1,489 matches
-
Tai An?“, se vor fi Întrebând scepticii. Surd la frivola curiozitate polițienească, ermetic Închis În tradiționalul sicriu viu colorat, fără răgaz legănat de ruliu În prea liniștita cală a lui Yellow Fish, el plutește neobosit, călătorind la nesfârșit, spre China milenară și ceremonioasă. II Patru luni mai târziu, Fang She l-a vizitat pe Isidro Parodi. Era un bărbat Înalt de stat și puhav; avea chipul rotund, șters și, poate, misterios. Purta o pălărie neagră de pai și un parpalac alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
căra grăsime dă ciolan, m-am tras În Otelu și Restorantu din Gouveia și-am servit un completo călduț pă bune, care ginitoru dă noapte l-a onorat cântând că, bașca, iera d-acu trecute dă nouă, cu o apă milenară Sifonazo la o temperatură sub nivelu mării. Ș-așa, mai o dușcă, mai o spaimă, m-am Îmbulinat să-l iscodesc pă ginitoru dă noapte, care iera un mutulică d-ăia că, când trage felmoaru la fleoancă, are mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că ce-i mai bine să servești, adică, o ciucalată cu vanilie versus un bol dă apă la moară, și abea s-a lăsat convins că prima, care ginitoru a luat-o p-a lui și i-a servit o milenară Sifonazo. PÎn iarna aia, Sampaio, c-o Împletită dă paie Îndesată pă mansardă pân la ceafă și-o hăiniță bearcă, Își tăiase drum bănos, că avea mâncărici literar și zgâria cu litere Înflorate pomelnice dă crescătorii, peisaje de iernut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și dialoguri pă bune. Crezi-mi barimi o dată În viață, Ustáriz: dacă-i cazu, pă loc Îmi sare muștaru. Da m-am dedulcit și nu l-am mai lăsat să se ușchească pă Farfarello; i-am făcut cinste c-o milenară cu fâs care am consumat-o sotto paza la un zebu; i-am plombat o juma dă Toscanini În rât și, mai cu povești la obect, mai cu pălmuțe, l-am dus cu birja la Noul Parmezan a lu Godoy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce-mi știe, și gândul și ziua și CEASUL și TIMPUL și SOMNUL și însăși EXTAZUL, EL știe și vede-n distanțe de ani. Mă las purtată de vreme. Prin culorile universului, ce-mi îngenunchiază durerea în trăiri de zbor milenar. DELIR IMPOSIBIL OPREȘTE DOAMNE noaptea, să pot să iubesc iubirea, Să pot să iubesc NINSOAREA cea din urmă, când crivățul îmi spulberă speranța, Și totuși eu știu să exist când miezul nopții mă sărută cu acel braț al destrămărilor unde
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
adânci. Nici trupul pământului nu o poate înghiți, nici măcar văzduhul nu o poate împrăștia. Numai amintirile ce și-au înfipt colții în trecutul zdrențuros al DELIRULUI, trecut ofilit în sferele încercănate ce semănau puțin cu acele tăceri desprinse din ecourile milenare unde, nu știu încă de unde ai venit în înserările mele pentru ce te-am lăsat să te odihnești în șoaptele decapitate de pe buzele mele și ele invocând parcă CERUL să ne binecuvânteze în ultimele destinderi ce se poate aminti. Că
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
RECE al chipului plâns. Cine să fie în jumătățile nopților și ele DEAVALMA într-un REGESC ȚINUT DE TOAMNĂ FlĂMÂNDĂ, când ploaia bate-n ZIDURI UMBROASE DE SORI, când ploaia-mi sărută timpul și mă lasă curată n fața prejudecăților milenare. Un AER DE DOR, împărțit în DISTANȚE STELARE, cu plete de nori, prin înserate chemări, unde se poate concepe o LUMINĂ DIVINĂ, pentru nemărginiri de visuri înghețate, ce zac în spărturi de univers și TRUPURI VEGETALE. Cine decât tu, CEA
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
zorile pentru a distruge mutrele vinovaților ce mi-au rănit spovedaniile din cele mai sincere umbre... Ca un regat al urletului defilau acești nenorociți ce mi-au strangulat trupul. Uitarea ar fi vrut să mă închidă-n zidurile unei cetăți milenare, dar foamea de cuvinte mă supraveghea cu atâta interes încât nu mai aveam nici o putere de-a încerca să evadez din acea disprețuitoare întâmplare. Frica a venit și m-a certat cu atâta putere încât m-am întors cu spatele
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ale saltimbancilor cei făcuți fără vedere și auzul omenirii. Nesperată destrămare sub ochii mei am putut vedea. Mam clătinat pe picioare și-n cele din urmă mi-am luat zborul. De aici îmi revăd orice mișcare. Am rămas în umbra milenară năucit de doruri lumești și poate de întâmplările din împreunarea cerului cu pământul. Doamne, și ce cărare de înger răstălmăcesc! Nimeni nu percepe de ce nu vreau să merg la uitarea ce doare întâi și apoi moare. De ce nu mai urc
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
CHEMARE Ce-mi tulbură destinul cel mândru și firesc Pe o orbită a nopții îmi tremură visarea Și-aș vrea să zbor, cu aripi de pescăruș REGESC; Prin Zgura de iubire și nevăzute lumi, Și-n clipele adunate din cioburi milenare Sor troienii în CERURI, albastrele genuni, Și-oi viețuit legende, de dragoste-n VISARE. 25-11-2007, 2210h GERUL DIN VERTEBRE Din nopți însingurate, eu tânăr -am rămas, Jertfindu mă în taină ca un luceafăr blând. Și din tăceri durute eu am
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
că în același timp mă simțeam și nițel deranjată de felul în care reacționase Adam la sugestia de a avea un copil împreună. Nu era nevoie să arate așa de îngrozit. Dar, Dumnezeule, cât de tipic fusese! Conform unei tradiții milenare, trecusem de la a fi furioasă din cauza bănuielii că Adam mă plăcea, la a fi furioasă datorită bănuielii că nu mă plăcea. Iar trecerea avusese loc în decurs de aproximativ treizeci de secunde. Comportamentul rațional nu fusese niciodată punctul meu forte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
reluate periodic și viril de-a lungul concertului, prin sonoritățile pline ale Întregii orchestre. Citim din armoniile primei mișcări: „odios complot mondial”, „toți au intrat argați la puterile străine, numai poporul român stă, se uită și cîntărește cu Înțelepciunea sa milenară”, pauză, și „ungurii vor Ardealul”, se-aude tuba Însemnînd pericol, „dacă acum ucid români, și incendiază lăcașele noastre de cult”, ce-o să fie mai departe, mai ales că „Doina Cornea, Octavian Paler și Gabriel Liiceanu sînt agenți străini”, „Europa Liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-și Închipuie că se poate trăi și altfel decît la ei, se amărăsc, strîng fonduri, se ocupă de România În afara orelor de program, li se pare normal, mie nu, Își Înfrățesc localitățile de sub țiplă cu satele necunoscute ale unei sărăcii milenare, pe toate planurile, și o fac complet dezinteresat, ceea ce-ți trezește suspiciunea. Dar Îți trece, În special dacă te duci la St. Amands, orășelul unde a trăit mile Verhaeren. Poetul este Înmormîntat pe un promontoriu ce mușcă din apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
netedă și ochii surâzători ce trădau încântarea. Când ieși de sub dușul cald, cald de tot, chiar fierbinte (lucru care făcea nu numai să-i dădea fiori de plăcere, ci îi conferea iluzia că începuse o eră de prosperitate de netăgăduit, milenară și ireversibilă în România), Vladimir avu surpriza să constate că ea dispăruse din dormitorul său. Avu un incipient simptom de regrete nu pentru aventura ce se consumase, ci pentru că Melanie se eclipsa, odată cu tot izvorul delicioaselor voluptăți, cu care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
șoptea: Noi n-o să ajungem niciodată ca ei. Mai bine răsturnăm guvernul. Vizitând muzeul de artă, În fața unui tablou, domnul Spătaru plescăia disprețuitor din buze: Năstase are acasă o grămadă dintr-astea. Și mult mai originale. Trecând prin fața monumentului Ungariei milenare, cu mult scandal reamplasat În Arad, Spătarul Milea zicea Înțelept: Pare paradoxal, stimată doamnă, dar ungurii reușesc să facă abuz de inteligență și de folclor În același timp. Credeți-mă, fiorul ăsta subversiv Îl trăiam cât se poate de sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mă înșel, dar am impresia că nu agreezi marea noastră aliată, Germania. Zâmbind, Marius se oprește din mâncat. Rostește pe același ton: Dimpotrivă, draga mea, iubesc Germania. Redevine serios. Pentru mine ea reprezintă Schiller, Goethe, Bach. În schimb marele Reich milenar oferă reperele antiumane ale doctrinei naziste numite Gestapo 48 sau SS49, a uniformelor brune sau negre care adoră ca o icoană chipul Führer-ului. Mă îngrijorează prezența SS-istului aici la București. De ce? În ultimul timp, bântuie prin capitală tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Macedon, expediții la care tu Însuți, spuneai, c-ai participat. Se refăceau timpuri, imperii, civilizații, se prăbușeau unele, se Înălțau altele, și toate se vedeau de aici din Turnul din Pisa, ne țineam de mînă, adolescenți nevinovați, În bătaia vîntului milenar. Ne vom vedea, desigur, În somn, ca și acum, cînd spiritul e liber, vom fi alături cum am fost totdeauna, un singur lucru nu știu: cînd anume ne vom Împlini.” Cum stătea pe marginea divanului, mă Îmbrățișă, mă sărută, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
greșit niciodată; ești tot atît de pur ca atunci cînd ne Îmbrățișam pe banca din Grădina publică, atunci cînd ne iubeam ținîndu-ne de mînă pe străzi, În Înflorirea salcîmilor și castanilor, cînd nu ne știa nimeni, adolescenți În bătaia soarelui milenar. De aici se vede bine, foarte bine. N-ai greșit niciodată. Conștiința ta rămîne ca la-nceputul lumii. Asta voiam să-ți spun. Cine ți-ar fi putut spune În locul meu? El care vine la răstimpuri mari ale existenței, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a marelui fotograf, generos puse la dispoziție de soția sa Ariana Negropontes Grigorescu, se adăugau, fericit concrescute, lotului anterior de imagini, - noua expunere de la Roma le absorbea natural, fără vreun hiat. Priveliști antologic expresive, muri și pavimente cărora melancolia timpului, milenar depus peste ele, nu le împuțina un soi de provocatoare pugnacitate, - lîngă atîtea dintre aceste relicte ar fi murmurat vorbele cunoscute ale lui Tacitus, Major e longinquo reverentia. Depărtarea în timp părea să le sporească rațiunile de impact și pentru că
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
a dat ortul popii. Dar ce este atît de precar în mitul adevărului ca Rorty să fie atît de reticent în cultivarea lui? Pur și simplu, superstiția pe care tradiția filozofică a întreținut-o în privința acestui concept: potrivit opticii ei milenare, adevărul e scopul cunoașterii. El e precum capătul unui drum a cărui străbatere echivalează cu cunoașterea, iar cel care a apucat să afle adevărul nu se mai poate purta în viață decît conform lui. Și astfel, atitudinea omului, dictată fiind
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
cânta cu sârg pasteluri, doine, hore și sonete, din puterea-i cotroceană i-aș deduce șansonete. Zi de zi, în versuri ample m-aș lărgi și eu nițel osanalele supreme le-aș rosti cu lux de zel; generos, în reportaje milenare l-aș reda, doar o voce să se-audă: „Să trăiești, Măria Ta!“ Și, dedesubt, o adresă ca o semnătură, pe care am recunoscut-o înainte s-o citesc: bidilov@globalmind.com Am închis fereastra. Amicul Bidileanu lucrase peste normă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Apoi, deși se specifică explicit că "ideea unirii [...] nu se naște decât în secolul al XIX-lea", în rândurile aceluiași manual găsim formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid edificiu imaginar" (Boia, 1997, p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor, proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că poporul român se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87). Nucleul daco-romanic al ființei etnice românești s-a dovedit în istoria milenară a poporului român a fi incoruptibil influențelor alogene. Pe măsură ce naționalismul câștiga tot mai mult teren ideologic, ajungând chiar să fie forța dominantă a hibridului doctrinar dintre naționalism și comunism, până și inexorabila luptă de clasă forța motrice a istoriei este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nu întâmplător zeul-medic Thot va introduce diferența în limbă, arătând că literele nu sunt numai otrăvitoare, dar și medicament, căci pharmakon-ul îl poate naște din nou pe om. Invenția literelor a constituit o otravă pentru cuvântul vorbit, ucigând o tradiție milenară a logosului, dar s-a dovedit și vindecătoare, căci grafemul introduce diferența în logos și astfel lui Thot i se atribuie pluritatea limbilor. Echivocul cuvântului pharmakon atinge cripticul. Dezvoltând paralela, scrierea e ucigătoare și Thamus a reacționat corect, văzând ce
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]