6,725 matches
-
banii la vedere. Îi cosea și-i descosea dintr-o pernă din odaia ei. Scrisorile de la bărbat Îl ne dumereau și pe preotul care i le citea și i le deslușea. Pomean folosea de la o vreme niște cuvinte de toată mirarea, spunea bunăoară că basu’ lui Îi iriș, că șede la ofis pînă seara tîrziu și că acasă Îl duce un draiver cu caru’ de foc. Și părintelui i-au dat multă bătaie de cap scrierile astea, dar i-a lămurit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vorbitori de fel de fel de limbi, pînă cînd au găsit pe undeva un ungur din tălmăcirea căruia le-au Înțeles povestea. A apărut Îndată și un domn care s-a Întreținut Îndelung cu interpretul. — Chicago, rostea foarte des a mirare acesta. — Da, la Cigagău, confirma candidata la intrare În Sta tele Unite. Domnul a semnat niște hîrtii și i-a luat pe cei patru, cu tălmaci cu tot, În trăsură pînă la restaurantul pe care-l ținea. Hotărîrea lui era
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe șină Îngustă, Încetucă și harnică, bună de dus oa menii la tîrg și la Bixad, de SÎntămăria Mare. Nu călcase pînă atunci Într-un oraș și nu zărise un munte. A ajuns să treacă Alpii Dinarici, să tremure de mirare În fața mărimii vapoarelor și a porturilor, a mulțimii oamenilor. Trebuie că a dat din perplexitate În perplexitate, cea mai arzătoare fiind aceea care a făcut-o să redea, cu ochii măriți ca la hierofanie, imaginea infinității vizibile: „Atîta apă este
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întîi, de la bătăile noastre de inimă, apoi, de la Congresul al XIV lea al Partidului Comunist care-și vestea iminența din toate trîmbițele și din toate răsuflătorile de hrubă, În fapt, un festival, ca multe altele Înainte, al lui Ceaușescu. Spre mirarea mea, fusesem trimis În misiune În Maramureș de Asociația Națională a Nevă zătorilor să supervizez un concurs pestriț, un alt soi de festival, unul al artiștilor amatori, unde orbii au cîntat bine, au recitat patetic, au venit cu grupuri vocale
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de mult. N-am mai vizitat-o niciodată de atunci, dar nu pot uita Întunecimea casei și căldura dinăuntru plină de aburi. Ne Întoarcem În sfîrșit acasă, unde aflu uluit că barza mi-a adus o surioară. În acest punct, mirarea din mine a lucrat cu atîta intensitate, Încît am ieșit intrigat În curte unde țin minte În amănunt cum am cercetat duzii Înalți, lipsiți de frunze, umbra rară a coroanelor lor goale, soarele cu dinți și cuibul de barză pustiu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a vrea și de a ști să placă, profesarea acestui rol fără efort. Nici o caznă, nici o poticnire, ființa ei doar unduire și adiere. Privirea acestei femei nu poate fi niciodată Încruntată, e curgătoare, sinceră sau nu, ajunge expertă În scenariile mirării. Se pricepe de minune să intre În jocul uimirii, al uluirii și al perplexității... Și să-și revină Îndată, Împrospătată de surpriza contemplării insolitului. Sufletește, frumoasele se mișcă liber, iar această libertate le Înrourează și cu inteligență. E istețimea fermecătoare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de insistența ei, a lovit-o de două ori și cum ea, tot În doi timpi, i-a retezat definitiv lumina și i-a astupat pentru un timp urechile. Ca prin minune, nu l-a spulberat de tot. E de mirare că a supraviețuit. Își mai amintește cu aceeași acuitate și cu puzderie de amănunte visul straniu pe care l-a avut În noaptea dinainte... Se făcea că ieșise din casă sub puterea nopții, pe ușa din dos spre grădină. Cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dublată În plan energetic de una perfectă În corporalitatea sa subtilă. Odată trecută dincolo, ființa e restabilită În idealitatea sa, cu toate mădularele complete și toate simțurile tefere. Fostul nevăzător poate să contemple Îndelung de deasupra, cu noul organ al mirării, cadavrul trupului cu care a Împărțit viața tocmai Încheiată. Rezultă din ipoteza citată mai sus că există o conștiință independentă de creierul anatomic, ea Însoțește corpul subtil și ajută noul eu să Înțeleagă ceea ce toc mai percepe cu un simț
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
foarte grăitoare, heis kata heis („pe rând, unul după altul”), pentru a reda vălmășagul general stârnit de mărturisirea Domnului. Toți se simt vizați, toți încearcă să se disculpe. Acel Meti ego trebuie înțeles nu ca o dezmințire, ci ca o mirare dubitativă: „Sper că nu eu!” De obicei, se traduce prin: „Oare nu eu?”, ceea ce confirmă ipoteza unei vinovății de grup, încă neindividualizată. Urmează momentul al doilea, când Isus adaugă, sporind presiunea și suspansul: va fi „cel care întinde cu mine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
au ocărât și au zis: Tu ești ucenicul Aceluia, noi suntem ucenicii lui Moise. Noi știm că Dumnezeu i-a vorbit lui Moise; Acesta însă nu știm de unde este. Omul a răspuns și le-a zis: Asta e chiar de mirare: că voi nu știți de unde este, dar mie mi-a deschis ochii. știm că Dumnezeu nu dă ascultare păcătoșilor; dacă însă cineva este evlavios (theosebes) și face voia Sa, aceluia îi dă ascultare. Din veac nu s-a auzit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe punctul de a cădea din nou în brațele perfide ale „fiicelor oamenilor”. (traducere din limba franceză de Mihai Ungurean) 7. Traducerea Septuagintei în româneștetc "7. Traducerea Septuagintei în românește" Textul de față172 este rodul întârziat al câtorva ani de mirări și nedumeriri legate de versiunile românești recente ale Bibliei. Traducând din scrierile Părinților Bisericii, am constatat că, adesea, atunci când aceștia trimiteau la pasaje din Vechiul Testament, Biblia ortodoxă sinodală nu putea fi utilizată. Nu este vorba numai despre infidelitatea traducerii (prezentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe acolo, undeva, în urma lui, sunt și eu și culeg, cu ucenicii lui, niște spice, ca să-mi astâmpăr foamea. Foamea de El. Foamea de Cuvântul Lui. Apa Îndurării Mai mereu mi se întâmplă să visez apa. Nici nu e de mirare. De când mă știu, asta am făcut. Numai asta. Ceilalți spun că de treizeci și opt de ani n-am făcut decât asta: să mă uit la apă. Așa o fi. Eu nu-mi aduc aminte altceva. Decât apa. Mereu, apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vorbă, să vadă dacă răspund, mă îmbie cu mâncare ce-și închipuie, oare, că sunt un duh și nu eu, Lazăr, de-adevărat ?! Ba unii vin și pun mâna pe mine, pe urmă dau din cap așa, cu îndoială și mirare mare și pleacă iar când ajung la o zvârlitură de băț o rup la fugă de le sfârâie călcâiele... Alții șușotesc pe la colțuri... Vecinul meu, cam de-o vârstă cu mine, cu care mă jucasem de-atâtea ori, a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Vishnu și, cum trece, cum îl prind ! Da' n-am ajuns. Mai bine ajutați-mă să mă urc până la picioarele lui și pe urmă mă descurc eu ! Cel mare : Ești flămând; cade noaptea și rămâi singur. Și așa e de mirare că nu ți-au venit de hac până acu' șerpii sau vreun tigru. Mai bine hai cu noi. Știi, l-am văzut pe învățătorul acela nou, care-și spune "Geamănul" un evreu venit de tare departe și... Unul din copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
care - se vedea de departe - cândva suferise un accident grav... În clipa următoare, s-a arătat un chip tot numai o mustață plină de promoroacă. La vederea unei asemenea apariții, Despina și doctorul Gruia au făcut ochii mari, cu adâncă mirare Întipărită În ei. Doar Nicu s-a ridicat de pe pernă, Întinzând mâinile, cu zâmbet larg pe chip, către arătarea din ușă.... ― În sfârșit, l-am găsit pe iubitul meu prieten cu suflet mare - a declamat noul venit. ― Petrică! Bine ai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Gruia . În timp ce o cerceta pe țigancă cu zâmbet pe buze, aceasta aștepta cu privirea ațintită asupra profesorului ca spre icoană... Atunci, el a pornit să-i explice pe Îndelete și pe Înțelesul ei pricina pentru care a invitat o... Spre mirarea lui, piranda se dovedea de o istețime nemaipomenită. Abia Începea să-i spună ceva, că ea dădea din cap, asigurându-l că a Înțeles totul. Venea chiar cu idei proprii, foarte ușor aplicabile În situația dată. Asta dovedea experiență În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să fie trăită... Toate s-au așezat dinaintea musafirilor rânduite gospodărește. Nenea Mitru și-a făcut datoria de paharnic, iar gospodina a glăsuit cu vorbă dulce: ― Ia Îndemnați, oameni buni, până nu se răcesc vărzările... Tatăl lui Nicu privea cu mirare la tot ritualul. În cele din urmă, a intrat și el pe făgașul urmat de ceilalți comeseni... După ce fiecare s-a omenit cum se cuvine, Petrică a anunțat: ― Multe povești am ascultat noi până acum, dar am vrea să aflăm
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o consfătuire muncitorească la Moscova sau poate chiar aici, la București, peste trei luni, cu ocazia Festivalului... Am să transmit conducerii noastre această invitație, promise Nando Rossi. Gheorghiu-Dej aprobă din cap și-l privi pe oaspetele său cu o anumită mirare. Văd că dumneata știi românește de parcă ai fi român get-beget! Unde-ai învățat românește atât de bine?... Fără să intre în prea multe amănunte, Nando îi evocă liderului comunist anii copilăriei și ai primei sale tinereți bucureștene și conchise: ...Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zboare la Moscova, pentru a cere o întrevedere specială cu Malenkov și cu Hrușciov?... Sau să găsească o formă mai eficientă de protest aici, la București?... Când ajunse la Universitate se opri, ca să-și aprindă o țigară, și observă cu mirare o mașină de culoare neagră, asemănătoare cu cea pe care o văzuse în fața Comitetului Central, oprindu-se și ea la vreo câțiva zeci de metri în urma lui, de parcă l-ar fi urmărit. Putea fi însă doar o simplă coincidență. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
le ceru muncitorilor să se solidarizeze pentru a obține eliberarea lui Lucrețiu Pătrășcanu. Glasul baritonal îi izbucni cu forță din piept și i se auzi răsfrânt de ecou, dar grupurile de muncitori care ieșeau pe poarta fabricii îl priviră cu mirare și își văzură de drum ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Stați!... De ce vă grăbiți?... Un moment, tovarăși!... În numele solidarității muncitorești..., mai încercă Nando să le spună, dar nimeni nu se arătă dispus să stea și să-l asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de stat, vicepreședintele îl conduse pe Stelian într-o cămăruță din spatele clădirii sfatului popular, care până atunci servise drept arhivă, și îi spuse că acela era biroul în care avea să lucreze de atunci înainte. Stelian se uită cu oarecare mirare la pereții nevăruiți de mulți ani, la măsuța prăfuită de lângă fereastra cu geamuri murdare și la rafturile rudimentare pe care zăceau teancuri de dosare așezate alandala, fiindcă sfatul popular nu avea prevăzut în statul de funcțiuni un post de arhivar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și, tot repetând "portopelu, portopelu", se așeză în poponeț pe dușumele și începu să-și facă de lucru cu obiectul căpătat, dând subit uitării pofta de zbenguială și de ștrengării pe seama maicii. Ei, ai văzut?... exclamă Virgil, care urmărise cu mirare jocul de-a așezatul pe praguri, și plesni din palme plin de veselie. Da șiret mai e copilul ăsta al vostru, Virgile și Mițo! zise maica Agripina, cu fața roșie și transpirată de efort, și veni să se așeze înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fereastră, lui Virgil nu-i veni să-și creadă ochilor. Afară, în curte, pământul era acoperit cu o zăpadă mare de-o palmă și continua să ningă de zor, cu fulgi mari și deși, ca într-o altă lume. De mirare, Virgil se frecă la ochi, părându-i-se că nu vede bine, apoi le strigă celor din casă să se trezească și să vină să vadă cum ninge. Ușa celeilalte odăi se deschise repede și dinăuntru se ivi, în pijama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Malastropu, plină de clienți cu figuri smolite și cu capetele înfierbântate de băutura ieftină și proastă. Aici se părea că poetul de la filologie se simțea în largul său, fiindcă se apucă imediat sa declame versuri deșucheate sub ochii căscați de mirare ai tuciuriilor. Mai târziu el începu să lălăiască în cor cu prietenii săi și cu tuciuriii și o ținură așa până după ora închiderii, când chelnerii îi luară pe toți de guler și îi dădură claie peste grămadă afară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care, în toiul petrecerii de nuntă, își demonstră multiplele-i talente, compunând ad-hoc lied-uri, canțonete și romanțe și interpretându-le tot el, ca un adevărat om-orchestră, la vioară, la clarinet, la muzicuță și la pian, de se cruciră de mirare rudele miresei. Apropae toți studenții din grupă și din an luară parte la această nuntă de pomină, ținută în orășelul natal al tinerilor casătoriți, care se cunoșteau de pe vremea când erau amândoi elevi de liceu. Dar tu, bătrâne? îl întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]