2,450 matches
-
cult închinat ei. Un diplomat (Dominico Trevisano) aflat la curtea sultanului din Istambul spunea: scriind undeva în anul 1554 că „Sultanul o iubește pe Roxelana atât de mult, încât nu mai vrea să fie cu nicio altă femeie, după cum vorbesc mirați și turcii, care se miră astfel de obiceiul sultanului, cu atât mai mult cu cât aceștia caută să se culce cu cât mai multe femei”. http://lumeafemeilorsiabarbatilor.blogspot.ro/2013/02/secretele-lui-hurrem-favorita-lui.html Desigur ea se putea împotrivi atâtor ‘tratamente
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
stele, din cefei de fierbinți, din pitice albe, și galbene, și roși, strălucind orbitor... Te răsucești grațios și-ți întinzi pătimași brațele rotitoare aprinse ca să cuprinzi neantul ce veșnic fuge de tine. Lentilă cosmică gigantă prin care veșnicia ne privește mirat ca pe niște viruși efemeri, dar inteligenși și ciudaș, plămădiți din lumini și din umbre gânditoare, ce-ar putea devora tot Universul pus de noi în pericol cu visele și acțiunile noastre eterne, și nelimitate de mari cuceriri absolute, mai
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
aibă ce să arunce pe jos și să răstoarne tarabele precupeților necredincioși. Dacă aici, pe Pământ, aceste specimene de oameni încă mai consideră că totul se poate rezolva cu bani și șpagă, poate că la finalul vieții lor, vor rămâne mirați că nu mai pot cumpăra banii lor, nici viața, nici fericirea, nici sănătatea, nici accesul în Rai sau în Împărația Cerurilor. Și cum toată viața au fugit de munca cinstita precum dracul de tămâie, tare m-aș bucura să aibă
LA JUDECATA DE APOI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374588_a_375917]
-
viitor. La auzul acestor cuvinte, fetița m-a întrebat cu o privire nevinovată și cu glasu-i cristalin: -Unde este punguța ta roz? arată-mi-o te rog; doresc să privesc și eu înăuntrul ei. -O punguță roz? am întrebat eu mirată. Eu am doar una... neagră; de când mă știu eu, am avut numai una neagră... Uită-te dacă vrei! am spus eu și i-am împins punguța mea neagră, pentru a se uita în ea... Cu mare atenție, fetița a deschis
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
și scrum Și de sinistre vânturi prăfuite, care bat. Eu șchiopătez ușor de-un suflet Și pasul mi-este azi nesigur, dureros. Nu mă-ntristez de râdeți de-al meu umblet. Voi alergați, eu vin încet pe jos! Mă uit mirată-n urmă, înainte... Prin ceață nu văd începutul, nici sfârșitul. Adulmec însă, pe aproape, -nșelătoare, o prăpastie cuminte Și simt că orice pas îmi poate-aduce infinitul... Poftiți! Luați-o înainte! Grăbiți-vă să fiți voi primii-n cursa nebunească! În
LA UN PAS DE INFINIT... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374636_a_375965]
-
rapid un raport va trebui să avem ce să-i oferim. Se pare deja că răstignirea acestui drept cauzează mai multe probleme decât dacă ar fi fost lăsat în viață, spuse Ponțiu Pilat cu detașare. -O întrebare mărite procurator! spuse mirat Comus Lucretius. -Vă ascult magistre Comus. -Ce veți face dacă acest Iisus care se spune că a înviat va fi prins viu? Îl veți răstigni din nou? Ponțiu Pilat oftă insesizabil, descumpănit. Părea a fi una din batjocurile obișniuite ale
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
era în siguranță, Iubirea stând la vorbă cu Ințelepciunea, a întrebat-o pe aceasta: - ” Ințelepciune, poți tu să-mi spui, cine m-a salvat pe mine, luîndu-mă în bărcuța sa?” - ” Desigur!” Răspunse Ințelepciunea. Acela, a fost Timpul.” - ” Timpul?” A întrebat mirată, Iubirea. De ce m-a ajutat pe mine, Timpul... ?” La care, Ințelepciunea a răspuns dând din umeri: -” Foarte simplu. Deoarece, numai Timpul înțelege cât de importantă este Iubirea în viața unui om!” Iubirea, acest sentiment nobil, care ne răpește somnul și
DOAR... IUBIREA de DOINA THEISS în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373331_a_374660]
-
îi va fi dat să-și petreacă timpul printre noi, pe pământ, spuse părintele. În apartamentul mamei ei, se făcuse cald și înflori bucuria, plutind peste tot voia bună, de îndată ce mama se aplecă către micuț, care privea cu ochi mari, mirați și brațele ei îl cuprinseseră în iubirea-i nesfârșită. Îngerașul stătea de-o parte admirând frumusețea acestei imagini. Pe chipul mamei se oglindea iubirea ei pentru Dragoș, și reflecta atâta frumusețe și lumină! Se tot întreba în gândul lui: cum
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
Cu toții noi am stat la masă. El sus, călare pe butoi, Nostalgic se uita la noi. În semn de prietenie, De gât l-am prins cu bucurie. Am comandat halbe o mie, S-o punem, frate, de-o beție. Turiști mirați ne admirau, Cu noi ei poze își făceau. Amintiri plăcute să le fie, De acum până în vecie! Cu Svejk la o bere rece, Altfel timpul îți va trece. Karlovy Vary 03.09.2015 Referință Bibliografică: CU SVEJK LA O BERE
CU SVEJK LA O BERE RECE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373630_a_374959]
-
Suflând cu turbare, precum sufla vântul, Pe creștet de îngeri, ce stau răzvrătiți. Suav se prelinge pe mine păcatul, În care rodesc strugurii-n vie Și vinul inundă-n rafale regatul, Ce ieri străbăteam prin copilărie. Se uită la mine mirat, iar, luntrașul, Vâslind și-ndârjindu-se înspre neant; Rămânem în barca, eu și nuntașul, Privindu-ne-n ochi, natural, arogant. Marama-mi așez cuminte,-n oglindă, Adam îmi devine astăzi clucer, Cu anii din urmă, din palmi să-mi desprindă
SĂ BEAU DIN POCAL INOCENŢĂ ŞI PRADĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371333_a_372662]
-
femeie echilibrată și cu multă pudicitate. - Scuze, nici nu știu pe ce lume mă aflu. - Explică-te, ce s-a întâmplat? - Ce să se întâmple, tu ești singurul vinovat de toate acestea nu altcineva. - Eu? Cum asta? se apără el mirat. - Apariția ta în viața mea mi-a distrus liniștea și echilibrul, mi-a tulburat existența încât după cum vezi, nu mai știu ce-i cu mine. - Cum așa? - Așa bine, m-am îndrăgostit de tine și mi-e rușine de mine
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
amărâtule,de aici ! i-am spus și l-am împins brutal pe scări.Așa am vrut eu să alung rapid imaginea copilăriei mele de care nu mai vroiam să-mi amintesc.Ajunsesem ,pe nesimțite,fostul meu patron.M-a privit mirat,apoi s-a ridicat grăbit și-a dispărut în noapte.Așa cum am dorit.... Am urcat curva în jeepan și-am demarat în trombă către Buftea. Nu ca s-o fac vedeta, ci pentru că îmi cumpărasem acolo o căsuță pe malul
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
erau colegele ei și una chiar stătea cu ea în cort. Am discutat în timpul dansului despre multe nimicuri, despre vreme, despre frumusețea litoralului și dacă i-a plăcut la Mamaia, stabilind ca și dansul următor să-l facem împreună. Era mirată că mă descurc destul de bine în limba cehă. Era normal pentru mine, pentru că vara nu aveam altă ocupație seara sau în zilele libere, decât să iau lecții de cehă direct de la turiste sau turiști, pe care o combinam cu rusa
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
moment dat, s-a cântat ceardașul la comanda unor tineri. Eu nu mai dansasem niciodată pe muzică maghiară, dar am transformat acest dans într-o sârbă românească și m-am încadrat în ritm atât de bine, încât Suzana a rămas mirată de unde știu eu să dansez ceardaș. I-am explicat că sunt și dansuri românești care se aseamănă ca ritm și permit să se danseze după muzica maghiară. A fost o seară deosebit de frumoasă, numai că duminică dimineața, când am părăsit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
unul dintre bărbații care stăteau în jurul lui Baraba. Hasim și Baraba întoarseră capul uluiți, privind către cel care vorbise. -Cuvintele cui? întrebă Hasim surprins. -Ale învățătorului răstignit de romani, răspunse acesta! -L-ai auzit pe învățătorul Iisus spunând asta Denisis? întrebă mirat Hasim. -Un prieten al meu pe care îl cheamă Stefanos și care a fost adesea pe la adunările lui mi-a spus asta și am ținut minte! Baraba privea acum mirat dialogul dintre cei doi și se simți dator să intervină
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
să fuuug...până în Pădurea Umbrelor Tăcute. Să mă rătăcesc acolo și să stau de vorbă cu ele. Dar...sunt tăcute. Și mă întorc resemnat în mâlul cotidianului. Totuși, odată, am întâlnit prin hățișurile acelei păduri și umbra mutului. Am rămas mirat. Aici...mutul vorbea. Numai în lumea noastră era...mut. Cât m-am bucurat!... -Ce mai faci, mutule? Mi-a răspuns în silă: -Sunt trist că m-ați gonit din lumea voastră. De ce, mă, de ce? -Păi...lumea zice că te-ai
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
totul se învârtea numai în jurul lor. În jurul împlinirilor și necazurilor. Cântau cocoșii în cumpăna nopții de Sânzâiene. În casa micuță, parcă apăsată de-o greutate, lampa nu lăsa nici în acel ceas loc de întuneric și privea cu lumină sperioasă, mirată, la odaia unde negurile se piteau prin colțuri și la două chipuri ce așteptau cu înfrigurare dezlegarea unui chin ce își făcea voia de prea multă vreme și amenința cu fiecare ceas trecut să sape o nouă groapă în temeteu
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
scoțând aparatul îi cade și grămada de bani strânși din cerșit). Stângaciul: - Blestemaților! Altă treabă n-ați avut decât să cădeți. Se apleacă, îi strânge grămadă.și îi bagă în buzunar) - Da! Sunt în capelă, nevastă... Sigur... Vin imediat. Dreptaciul: (Mirat) - De unde atâția bani? Stângaciul: (Grăbit, în drum spre ușă) - De la călătorii milostivi... Iese trântind ușa după el) SCENA V Dreptaciul: (În genunchi în fața icoanei Sfântei Marii cu Pruncul. Se închină.) - Doamne, Doamne,mare este grădina Ta. (Se ridică. Se plimbă
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
gând să faci acolo? Dreptaciul: - Ce nu am putut face în țara noastră. În primul rând să trăim în liniște și fără obstrucțiuni din partea birocrației. Doresc să înființez o editură și eventual o revistă literară și ar mai fi... Stângaciul: (Mirat) - Cum crezi tu că poți înființa o editură și un ziar!? Acolo toate sunt ale statului. Numai el, în folosul poporului, controlează totul și... toate acțiunile noastre. Nu ne lasă să greșim. De aceea există birocrația să ne poată controla
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > DRAGOSTE PE ȚĂRMUL MĂRII Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Dragoste pe țărmul mării Ne - am întâlnit pe țărmul mării... Tu ți-ai oprit mirat suflarea N-ai vrut ca să observe marea... Eram tânără, frumoasă, Știai că marea e geloasă... Părul mi l-ai răsfirat, Mirosea a flori de câmp... M-am despletit, m-ai sărutat Pe sâni, Pe buze, Pe obraz... Pe mâini, Pe
DRAGOSTE PE ȚĂRMUL MĂRII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373849_a_375178]
-
iar mă ceartă, cu noaptea înstelată Mă rătăcesc prin ceață, la margine de mări. Din visul meu mă-ntorc prin norii-nlăcrimați, Mi-ating cu teamă tâmpla scăldată de ninsori, Pe brațe-mi cade-o frunză și-n ochii ei mirați Văd zările iubirii brăzdate de cocori. Cum de-am îmbătrânit pe strada cu-amintiri? Ce lanțuri de neliniști mi-au legat libertatea? O să găsesc răspunsul prin munții de-mpliniri Și-n file de sfârșit ce-mi vor închide cartea. Daniel
FILE DE CARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278]
-
trezea. Al treilea vis cu Andrei se petrecea în dormitorul părinților. Am intrat în dormitor și Andrei, îmbrăcat complet în alb, întindea brațele către mine să-l iau la piept. L-a ridicat mama de pe pat și m-a întrebat mirată de ce l-am îmbrăcat complet în alb. Știa că eu îl îmbrăcam mereu în albastru de diferite nuanțe, galben, verde pădure sau verde pastelat deschis. I-am spus că nu eu l-am îmbrăcat așa. A dat din cap și
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
goarna apropierii. Mă feresc să m-apropii și totuși vin, rămâne urma scaunului meu ocupat, niciodată al nostru, c-am și dispărut ca în neant apărând în format neclar jpg, acum ne ning gâturi tăiate pe jumătate pseudopode de hydre mirate. Nici nu știu care dintre noi suntem basilisci și care păuni, care busuioc și care toacă de biserică, straturi, straturi au compus basmul din tăceri și priviri de copaci bătrâni, din mirările lui Prospero pe morbul lui Pott suflet de Caliban, ți-
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
fereastra ușor întredeschisă. A fost un magazin cu multe jucării Ce aducea în suflet la cei mici bucurii, Acolo în vitrină era o balerină... Unde-a plecat acuma, a cui e-această vină? Copila poartă lacrimi în ochii-i triști, mirați, Iubea acea păpușă, știau și ai ei frați, Păpuși de porțelan ce poartă crinolina, Cu piele albă, pură, cu fața spre lumină. Unde era păpușa ce-o-nveselea odată Făcându-i piruete pe-acea micuță piatră? A dispărut odată cu bietul
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
cultural, întrebând pe la chioșcurile cu ziare și reviste. Ce credeți? Peste tot, vânzătorii se uitau la mine de parcă aveau în față un extraterestru. Ba mai mult, am fost întrebată: „Ce fel de revistă-i asta, doamnă?!” Răspuns-am eu, la fel de mirată: „Este o revistă literară, destul de cunoscută și care apare de mult timp!” Mi s-a răspuns cu aceeași privire a unui om ce are în față o ciudățenie, puțin „tâmp” și „sictirit”: „N-am avut și n-om avea așa ceva
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]