1,659 matches
-
a avut dreptate. Aceasta se va întâmpla cu siguranță. Problema e, dacă vom mai rezista ca țară suverană până atunci! Din gușa lui „Nem tudom” Cred că una din cele mai halucinante imagini privind îngenuncherea definitivă a acestui blând popor mioritic, format în cea mai mare parte din bovine adulte cu aspect și apucături mai mult sau mai puțin umane, a fost aceea de anul trecut, când am văzut cum președintele României, avându-i, în stânga, pe Tokes Laszlo și în dreapta
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cum altul nu-i, (nu vă speriați, nici măcar nevastă-mea nu mai crede acest lucru). Dar oricum, sper măcar să fiu cu doi centimetri mai deasupra unui procent consistent din trăitorii pe aceste meleaguri parcă pe zi ce trece tot mai mioritice. Mai bine de 80% dintre români nu dispun de cunoștințe științifice elementare și de un vocabular științific activ. Aceasta e concluzia studiului "Interese și percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării", coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu și realizat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parcă pentru a ne face în ciudă celor care am vărsat sudoare ca să ridicăm această țară, are acum și statuie în București, ridicată în semn de recunoștință de ciracii săi care s-au umflat ca lipitorile de sângele acestui popor mioritic, adică blegos până la prostie. Îl chema aici pe pământ Coposu până ce la chemat urgent și Dumnezeu la raport fiindcă prea se dăduse în stambă aici pe pământ. A lansat Coposu, prin portavocea copoșilor săi, strigătul care chema dezastrul: distrugeți, distrugeți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe pământ Coposu până ce la chemat urgent și Dumnezeu la raport fiindcă prea se dăduse în stambă aici pe pământ. A lansat Coposu, prin portavocea copoșilor săi, strigătul care chema dezastrul: distrugeți, distrugeți tot ce a făcut comunismul și tâmpiții mioritici s-au pus pe distrus, sedii, magazii, grajduri, au împărțit animalele, ferme de creștere a animalelor și în general tot ce se vedea cu ochii ca fiind făcut în acea epocă ceaușistă. Au luat ciolovecii colectiviști câte un toc de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zic și eu ca ăla, e bine că nu e rău și încercăm să ducem viața asta spre o primăvară a noastră ce nu mai vine fiind probabil ocupată cu alte treburi cine mai știe pe ce meleaguri mai puțin mioritice. Filme vechi și noi Am crescut în copilăria mea cu filmele de capă și spadă care erau în vogă la timpurile acelea. Toți copiii îl știam pe Jean Marais și filmele lui, văzusem de mai multe ori Miracolul lupilor, Cavalerul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu se va întâmpla "momentul trecerii în rândul spiritelor, al reîncarnării propriu-zise", sau mai știu eu ce previziuni ale lui Nostradamus... Cine n-a auzit de fatidica dată de 21 decembrie 2012, pe care romancierul o îmbracă în haina colorată mioritic, a credulității românești? Dar de previziunea lui Einstein, care avertiza omenirea că la patru ani de la moartea albinelor, "va dispărea și omul?" Totul este posibil, fiindcă totul este imposibil. Mai ales, cine nu a auzit de sfârșitul sfârșitului ...!? Nici orgoliul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
situații arhetipale: călătoria, vânătoarea magică, coborârea în infern, rătăcirea în labirint, păcatul originar, pactul cu diavolul, jertfa creatoare, lumea ca teatru, viața ca vis - personaje: Isus, Lucifer, Adam, Eva, Iona, fiul risipitor; Orfeu, Pygmalion, Hyperion, Icar; Zburătorul, zâna, strigoiul, ciobanul mioritic; Oedip, Faust, Don Quijote, Don Juan ș.a. - aforisme, maxime: carpe diem, vanitas vanitatum, fortuna labilis, fugit irreparabile tempus. Cele mai multe motive literare au o circulație universală, determinând toposuri (locuri comune, clișee culturale). Toposurile pot fi clasificate în raport cu un canon estetic. Astfel, toposul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nici ele n-au cuprins întreaga românitate din juru-le. Spre deosebire de statele puternice din Europa și Asia, românii și-au croit organizarea statală după un soi de "democrație" medievală concretizată în monarhiile elective. Monarhia electivă e rezonantă, izbitor, cu matricea dezbinării mioritice a fraților care se ridică împotriva fratelui, moștenind păcatul fratricidului biblic al lui Cain și Abel. Balada Miorița încifrează rezolvarea crizei sacrificiale 12, mitul devenind de o rară complexitate prin soluția creștină a nunții cosmice, specifică spiritului creștinismului cosmic răsăritean
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
elitele politice și culturale n-au avut, decât arareori, apetența înțelegerii mitului național. Deși nu s-a ocupat special de Miorița, Eminescu a pus în concept ceea ce balada punea în imagine mitic-artistică. Gândirea lui politică pleacă chiar de la realitatea dezbinării mioritice translatată în domniile elective. Textul fundamental este excepționala conferință din 1876, Influența austriacă asupra românilor din Principate.14 Acolo și în alte texte, poetul elaborează teoria golului etnic (prefigurată încă de Dimitrie Bolintineanu), despre care am scris și în Modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aveau toate șansele să ridice Principatele pe culmi de civilizație și cultură, la nivel european. Ba chiar, conform clarviziunii lui Dimitrie Cantemir, manifestată în Istoria ieroglifică, se ivea posibilitatea unirii lor sub un singur sceptru, dar vechea maladie a discordiei mioritice a împins cele două Principate la nenorocirea domniilor fanariote, după ce Cantemir a trebuit să devină captiv în Rusia, iar Brâncoveanu să provoace martiriul familiei, stingându-se dinastia Basarabilor. Am văzut cum Dimitrie Cantemir, orbit de propria doctrină cu privire la monarhii, a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Dar, deși respinge maniera de filozofare favorizată de Martin Heidegger și, în general, nu urmează căile deschise de cugetătorul german, în efortul de a caracteriza spațiul stilistic, de a exemplifica specificitatea diferitelor spații și, mai ales, de a caracteriza spațiul mioritic românesc, Lucian Blaga ia în discuție uneori și fapte de limbă concrete, îndeosebi cuvinte. În această întreprindere, se disting două aspecte de bază: 1) existența unor elemente de vocabular care circumscriu în mod absolut spațiul românesc în raport cu alte spații culturale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lor intim", dor fiind mai naiv, mai sănătos și mai organic decît echivalentul lui german, între cele două cuvinte existînd o diferență sesizabilă de orizont cultural integrat 382. Din acest motiv, dorul nu poate lipsi (fiind "organic") din caracterizarea "spațiului mioritic", generator al categoriilor abisale ce marchează construcția culturală a românului, devenind unul dintre elementele de nuanțare într-un spațiu semantic acoperit de noțiunile afine "dorul", "jalea", "urîtul"383. După Blaga, niciunul dintre cuvintele care desemnează aceste noțiuni nu este traductibil
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Coșeriu, Lingvistica integrală, p. 105-108. 376 Vezi Paul Miclău, Semiotica lingvistică, Editura Facla, Tmișoara, 1977, p. 187-276. 377 Vezi în acest sens G. Ivănescu, Formarea cuvintelor în limba română, în "Limba română", XIV (1965), nr. 1, p. 31-37. 378 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, Editura Minerva, București, 1985, p. 217-218. 379 De altfel, nu este nimerit să se vorbească, așa cum se întîmplă de obicei, de "unitatea limbii române", căci, dacă este considerată în totalitate, avîndu-se în vedere și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vol. VIII, Editura Minerva, București, 1983, p.363. 381 Vezi pentru aceasta Elena Bălan-Osiac, Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă și portugheză, Editura Minerva, București, 1972. 382 Orizont și stil, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.116. 383 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.291-294. 384 Ibidem, p. 299 ș.u. 385 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 199-200. 386 Prefață la Diferențialele divine, în Lucian Blaga, Opere, vol. XI, Editura Minerva, București, 1988
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poezia română, spaniolă și portugheză, Editura Minerva, București, 1972. 382 Orizont și stil, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.116. 383 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.291-294. 384 Ibidem, p. 299 ș.u. 385 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 199-200. 386 Prefață la Diferențialele divine, în Lucian Blaga, Opere, vol. XI, Editura Minerva, București, 1988 , p. 53. 387 Despre conștiința filozofică, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, Editura Minerva, București, 1983, p.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
182). Acele limbi însă (excepție făcînd spaniola) au regula pronunției lui s intervocalic ca z, în vreme ce româna nu are o asemenea regulă, astfel încît între pronunția din limbile europene și scrierea românească cu z există o deplină concordanță. 396 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.313 ș.u. 397 Vezi pentru aceasta Corpus des oeuvres de philosophie en langue française, Fayard, Paris, 1987. 398 Vezi Dumitru Stăniloaie, Ortodoxie și românism, Tiparul Tipografiei Arhidiecesane, Sibiu, 1939. 399 Vezi Mircea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reci, antice, biblice ori din lumea medievală -, îl urmărim în demersuri cognitive pluriforme: "Evul mediu s-a retras în mine" (A patra elegie); renascentiștilor le face reverențe; peregrinul (atât de repede dispărut), exponent al continuităților temporale, se vrea apropiat păstorului mioritic și lui Toma Alimoș, dar și călător în spații planetare, cu opriri în tărâm indian, ori în legende mediterane sau, fugitiv, în septentrion: "Ensitteren, ensitteren, cuvântul / acesta nordic și-nghețat (...) // Ensitteren, sunt singur ca o gheață / în care pești macabri, suspendați
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mai cer lui Dumnezeu / Câțiva ani, sau un an, / Ci să-i cer doar câte-o zi, / Câte-o noapte: // Doamne, ajută-mă să trec cu bine / Și noaptea asta". Dacă n-ar fi durerea asta îngrozitoare / Aș accepta senin, mioritic, / Chiar și figura asta de schingiuit". Acest al doilea Sorescu nu poate fi izolat de celălalt. El, prăbușitul, întristatul, nu voalează totuși chipul celuilalt pe care îl regăsesc luminos în amfiteatrele Universității ieșene. Despre cei doi Sorescu scriu cu mâna
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
eroziunea lucrurilor (până "și carnea pietrelor se va usca și va muri") are analogii cu stingerea cosmică anunțată de cugetătorul eminescian din prima Scrisoare; "planeții toți îngheață" anticipă acesta. În cele din urmă e acceptată o moarte în lumină, întrucâtva mioritică, în plină împăcare cu natura: "Adormi, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali (...). Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / au început să prindă rădăcini. / În curând frunzele ne vor înveli" (Adormi, adormi). Există, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
gloabe împotmolite de jucători, care nu păreau să știe ce sport practică, și mii de fani în tribune, în frunte cu marele Gino, cel cu spatele îndoit de susținere politică. Ei bine, cam așa funcționează și economia și societatea noastră mioritică, hiperpolitizată. Cei de la guvernare nu mai știu cine cu cine sunt aliați, atîta știu: să mărească impozitele și taxele, ceea ce se poate constitui într-o pierdere de competitivitate teribilă pentru ceea ce numim "economia românească". Aveam o părere bună despre Liviu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Calimach, care au reorganizat sistemul legislativ. Secole de-a rândul, din Evul Mediu prelungit până în adâncul Epocii moderne de domniile fanariote, Anatolia, dominată de Bizanț (devenit Stambul, sub otomani) a fost principala platformă de unde s-a dirijat progresul spre plaiurile mioritice. Zona micro asiatică a avut o înrâurire directă atât în epoca sa ortodoxă, cât și în cea islamică, asupra destinului Dobrogei, unde se afla punctul vital pentru existența țărilor române (Gurile Dunării). Pe malurile Bosforului se intersectau influențe diverse din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
egoist de a impune un sistem care să administreze principatele în propriul interes... Adică, pentru folosirea pământurilor noastre ca platformă pentru a-și continua asaltul asupra redutei turcești. Cucerirea Bosforului era instinctul care-i dicta orice acțiune dispusă în raport cu plaiurile mioritice. Totuși, influența rusă a fost o realitate care a presupus și avantaje mai mult sau mai puțin consistente. Avem în vedere compromiterea iremediabilă a dominației otomane asupra teritoriilor noastre. Din acel moment, obținerea independenței nu avea să devină decât o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
am identifica fire care ne-au legat de ghemul civilizației europene, trebuie să acceptăm că o cortină grea și veche s-a lăsat în acest ungher de lume. Sub acoperirea ei, întunericul solitudinii a sporit din cauza particularităților geografice ale plaiului mioritic. Oglindirea în istorie a acestui spațiu a însemnat, într-o măsură importantă, imaginea izolării noastre în raport cu lumea din afară și chiar în înăuntrul propriilor ținuturi. În interiorul spațiului românesc, relieful a ridicat multiple bariere naturale. Cădeau la fiecare pas în fața străinului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
stepei 30. f. Catapeteasma izolării Să îndrăznim a ne uita spre izolare nu doar ca la o cortină, dar și ca la un iconostas. În spatele lui s-a ascuns altarul unde s-a înfăptuit miracolul românesc. Catapeteasma a ferit enigma mioritică de privirile hămesite ale feluritelor imperii. Elementele naturale, dublate de anumite realități sociale, au indus un caracter limitativ pentru spațiul nostru. Această restricție ne justifică de ce pământurile românești au fost un punct de interferență între diverse puteri aflate în expansiune
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
complexe, care a manifestat nu doar tendințe centrifuge în raport cu Viena, ci și conflictuale între segmentele componente. Poate că eșecul cel mai răsunător a fost cel al rușilor, visul lui Petru cel Mare, de cucerire a Țarigradului, spulberându-se pe plaiurile mioritice. Elanului, pornit de la curtea imperială din Sankt Petersburg, spre Marea Mediterană, i se tăia suflul în țările române. Pietroiul rus, în rostogolirea sa spre Balcani, părea de nestăvilit, strivind sub greutatea lui orice fir de iarbă. Gâfâind, imperiul rus nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]