1,199 matches
-
dialog continuu cu funcționarii din localitățile lor natale prin intermediul teleconferințelor 48. Primarii mexicani au Întreprins călătorii la New York pentru a supune spre examinare propuneri de investiții comunitare În față asociațiilor de migranți 49. Afacerile transnaționale Îi leagă de asemenea pe migranții mexicani În Statele Unite ale Americii cu cei de acasă. De exemplu, La Puebla Food Corporation, o mică firmă familială producătoare de tortillas din New York, Își conectează operațiile de producție și desfacere cu firme și piețe din Mexic, creînd o versiune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus Anghel Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranții români din Milano / Mariya Nedeltcheva Alegerile prezidențiale și influența lor asupra hărții politice a României / RECENZII Anton Golopenția, Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950) (Iordan Datcu) / Interviuri cu Paul H. Stahl, Paris-București, Sociétés européennes, 2005 (Andreea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
24,8‰). Acesta este cartierul cel mai nou și totodată cel mai dinamic din punct de vedere economic, și de aceea concentrează cea mai tânără populație a orașului. Acești tineri-adulți, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, sunt migranții principali, pentru că ei se pot adapta cu ușurință noilor condiții de viață. O altă cauză a deplasărilor în afara localității este dată de nivelul de instruire a populației din cartier, fiind știut faptul că sunt antrenați în migrare în principal cei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în discuție elemente inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție din țările de destinație. În această situație, veniturile pe care migranții le au în țările de destinație îndeplinesc așteptările de prestigiu și status ale acestora, deoarece ei se raportează la comunitățile de origine. Prin acest mecanism este ocolită inflația structurală a piețelor muncii întălnită în țările avansate. Alături de acestea Affoloyan (2001
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îndeplinesc așteptările de prestigiu și status ale acestora, deoarece ei se raportează la comunitățile de origine. Prin acest mecanism este ocolită inflația structurală a piețelor muncii întălnită în țările avansate. Alături de acestea Affoloyan (2001) evidențiază importanța criteriilor de selectivitate a migranților, cum ar fi: vârstă, educație, ocupație, statut familial, tipuri de proprietate sau origine etnică. Alte perspective asupra migrației sunt cele în care migrația devine una dintre strategiile alese la nivelul unei gospodării pentru a reduce riscul și a spori siguranța
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
internaționale. Scopul este să redea realitatea efectivă și, acolo unde este posibil, chiar folosind expresiile subiecților, pendulând în acest fel între concepte care aparțin uneia sau alteia dintre teorii și justificările individuale ale subiecților. „Urmărirea” în timp și spațiu a migranților a oferit posibilitatea de a înregistra modificările ce apar la nivel individual și comportamental în registrul motivațional. În acest sens, motivația de a emigra s-a schimbat în funcție de momentul la care s-a făcut înregistrarea datelor. Majoritatea migranților au la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spațiu a migranților a oferit posibilitatea de a înregistra modificările ce apar la nivel individual și comportamental în registrul motivațional. În acest sens, motivația de a emigra s-a schimbat în funcție de momentul la care s-a făcut înregistrarea datelor. Majoritatea migranților au la începutul migrației un scop foarte bine definit: vor să câștige bani pentru a-și cumpăra o casă sau pentru a și-o moderniza, vor să câștige bani pentru că vor să cumpere pământ, vor să câștige bani pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care se ocupă de droguri, prostituție, guvernanții sau oamenii care nu au nimic sfânt în ei. Noi, cei care suntem creștini, nu putem”. (barbat, 34 ani); viabilitatea pieței muncii din țara de destinație, comparativ cu cea din țara de origine. Migranții reclamă veniturile scăzute, atitudinea lipsită de profesionalism a managerilor față de angajați, nerespectarea sărbătorilor legale sau a altor drepturi care revin angajaților conform legii, birocrația, nepotismul. Există binențeles o serie de neregularități și pe piața muncii în țara de destinație, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o analiză a unui grup de migranți români la Milano și a practicilor transnaționale ale acestora (circulație între Italia și România, vizite regulate, investiții ale transmigranților în localitatea de origine). Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale transmigranților în localitatea de origine). Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în România, în special cele care sunt efectele statusului ilegal
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în România, în special cele care sunt efectele statusului ilegal asupra mediului de migranți români. Modul în care vor evolua aceste practici sociale este însă neclar. Milano Centrale, principala gară din Milano, oferă în timpul duminicilor una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
români din Milano. După colapsul regimului comunist, migrațiile internaționale au fost unele dintre cele mai dinamice procese sociale ce au avut loc în societatea românească; ca urmare, în ultimii ani, apar «comunități» românești în vestul Europei, iar dinamicile transnaționale ale migranților români se dezvoltă între vestul Europei și România. Ca un exemplu al acestor procese, sumele de bani trimise acasă de către migranții români au atins valori impresionante, iar efectele acestor procese se observă cel mai vizibil în creșterea consumului și a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
loc în societatea românească; ca urmare, în ultimii ani, apar «comunități» românești în vestul Europei, iar dinamicile transnaționale ale migranților români se dezvoltă între vestul Europei și România. Ca un exemplu al acestor procese, sumele de bani trimise acasă de către migranții români au atins valori impresionante, iar efectele acestor procese se observă cel mai vizibil în creșterea consumului și a investițiilor private imobiliare. Cu toate astea, chiar dacă circulația de capital dintre vestul Europei și România a devenit în ultimii ani o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
private imobiliare. Cu toate astea, chiar dacă circulația de capital dintre vestul Europei și România a devenit în ultimii ani o realitate mai mult decât palpabilă, putem totuși să ne întrebăm dacă nu cumva dincolo de o imagine generală, și anume că migranții români trimit constant în România sume mari de bani, nu există o realitate foarte diversă și puțin studiată, ce face înțelegerea acestor procese mult mai dificilă decât apare la prima vedere? Care sunt cauzele ce influențează, atât în România cât
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și puțin studiată, ce face înțelegerea acestor procese mult mai dificilă decât apare la prima vedere? Care sunt cauzele ce influențează, atât în România cât și în vestul Europei, această dinamică deosebită? În contextul în care o mare parte dintre migranții români în vestul Europei au avut sau au încă un status ilegal, cum influențează statusul ilegal mediile de migranți români și practicile transnaționale ale acestora? Scopul acestei cercetări este de a analiza un grup de migranți români în Milano și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
influențează statusul ilegal mediile de migranți români și practicile transnaționale ale acestora? Scopul acestei cercetări este de a analiza un grup de migranți români în Milano și de a răspunde întrebărilor sus-menționate într-un caz particular. Cercetarea se concentrează asupra migranților români din Borșa (Maramureș), considerați unii dintre migranții români de succes din Milano și din nordul Italiei. Datorită faptului că analiza se efectuează asupra unui grup relativ restrâns de persoane, rezultatele acestui studiu sunt limitate în special la cazul cercetat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
practicile transnaționale ale acestora? Scopul acestei cercetări este de a analiza un grup de migranți români în Milano și de a răspunde întrebărilor sus-menționate într-un caz particular. Cercetarea se concentrează asupra migranților români din Borșa (Maramureș), considerați unii dintre migranții români de succes din Milano și din nordul Italiei. Datorită faptului că analiza se efectuează asupra unui grup relativ restrâns de persoane, rezultatele acestui studiu sunt limitate în special la cazul cercetat. În același timp însă, în câteva rânduri o să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiu sunt limitate în special la cazul cercetat. În același timp însă, în câteva rânduri o să discut și aspecte mai generale, în special privind mediul de migranți din zona Milano. Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de migranți din zona Milano. Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi introduce cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apoi voi discuta despre structurarea mediul de migranți români din Milano, despre accesul la piețele de muncă și despre modul în care noii migranți se raportează la acest mediu. În final, analiza se va concentra asupra practicilor transnaționale/translocale ale migranților români, ținând cont de influența statusului ilegal asupra acestor practici. Transnaționalism și spații transnaționale. Limite și aplicabilitate în cazul migrației românești Cadrul teoretic pe care îl folosesc în acest studiu este dat de dezbaterile în jurul conceptului de transnaționalism și al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncă la nivel global (Glick Schiller et al., 1997, 81), inegalitățile sociale și contextele sociale discriminatorii din societățile de destinație și, pe de altă parte, evoluția tehnologică a mijloacelor de transport și a mijloacelor de comunicații, care face efectivă comunicarea migranților cu societațile de origine (Portes, 1996, 152). În același timp, o altă dilemă importantă a animat dezbaterile privind transnaționalismul: în ce măsură actualele procese transnaționale sunt un fenomen calitativ diferit față de perioada anterioară (cea a migrațiilor „clasice”), sau în ce măsură au existat și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acei migranți implicați în construcția de câmpuri sociale ce traversează frontierele culturale, geografice și politice ale statelor naționale (Glick-Schiller et al., 1994, 73). În aceeași măsură, într-o formulare ulterioară (Glick-Schiller et al., 1999, 81), aceștia consideră că, spre exemplu, migranții sezonieri nu sunt transmigranți; pentru a fi transmigrant, un imigrant trebuie să se stabilească și să se încorporeze în societatea de emigrare și în același timp să întrețină relații multiple cu societățile de origine. În plus față de această primă formulare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de procesul de globalizare și de răspunsul pe care migranții îl formulează la acesta. În fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta nu consideră transnaționalismul un fenomen neapărat nou, ci un fenomen care a căpătat în ultimii ani o dinamică deosebită (Kivisto, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apărea sau nu „comunități transnaționale”. Cu toate astea, este utilă conceptualizarea unei părți a migrațiilor dintre România și Europa de Vest în cadrul teoretic al dezbaterilor despre transnaționalism 7. Astfel, în cazul studiat, mă voi referi la practici și dinamici transnaționale în cazul migranților români care păstrează legături constante cu România, trimit sume de bani și, chiar dacă lucrează în Italia pentru o perioadă încă nedefinită de timp, rămân în continuare în relație cu contextele de origine, își fac case și se întorc regulat în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]