1,501 matches
-
copiilor cărora le este adresat discursul că, precum "în sfânta noastră religie, noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 ani permanență și 2 ani rezerva". Școala, chemată să modeleze conștiința națională ca o "a doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de mintea lui Herder, sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alt fundamentalism din regiune islamismul. De altfel, toate națiunile puternice, cu veleități hegemonice, recurg la antinomia dintre ideologia politică și praxisul cotidian. Germania îmbină democrația cu fundamentul etnic, Grecia se sprijină pe "elinitatea ortodoxă", Rusia pe panslavism, S.U.A. pe o mistică anglosaxonă în unitatea limbii engleze. De altfel, e o falsă impresie că Franța și Statele Unite sunt națiuni pur politice, constituționale. Franța are în spate o străveche cultură și duce o politică de asimilare la vedere, în numele unui concept temeinic cetățenia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
219. Cine e atent la nuanțe constată că Ihab Hassan, spre deosebire de Bradbury, a găsit deja începutul unui drum despărțit de postmodernism: e vorba de căutarea și găsirea unui sens existențial, iar în alte enunțuri se mărturisește ca trăitor într-o mistică nu neapărat legată de practicarea unui cult religios anume, dar semnificând cu hotărâre o recuperare a sacrului abandonat de ateismul rafinat al postmodernilor. Ihab Hassan privește lumea ca lumen, "ca miracol incredibil", simțindu-se atras de "Problema spirituală a materiei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
transmodernismul trimite la o epistemologie transumană, la mijloace transcendente. Acestea sunt Cuvântul și Spiritul Său: "Transmodernismul susține că Dumnezeu este mai degrabă în acord cu gloria Sa transcendentă și infinită decât cu epistemologia schimbătoare". Epistemologiile moderne și postmoderne propovăduiesc o mistică a științei și a experienței, adică "se încearcă înțelegerea unei ființe infinite prin mijloace finite". Așadar, transmodernismul deschide calea cunoașterii speciale, prin revelație, iar nu prin "complexele de cultură" asumate de modernism și de postmodernism, în lumina relativismului care însoțește
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
René Girard, în admirabila lui carte Violența și sacrul, dar marile crize sacrificiale nu pot fi programate și rezolvate pe cale strict rațională. Partenerii "trialogului" din finalul cărții lui Ștefan Lupașcu au sesizat că religia visată de filosof se situează între mistică și gnoză. Din ea ar putea să se revendice, la urma urmei, și New Age. Mai mult, ar putea da apă la moară ofensivei eretice despre care am vorbit ceva mai înainte. Ceea ce ignoră Lupașcu este faptul că religia creștină
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pentru a articulă valori etice și morale în afara celor definite juridic. Având în vedere c] distincțiile clar definite între religia, societatea și cultură islamic] sunt greu observabile, este necesar s] permitem că întregul spectru de tendințe legale, teologice, filosofice și mistice s] fie considerat drept o resurs] în vederea separ]rii asumpțiilor și a angajamentelor morale pentru a putea aprecia atât dezvoltarea, cât și continuitatea din întreaga gândire și civilizație musulman]. iii. Abord]rile teologice și tradiționaliste Tranziția înspre ceea ce Marshall Hodgson
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu poate greși. O alt] problem] serioas] este aceea c] subiectivismul simplu nu poate s] justifice faptul c] oamenii nu sunt de acord cu etică. George Bush spune c] avortul este imoral. Betty Friedan, autoarea c]rții The Feminine Mistique [Mistica Feminin]] și o gânditoare feminist] de frunte neag] acest lucru, spunând c] avortul nu este imoral. Simplu, domnul Bush și doamna Friedan nu sunt de acord. Dar gândiți-v] ce implicații are subiectivismul simplu cu privire la aceast] situație. Conform subiectivismului simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
totodată o luptă cu timpul: „Împotriva Absenței / și a Uitării cumplite / fiecare poem al meu / este o auroră / pururi din cenușa mea înălțându-se” (În umbra Paradisului). În Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic) (1976) se păstrează caracterul imnic, hieratismul, mistica, dar se îngustează sfera de referință la poeții români. Astfel, Eminescu „de tânăr a învățat limba Melancoliei”, el arată „calea spre Miradoniz, Castelul enigmă”, Arghezi „a tras veacul neostenit după dânsul / Ca un pescar năvodul prea plin înspre mal / Când
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
semne În timpul unei faze a maladiei: ¾ Idei delirante bizare (conținut absurd fără nici o legătură cu realitatea, cum sunt convingerile delirante, de a fi controlat, de transmitere a gândurilor, de producere sau sustragere a conținutului gândirii; ¾ Idei delirante somatice, de grandoare, mistice, nihiliste sau idei delirante fără conținut persecutoriu sau de gelozie; ¾ Idei delirante cu conținut persecutoriu sau de gelozie dacă sunt Însoțite de halucinații de orice tip; ¾ Halucinații auditive În care să fie o voce care comentează comportamentul curent sau gândurile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
of the Universe a lansat ideea plasării biologiei ca o știință a științelor, în care sugerează existența unui spirit cuantic universal. 16 Fritjof Capra (1939), fizician austro-american, este autorul cărții The Tao of Physics, în care enunță că similaritățile dintre mistică și științele moderne impun înlocuirea universului mecanic cu universul holisitic. Acest nou fel de a vedea universul este paradigmatic. Capra propune "O nouă viziune a realității", introducerea homeopatiei în medicină, a lui chi (concept chinezesc ) în psihologie și a lui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Partid, Jean Georgescu și Victor Iliu îi cer țăranului pragmatic să creadă în Pământul Făgăduinței, colhozul sovietic care se va înstăpâni și la noi. Este începutul unui proces de alungare a gândului de pe teritoriul României, pentru a fi înlocuit cu mistica Partidului și mesianismul Tovarășului, avându-l ca model pe Stalin. Există în În sat la noi o singură imagine care sparge crusta propagandistică, lăsând să se vadă vocația de cineast autentic a lui Victor Iliu, care se va manifesta în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întru chipare a destinului, moira, fatum, ananké, care proiectează în eternitate sacrificiul lui Victor. Puținii spectatori ai Zidului nu ieșeau de la film mai comuniști decât intraseră, dar puteau trăi un moment de emoție artistică autentică. Filip cel bun (1975) sau Mistica metalurgiei În 1975, programul de industrializare forțată al lui Ceaușescu este în plin avânt. Frecvența apariției în textele oficiale a sintagmei „industria grea, cu pivotul ei, industria constructoare de mașini” crește vertiginos. Ceaușescu vrea muncitori în fabrici și uzine, dar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
te îmbogăți au fost întotdeauna semne ale viciului și decăderii morale în filmul românesc de propagandă - îmi amintesc bine disprețul, dacă nu chiar ura, cu care mulți „oameni de bine” rosteau printre dinți în anii ’90 : „Un privatizat !...”. În sfârșit, mistica muncitorului, văzut ca reper moral mai presus de orice bănuială și critică, învestit ca judecător cu salopetă în loc de robă, și- a făcut simțite efectele în iunie 1990, când mii de bucureșteni îi aplaudau de pe margine pe minerii veniți direct din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care se află în Poiana Strigoaia, denumire care reprezintă un element din mistica populară ; nume istorice de popoare și voievozi: Stâlpul lui Vodă, Târșitura Rușilor, Pădurea Sasu ; flora: molid, brad, ariniș, afiniș ; fauna: calul, porcul, capra, exprimând un raport de proprietate. O categorie aparte, foarte numeroasă, o reprezintă antroponimele, nume de oameni, bărbați
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
înalți inițiați religioși. Se pare că aceste fenomene sunt independente de cultura sau credința religioasă, putând fi considerate a fi un fel de fenomen evolutiv, pur fizic. Iluminarea și alte fenomene spirituale precum dobândirea unor aptitudini de percepție extrasenzorială, considerate mistice până recent, par a fi catalizate de apropierea morții fizice - așa numitele N.D.E. (experiențe la limita morții, n.a.Ă, detaliile procesului fiind surprinzător de identic povestite de toți cei care îl parcurg, indiferent de pregătirea, religia sau mediul cultural de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fi nimic altceva decât libertatea pe care i-o acordă statul, căci statul este realizarea libertății. De aici rezultă o minimalizare a drepturilor și a libertăților individuale, ca și o supraapreciere a statului. La G.W.F.Hegel există o mistică a statului, înțeles ca reprezentând ideea divină așa cum se înfățișează ea pe pământ. Mistica statului ( etatismul hegelian) combinată cu mistica voinței de putere ( Fr. Nietzsche) vor contribui în mare măsură la geneza ideologiilor fasciste. Plecând de la ideea că totul este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
realizarea libertății. De aici rezultă o minimalizare a drepturilor și a libertăților individuale, ca și o supraapreciere a statului. La G.W.F.Hegel există o mistică a statului, înțeles ca reprezentând ideea divină așa cum se înfățișează ea pe pământ. Mistica statului ( etatismul hegelian) combinată cu mistica voinței de putere ( Fr. Nietzsche) vor contribui în mare măsură la geneza ideologiilor fasciste. Plecând de la ideea că totul este voință de putere, că această voință era firească, sănătoasă și binevenită, Fr. Nietzsche glorifică
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
minimalizare a drepturilor și a libertăților individuale, ca și o supraapreciere a statului. La G.W.F.Hegel există o mistică a statului, înțeles ca reprezentând ideea divină așa cum se înfățișează ea pe pământ. Mistica statului ( etatismul hegelian) combinată cu mistica voinței de putere ( Fr. Nietzsche) vor contribui în mare măsură la geneza ideologiilor fasciste. Plecând de la ideea că totul este voință de putere, că această voință era firească, sănătoasă și binevenită, Fr. Nietzsche glorifică oamenii înzestrați cu voință puternică pe
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
face peste capetele noastre“, cât și aceea de „destin colectiv“ trebuie înțelese în funcție de prezența sau absența consimțirii. Un popor poate să se pună în mâna cuiva și să decadă astfel din libertatea lui de bunăvoie. El poate să cultive o mistică a supunerii și să-l aleagă liber pe cel care îi propune idealul ascultării. Pentru că între cel care dă și cel care ia libertatea există o complicitate, cel care dă se recunoaște în cel care ia și el adoră în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
văd". "Privirea" era sensul vulgar al cuvântului observație; figurat, însemna cercetarea zeului, iar în sens ermetic - studiul orbitei astrului. Dealtfel, în ochii inițiaților toate cuvintele aveau trei fețe: una vulgară, așa cum pare; a doua figurată, așa cum se înțelege; a treia mistică, cea pe care o simbolizează. Inițierea se făcea în temple. Cel mai de seamă îi aparțienea lui Osiris - zeul Soare, pe frontonul căruia era scris: Sunt Tot ceea ce este, Tot ceea ce a fost, Tot ceea ce va fi; Nici un muritor nu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
2000) 58 referințe Mihai Eminescu. Bibliografie pe perioada 1990 1998 1105 referințe Mihai Eminescu. Bibliografie selectivă. Ediții. Traduceri. Exegeză. 55 referințe Mihai Ralea 160 referințe Mihai Ursachi 612 referințe Minorii în dreptul penal 7 referințe Misionarii iezuiți în Moldova - 29 referințe Mistica și estetica lui Plotin 164 referințe Mit și magie în literatura lui Blaga ( Bibliografie 1980-1997) 220 referințe Modalități de perfecționare a sistemului de reciclare a resurselor materiale 448 referințe Monica Lovinescu 111 referințe Moralitate 27 referințe Natura juridică a arbitrajului
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
tărâmul religios la sfârșitul Evului Mediu". Mircea Vulcănescu remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca și în întreaga mistică occidentală. Perceput nu din prisma structurii sale doctrinare, ci a dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului reglat de o latură autonomă a mentalului și de o latură eteronomă a lucrurilor interioare și exterioare. Singura modalitate care asigură depășirea polarității subiect - obiect este mistica cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har - chemare - căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]