2,760 matches
-
prea multe elemente de opinie, dar nici nu le evitați. Constatările noastre sparg monotonia descriptivă și, peste toate, subliniază accentele necesare înțelegerii persoanei descrise. Evitați elementele sancționatorii puternice. Altfel, portretul cade în caricatură sau, și mai grav, în pamflet (gen militant, excesiv de subiectiv, gen pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare privind insulta, calomnia etc.). Pot fi prezente în portret elementele ironice, blând sancționatorii, dar cu dreaptă măsură. În cazul portretelor mai generale (cele caracterologice), este foarte important
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Prosperity and Solidarity from the Barents to the Black Sea, Macmillan-EastWest Institute, Londra. Cox, Robert (1983), „Gramsci, Hegemony and International Relations: An Essay in Method”, Millenium: Journal of Internationals Studies, vol. XII, nr. 2, pp. 162-175. Cubert, Harold (1992), „The Militant Palestinian Organizations and the Arab-Israeli Peace Process”, Journal of Terrorism & Political Violence, vol. IV, nr.1. Dangerfield, Martin (2000), Subregional Economic Cooperation in Central and Eastern Europe: The Political Economy of CEFTA, Edward Elgar, Cheltenham. Davis, L.I.; J.J., Appleby; G.F.
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
un Radu Ionescu. Într-un foileton publicat în „Păcală” (1860), Pantazi Ghica îl situa între ziariștii fruntași din București. Pe la 1862, fusese ales deputat de Gorj în Camera Legislativă. Ca om politic, a fost încă din anii 1854-1855 un unionist militant. Spre sfârșitul deceniului 1850-1860, convingerile sale politice îl aduc în rândurile așa-zișilor conservatori. A redactat gazetele „Timpul”, „Secolul”, „Unirea” și, probabil, „Conservatorul progresist”. Călătorea mult în străinătate și, în 1855, a publicat impresii de călătorie din Italia, iar câțiva
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
1842, domnitorul Gheorghe Bibescu îl numește procuror la Tribunalul din București. Activează în comitetul societății secrete „Frăția”, iar în timpul revoluției de la 1848 e, împreună cu N. Bălcescu, secretar al Guvernului Provizoriu, care îl rânduiește vornic al Bucureștilor. Redactor la „Popolul suveran”, militantul pașoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor țigani. Exilat după înfrângerea revoluției, izbutește să evadeze la Orșova și se refugiază la Brașov, unde editează „Espatriatul” (1849) și pledează pentru apropierea dintre revoluționarii români și unguri. Hărțuit din pricina unei afaceri cu
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
credință, își întinde antenele spre infinit. Cu mult înainte de Radu Ionescu și de Titu Maiorescu, el dă o definiție a frumosului, în spirit hegelian („revelație a însăși ideei poetice sub forme externe și simțite”). În câteva articole, poetul exaltă funcția militantă a literaturii, socotită a fi totodată un mijloc de cunoaștere, un factor de reformă și propășire. Preocupat, în special, de chestiunile de limbă, aplecându-se asupra versurilor populare, în care găsește, de altfel, și o sursă de inspirație, B. contează
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
istorice importante, de la „naționalismul intransigent” al ctitorului Inocențiu Micu-Klein la Petru Pavel Aaron, întemeietorul școlilor Blajului, de la apoteoza anului 1848 la misionarii cauzei naționale: Ioan Micu Moldovanu, Alex. Sterca-Șuluțiu, Augustin Bunea. În portretistica lui B., un Simion Bărnuțiu are „energia militantă” a conducătorului ce a intuit „linia destinului românesc”, iar Timotei Cipariu dobândește profilul unui umanist european. Obsesie culturală a multor generații, tradiția Blajului este un „îndreptar” cu o vie semnificație, ce restabilește „funcțiunea creatoare a provinciei”. Volumul Oameni din Ardeal
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
deține și unele posturi în învățământul universitar. În 1942, devine conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere, apoi profesor, conducând după 1951 și Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei. A fost un foarte activ militant cultural, deținând și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei, poziție din care răspundea de apariția revistei „Transilvania” (din 1940). Acesta e și vârful carierei sale de redactor și publicist, începută la „Societatea de mâine” (1924-1933, unde
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Culturii și Educației Socialiste (1968-1973), ambasador al României la Atena (1973-1982), director în Ministerul de Externe al României (1982-1984), director al Teatrului „C. I. Nottara” din București (1984-1990). În 1990 a înființat Editura Demiurg. B. s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Presa liberă”, pe care el însuși o înființează, articole și reportaje care servesc ideologia comunistă. O serie de volume (Izvoare, 1956, La hotarul dintre lumi, 1960, Am rechemat iubirea, 1962 și Scrisoare către anul 2000, 1963) conturează profilul unui poet militant în stilul rudimentar al epocii, ce abordează tematica socială, în versuri agitatorice, conjuncturale. Angajarea, enunțată cu un neistovit retorism, vizează evenimentul imediat, chiar dacă notații lirice cu un caracter diferit (erotică, introspecție, reflexivitate) își semnalează uneori prezența. Bunăoară, pe o temă
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
român”, 1899, 26; Aurel A. Mureșianu, Un fost amic al lui Mihai Eminescu: Ieronim G. Barițiu, „Prometeu”, 1938, 8-10; Bucur Țincu, Un scriitor sibian necunoscut: Ieronim G. Barițiu, în Cibinium, Sibiu, 1977, 169-179; Dicț. lit. 1900, 79-80; Nicolae Mecu, Publicistică militantă, VR, 1983, 2; Faifer, Semnele, 230-231. G.D.
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
confundă. Ca atitudine și orientare, a. reia in extremis aceeași configurație temporală a modernismului (conform căreia trecutul este reductibil la o conștiință normativă osificată și astfel sacrificat în numele ideii de progres și viitor salvator): apologia nonconformismului pe fondul unui vizionarism militant, revoluționar. Tendințele estetice ale a. iau naștere și se dezvoltă sub semnul unei negații radicale - refuzul categoric și global al artei și literaturii anterioare. Cu cât acestea sunt mai intensiv considerate „clasice”, „academice”, „oficiale”, „consacrate”, cu atât antagonismul - urmat de
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a artei și a cunoașterii în transformarea obștii. În ton oratoric sau encomiastic, sunt marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La introducerea limbei naționale în
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
atitudine îi asigură o originalitate specială în peisajul publicistic și cultural al primilor ani postdecembriști. Una din consecințe a fost, probabil, rezerva unor autori solicitați de redacție. Politica redacțională constă, într-adevăr, în refuzul ori evitarea angajării în politica propriu-zisă, militantă, de partid, nu însă și în eludarea politicului ca importantă temă de reflecție. Dintre rubricile instituite după 1990, se remarcă cele intitulate „Dialog” și „Convorbiri”, la care iau parte Monica Lovinescu și Eugen Ionescu (2,3/1990, 1/1991), Geo
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
scria la gazeta unionistă „Naționalul”, apoi la „Timpul” lui Gr. R. Bosssueceanu, unde își publică și primele cronici dramatice. Tot atunci începea, ca traducător, colaborarea cu trupele de teatru ale epocii. În anii premergători Unirii Principatelor, s-a manifestat ca militant unionist. După Unire, nemulțumit de politica lui Al. I. Cuza, C. ajunge repede unul dintre principalii membri ai opoziției și redactează violenta gazetă opoziționistă „Clopotul” (august-septembrie 1865). Nu se cunoaște precis rolul pe care l-a jucat în pregătirea și
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
Caierelor, ținut În primăvară, când se roteau - numai fetele - În jurul unui stâlp de Armindeni. Mai erau și Întâlnirile confesive bilunare „Inimă-pentru-Inimi“ organizate de capelanul școlii, care se terminau invariabil cu Îmbrățișări paroxistice și Înlăcrimate. Cu toate acestea, etosul școlii rămânea militant heterosexual. E drept, colegele mele de clasă se mai pisiceau În timpul zilei, dar băieții erau activitatea numărul unu În afara orelor. Orice fată bănuită că ar fi atrasă de alte fete era bârfită, victimizată și ostracizată. Eram conștientă de toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
români din județ și (...) nu urmărește altceva decât înfrățirea și propășirea tuturor românilor"1808. De altfel, într-un articol intitulat Informațiuni și inserat în numărul apărut la 24 aprilie 1894 se făcea precizarea că ""Santinela Dobrogei" nu va face politică militantă, dar va face politică de stat românesc"1809. În articolul referitor la situația demografică a orașelor Dobrogei se afirma că "tendința noastră națională trebuie să aibă drept țintă că precum satele Dobrogei s-au populat cu români, tot astfel și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Își etala deja sensibilitatea la regimul despotic. Ca orice cățeluș exuberant, Wendy trebuia să Învețe ce Înseamnă „ssst“. Asta gândea Harry Bailley. Stătea pe celălalt rând de scaune, vizavi de ea și Wyatt. Uitase că și el fusese În tinerețe militant trup și suflet. În tinerețe, adică acum douăzeci și ceva de ani, și el Își dorise cu disperare să se Înfrupte din cauze nobile. Jurase să nu se complacă niciodată, să lupte Împotriva apatiei, „să aducă schimbări În bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu mult timp În urmă, se plimbau Împreună prin Chinatown, iar Esmé plânsese pentru niște pești vii când Îl auzise pe vânzător spunând că erau „de mâncat, nu de mângâiat“. Reacția isterică a lui Esmé nu fusese departe de a militanților pentru drepturile animalelor care Împărțeau fluturași pe stradă Încurajând oamenii să boicoteze restaurantele din Chinatown care omorau peștii sau păsările În incinta localului ca să se asigure că erau foarte proaspete. —Peștilor li se taie capetele cât sunt Încă vii, auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
stadiul de evreu, numit Vladimir Tismăneanu. Ia să vedem cine mama ciorilor o mai fi și acesta. Și iată ce găsim despre înaintașii săi: „Leonte Tismăneanu născut Leonid Tisminețki (n. 26 februarie 1913 - d. 1981) a fost un om politic, militant comunist și teoretician român de naționalitate evreiască, născut la Soroca, Basarabia, în acea vreme parte a imperiului rus. Aderă la Uniunea Tineretului Comunist în anii 1930 și este secretar al organizatiei UTC in sectorul 2 al capitalei București; este apoi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mai trăiește într-un Cosmos, ci în Istorie. Unele dintre ideile pe care le-am amintit au fost formulate înainte, într-un mod mai mult sau mai puțin sistematic; altele se pot deduce din recentele luări de poziție ale teologiilor militante. Se poate lesne înțelege de ce nu ne simțim obligați să le discutăm: nu arată decât tendințe și orientări care abia se conturează și ale căror șanse de supraviețuire și dezvoltare nu pot fi evaluate. Încă o dată, iubitul și eruditul nostru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai văzut de la conferință. — Așa e. A trebuit să mă duc la telefon. Înțeleg că ai fost minunat. Îmi cer scuze sincer pentru comportamentul studenților. Iată generația mea! Nici nu știu dacă erau studenți adevărați sau doar indivizi duri - știi, militanți, repetenți. Nu puștii Încep scandalul. Toți liderii sunt mai În vârstă. Dar Fanny a avut grijă de tine, nu? — Domnișoara? — N-am dispărut pur și simplu. Am desemnat o fată să aibă grijă de tine. — Mda. Soția ta, poate? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
X-a și eu eram diriginta lui. Predam Cunoștințe economice, și apoi CSP (cunoștințe social-politice). După cum a zis în repetate rânduri tovarășul Inspector municipal, nu eram un cadru de nădejde. Manifestam, ca să zic așa, un profesionalism îngust, lipsit de spirit militant. În obrăznicia mea nemăsurată, îi trânteam chestia cu: eu sunt plătită ca profesoară, nu ca activistă de partid. Trebuie să-i învăț carte pe copii, propagandă să-i învețe el și alți toași pozitivi, că, slavă Domnului, sunt destui. Mustăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Zedong. Mao Zedong s-a ridicat la lupta revoluționară în cele mai glorioase tradiții ale răscoalelor țărănești și războaielor de eliberare de sub dominația imperialistă. Dacă a împrumutat în concepțiile și practicile sale câte ceva din doctrina și experiența bolșevicilor și ale militanților democrați din Vest, a făcut-o numai pe trunchiul idealurilor și valorilor tradiționale chineze, al învățăturilor și sfaturilor înțelepților chinezi. Să nu uităm că, asemenea oricărui intelectual desăvârșit chinez, care trebuie să exceleze în cultură (literatură), caligrafie și arte marțiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
paralel cu scăderea dramatismului“ - crede Nicolae Manolescu, din naturalismul social de viziune zolistă de la început, unde resemnarea și scepticismul înlocuiesc totuși tragismul, păstrându-se mai târziu doar simpla surprindere a condițiilor primare ale omului social. Și nu ca un demers militant de accentuare a opoziției între clase, dar între două lumi distincte: „Naturalismul din primele nuvele sadoveniene încetează în clipa în care studiul social, moral, psihologic este înlocuit cu studiul unei lumi eterne și al îndeletnicirilor ei esențiale: ceea ce povestește acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în anii ’60 -’70. Privind retrospectiv observăm că evenimentele de tip happening se manifestau mai puțin organizat decât cele din cadrul fluxus; ele rămân legate de naturalismul pop art-ului american și nu sunt influențate de vreun program comun sau vreo atitudine militantă, așa cum se întamplă în cazul event urilor fluxus. Există în mod sigur o diferență de scop între cele două tipuri de manifestari. Deși ambele presupun combinarea de mijloce cât mai diferite în exprimare, happening-ul urmărea mai mult apropierea de
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]