sumeriene, papirusurile egiptene, sulurile Romei antice, manuscrisele medievale, textele noastre tipărite și microfilmele pot fi considerate cărți în ciuda marii varietăți de suporturi și forme. Ideea de carte este asociată și celei de editare, adică voinței de difuzare a unui text și dorinței de păstrare a acestuia; astfel, cartea se distinge de toate celelalte
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Dezvoltarea tehnicilor și a mijloacelor de comunicare audio-vizuale este în general considerată ca o concurență serioasă pentru carte și poate ca un factor de schimbare a formei acesteia. Codex-ul are totuși mari șanse să se păstreze în viitor, iar microfilmele și benzile de magnetofon nu vor fi decît mijloace de substituție; de altfel, accesarea lor este indirectă, necesitînd intemedierea unui aparat. Încercările întreprinse pentru a combina formele noi cu cele vechi nu au fost deloc concludente. Cărțile însoțite de discuri
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
În acte „Alteța Sa Serenisimă”, În loc de „Hospodar” <ref id="1">1 Green c. Stanley (lord Derby), București, 12 noiembrie 1866, Public Record Office-London, Foreign Office, Turkey, vol. 1922, f. 196 și urm., la Arhivele Naționale Istorice Centrale (În continuare, ANIC), colecția Microfilme Anglia, rola 43. </ref>, uzitat până atunci. De aceea, la 12 noiembrie 1866, consulul britanic Green Îl informa pe lordul Derby că nu a observat această formulă În firmanul de investitură, dar că În unele scrisori oficiale, cum este cea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pentru aceste probleme nu se impunea o misiune specială <ref id="7"> 7 Boyard c. Moustier, București, 4 februarie 1868, Ministère Affaires Étrangères. Archives Diplomatiques (În continuare, MAE - AD) Turquie-Bucharest, vol. 31, f. 39 v. și 40, la ANIC, colecția Microfilme Franța, rola 14.</ref>. Boyard consideră că s-a vorbit și despre „planurile de căsătorie ale lui Carol cu una dintre fiicele marelui duce Constantin, dar și despre proclamarea independenței pentru 2/14 mai, ziua sosirii lui Carol În România
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
abdicării lui Cuza sau, cel mai târziu, În mai, la aniversarea venirii lui Carol <ref id="9"> 9 Green c. Elliot, București, 12 februarie 1868, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 911, f. 61 v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 365. </ref>. El crede că este un zvon care aparține partidului de guvernământ, fiind pus În circulație tocmai pentru a se obișnui populația și că, În ultima vreme, tot mai multe luări de cuvânt În parlament vorbesc despre
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
vorbesc despre necesitatea creării unei „mari, libere și independente națiuni române” <ref id="10">10 Green c. Stanley (lord Derby), București, 28 februarie 1868, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 911, f. 121 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 365. </ref>. Așa cum am mai menționat, ideea proclamării regatului se leagă de cea a independenței, fapt recunoscut și de către consulul francez la Iași. Astfel, Delaporte arăta că proclamarea, În curând, a lui Carol ca rege implică și o
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Delaporte arăta că proclamarea, În curând, a lui Carol ca rege implică și o declarație a „independenței complete” <ref id="11">11 Delaporte c. Moustier, București, 22 februarie 1868, MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 121, f. 157 v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 44. </ref>. Oricum, În jurul datei de 22 februarie 1868, În cercurile politice ieșene se discuta despre ridicarea lui Carol la rangul de rege <ref id="12">12 Ibidem. </ref>. Cu siguranță că iritarea franceză vine de la apropierea româno-rusă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de o notă diplomatică franceză din 5 februarie 1868, pe care Carol a respins-o ca fiind jignitoare <ref id="17"> 17 D’Avril c. Moustier, București, 24 martie 1868, MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 31, f. 126, la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 14.</ref>. Această stare, materializată printr-o pauză de șapte luni Între rechemarea la Paris a consulului d’Avril și numirea unui nou agent, Mellinet, poate fi interpretată ca o adevărată rupere a relațiilor diplomatice. Oricum, ideea proclamării
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
a relațiilor diplomatice. Oricum, ideea proclamării suveranității circulă În continuare, după cum reiese și din raportul consulului Delaporte <ref id="18"> 18 Delaporte c. Moustier, București, 30 aprilie 1868, MAE - AD Turquie Bucharest, vol. 12, f. 278 v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 44.</ref>. Totuși, acest plan nu mai părea plauzibil, francezul menționându-l ca pe o simplă informație <ref id="19">19 Ibidem, f. 279. </ref>, neconfirmată, după cum se obișnuia, de surse guvernamentale sau de către ceilalți consuli. Referitor la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
când Vasile Boerescu se Întreținea cu șeful Foreign Office-ului, Clarendon, la Londra <ref id="26">26 Green c. Clarendon, București, 22 noiembrie 1869, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office-Constantinopol/ 95, Turkey, vol. 928, f. 417 v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 367. </ref>. S-a discutat concret despre renunțarea la „capitulații”, dar s-a testat și ideea independenței, chiar dacă nu imediate. Cu acest prilej, Green a remarcat că oricum România se manifestă foarte independent, căci refuză să fie „legată
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
nici o aluzie la aceste probleme, iar tributul este plătit la timp <ref id="28">28 Green c. Stanley (lord Derby), București, 30 martie 1874, Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2338, f. 133 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 98. </ref>, ceea ce denotă că „fierberea” era mai mult În viața politică internă. Ritmicitatea cu care se reia problema În actele diplomatice externe, Însă, e un argument că se aștepta un moment prielnic pentru a se trece la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
protecției. Atâta vreme cât suntem considerați vasali „vom conspira tot timpul Împotriva Porții” <ref id="29"> 29 Vivian c. Stanley (lord Derby), București, 5 mai 1874, Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2338, f. 199 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 98. </ref>. Astfel, H. Elliot, consulul britanic la Constantinopol, observă că românii și-au făcut o profesiune de credință din a agita ideea independenței și din a nega poziția de stat vasal (vezi incidentul scrisorii de acreditare a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Elliot afirmă că românii Își proclamă „toate drepturile unui regat independent” <ref id="31"> 31 Elliot c. Stanley (lord Derby), București, 7 septembrie 1874, Pub.Rec.Off.-L, Foreign OfficeConstantinopol, Turkey, vol. 2760, f. 149 și urm., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 110. </ref>. În contextul În care criza Imperiului Otoman se accentuează, iar alianțele europene se reașează, România a revenit la o politică energică, cu atât mai mult cu cât redeschiderea „chestiunii orientale” a readus trezirea spiritului național În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
fond Problema 21 (1860-1896), vol. 114, f. 53. </ref>. La fel au fost instruiți Calimachi-Catargiu, Însărcinatul de la Paris <ref id="34">34 Telegramă Kogălniceanu c. Calimachi-Catargi, București, 23 ianuarie 1878, MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 43, f. 36, la ANIC, colecția Microfilme Franța, rola 22. </ref> sau cel de la Petersburg, Ion Ghica <ref id="35"> 35 Langenau c. Andrassy, Londra, 18/30 ianuarie 1878, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 42/ 1878, f. 13. </ref>. Era o maximă precauție din partea cabinetului, fapt
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
renunțarea la proclamarea regatului, Carol Însuși declarând că e de acord să rămână doar cu titlul de „prinț” <ref id="43"> 43 Telegramă Debains c. <indescifrabil>, București, 23 ianuarie 1878 MAE - AD TurquieBucharest, vol. 43, f. 34v., la ANIC, colecția Microfilme Franța, r. 22. </ref>, iată că, pe 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a reușit să impună titlul de „Alteță Regală”. Imediat, ministrul de externe Kogălniceanu a trimis o notă diplomatică tuturor Însărcinaților noștri, În care se explică, practic
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Mare Prinț”, deoarece miniștrii lui l-au sfătuit insistent să-și ia titlul de „Alteță Regală” <ref id="45">45 White c. <indescifrabil>, București, 23 septembrie 1878, Public Record Office-London, Foreign Office, Turkey, vol. 12, f. 128, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 120. </ref>. Într-adevăr, demersul românilor părea inofensiv. Așa cum s-a generalizat sistemul impus de Henric al V-lea, prinții din familia regală se numeau „Alteța Voastră Regală”, iar șeful Casei, bineînțeles, „Rege” sau „Regină” <ref id="46"> 46
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Îl Întreabă franc pe Boerescu dacă s-au făcut referiri și la titlul de rege <ref id="62">62 White c. Salisbury, București, 13 octombrie 1879, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 8, f. 26v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 123. </ref>. Ministrul român a negat, adăugând, Însă, că s-a discutat, În schimb, despre problema succesiunii, care va trebui reglementată de viitoarea Constituantă <ref id="63"> 63 Ibidem, vol. 8, f. 27. </ref>. Același Boerescu a mai
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
voiajul său european, prințul a evitat, din demnitate, să se pună În postura unui solicitant la diferitele curți europene <ref id="72"> 72 Ducros c. Aubert-St. Hilaire, București, 8 decembrie 1880 MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 3, f. 129, la ANIC, Microfilme Franța, r. 47.</ref> și evită abordarea directă a problemei coroanei regale. În schimb, problema succesiunii era considerată una personală și, În consecință, a fost abordată cu Împăratul Wilhelm, șeful Casei de Hohenzollern, cu prințul Carol Anton, șeful ramurii Sigmaringen
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
religia și că toți prinții ereditari ai dinastiei de Hohenzollern primesc apelativul „Prinț de România” <ref id="75">75 White c. Grandville, București, 12 iulie 1880, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 2, f. 30, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 126. </ref>. Teoretic, anul 1881 trebuia să Înceapă sub bun augur. Dar, Începutul lui, marchează apropierea ruso-austriacă, românii fiind obligați să adopte o poziție mai conciliantă pentru a preveni izolarea <ref id="76">76 Gh. Platon (coord.), Istoria
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
peste Carpați, cea mai convenabilă soluție fiind acceptarea titlului fără noi complicații În Estul Europei <ref id="93"> 93 White c. Grandville, București, 12 februarie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 31v, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 131. </ref>. Reticentă se manifesta și Rusia, care ne-a atras atenția, prin prințul Uruzov, că va reacționa foarte dur Împotriva unui „fapt Împlinit” <ref id=94""> 94 White c. Grandville, București, 1 aprilie 1881, Pub.Rec.Off
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
a atras atenția, prin prințul Uruzov, că va reacționa foarte dur Împotriva unui „fapt Împlinit” <ref id=94""> 94 White c. Grandville, București, 1 aprilie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 113, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 131. </ref>. Dar, tocmai aceasta se prefigura a fi soluția. Contextul general era favorabil, deoarece celelalte puteri nu formulaseră obiecții. Pe de altă parte, „problema Dunării” devenea din ce În ce mai acută, crescând opoziția critică față de „vânzarea”, cedarea intereselor dunărene ale
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
conversațiile lor confidențiale cu prietenii. Se pare că ideea se Întâlnește cu aprobarea În Cabinet” <ref id="100">100 White c. Grandville, București, 8 martie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 48v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 131. </ref>. Prin urmare, demersurile lui Ion C. Brătianu și cele ale lui Vasile Boerescu pe lângă consulul austriac devin tot mai tranșante. Primul-ministru amintește constant că pericolul rusesc este foarte mare (aceasta fiind o altă idee-cheie care era
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
că „(...) regatul se va proclama În Cameră În acea după amiază - 14/26 martie 1881” <ref id="105"> 105 White c. Grandville, București, 26 martie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 79, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 131.</ref> și, În consecință, solicita instrucțiuni. Analizând cauzele care au dus la precipitarea evenimentelor, În primul rând, apare asasinarea țarului Alexandru al II-lea, În urma unui complot nihilist, În data de 1/13 martie 1881. Acest fapt
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
traiectorie. Destinul, ctitorie a unei vieți, însumează și totalitatea ciocnirilor excepționale de care are un om parte. Viața unui om are un anume desen și pentru că e construită de anumite întâlniri. Literatura își folosește mijloacele sale. Pentru a observa un microfilm, ai nevoie de măriri spectaculoase. Viața psihică este un astfel de microfilm. Suntem fericiți sau nefericiți în măsura în care viața noastră psihică este departe de patologii existențiale. Iar pentru a ne cunoaște avem nevoie de oglinzi în care să ne privim și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]