2,504 matches
-
din viața lor,/ 185 tot din literatura veche, ridicată la rang de model suprem și apreciată la superlativ, deoarece și în incipitul acestei opere regăsim motive des folosite de autor: lauda adusă cărților 675, elogiul adresat poeților francezi 676, aluziile mitologice, momentul temporal al primăverii, visul. Poetul englez are ca model predecesorii italieni, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, Legenda femeilor cinstite, în special Prologul ei, împărtășește același interes, pe care îl arătase și Povestirea călugărului, pentru faima, despotismul și căderea marilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
adevăr, botezarea câinilor cu nume celebre spune ceva despre dorința de a se fuduli a stăpânilor, iar într-un cunoscut roman postbelic autorul, D.R.Popescu, are o întreagă teorie despre asta și câinii se cheamă chiar Napoleon și Cezar. Nume mitologic poartă, cam fără rost, până și blândul Patrocle al lui Sadoveanu, în timp ce câinii din Baltagul sau Ochi de urs, tot de Sadoveanu, au nume normale în mediul unde trăiesc. Oierii își botează și azi câinii Pintea, Gruia, Bârzan. Țăranii de la
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tocmește doi astrologi să-i scrie horoscoape și aceștia își fac treaba cu brio. Un caz inedit de operă! Messer Ottaviano e în plus un abil regizor: pune la cale un magnific spectacol lacustru cu plute alegorice, aranjamente cabalistice și mitologice. Totul se termină, ca într-un happening, cu o orgie pe cinste. Opera Princepelui e și mai bizară: ctitorește o biserică în care toate personajele picturii murale canonice au chipul amantului său Ottaviano. Asta după ce urzise planurile unei cetăți mărețe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Chiorul, personaj real folosit ca simbol al unui timp apus, de mult revolut. Nu știu dacă a existat un Sulea Spătarul, dar se poate să fi fost. El simbolizează pretențiile fără acoperire: se crede Sulea Spătarul. Un caz bizar e mitologicul Hector din care se reține doar organul viril: „Ce ... lui Hector ?” este egal cu „Ce absurditate mai e și asta?”. Din motive neelucidate, unele nume proprii ale unor persoane reale și contemporane se regăsesc în sintagme pitorești. Probabil spre exasperarea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și În aceeași zonă geografică. „În conformitate cu altă metodă, numită «ceasul molecular», calculele arată că de Adam și Eva ne despart cam șase mii de ani” . „Așadar, genetica a ajuns la rădăcinile speciei biologice Homo Sapiens, distrugând miturile, concepțiile ateiste și mitologice despre apariția omului. Știința a confirmat faptul existenței prototatălui Adam și a protomamei Eva În perioada În care teologii vorbesc de existența acestora, după căderea În păcat” . Anumite „accidente” În partea de 0,1% a ADN-ului au produs diferențieri
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ai neamului tocmai pe acei care, sunt principalii vinovați de dezastru. PDAM, partidul majoritar din parlament, care prin neplata pensiilor, a făcut să sufere și să moară de foame sute și mii de bătrâni, are acum bani să sponsorizeze ficțiunile mitologice ale lui Ion Druță. Iar ex-prim-ministrul Andrei Sangheli, alungat din post printr-un strivitor vot de blam al populației, va fi, alături de prozator, principalul artizan al acestor construcții de cult mistagogic și religios, la care basarabenii, atâția câți vor mai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de ele, oglindă carnivoră În care Își contemplă propria declasare. Fascismul său, virulent și persistent, e Încercarea disperată de a depăși și de a anihila atât valorile burgheziei, cât și pe cele ale proletariatului. Elitismul său e unul de extracție mitologică, Întrupat În silueta hieratică a unui cavaler nordic pierdut În cețurile septentrionale. „Nebunia” lui Drieu e transcrierea greșită a unor idealuri preluate pe cale livrescă. Om de cabinet, În fond, el fantasmează dramatic, apelând la memoria culturală a unui individ pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
toate aceste episoade magistrale aflate în manualul de clasa a IV-a se regăsesc în volumele de Povestiri istorice care vor însoți apoi manualele ca lectură obligatorie, cum este specificat într-unul din manualele postrevoluționare. Găsim aici in nuce stratul mitologic germinativ pentru aberațiile mai sofisticate sau mai seci dezvoltate de Dumitru Almaș în același spirit, în cărțile istorice pentru adulți [...]. Scrieri patristice, cărți de instruire, manuale de deprindere și manevrare a unui set de simboluri, în aceste texte latura pedagogică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fundamentale de acoperire a corpului cu veșminte), pentru a face parte dintr-un grup social de elită (a se vedea rolul motivant al vedetelor în lansarea mesajului publicitar pentru un nou produs), pentru a se proiecta într-o personalitate idealizată, mitologică. De fapt, publicitatea, ca și imaginea pare să opereze o regresie (sau progresie) către dimensiunea mitică, prin care se stabilește o mediere între ordinea cosmologică (sau starea naturală de indiferențiere a vîrstei de aur) și ordinea umanului, între natură și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acțiune. Obiectele semiotice definite de practica publicitară sînt rezultatul unui "a spune" inițial, rostire care înseamnă semantizare denotativă (ciocolata "Smash", napolitana "Joe") și semantizare conotativă (de la conotații naționale: Masumi, BT, Snagov, Carpați etc. la conotații exotice: Fidji, Gitanes și conotații mitologice: apa Evian, apa pură figurînd Edenul). De fapt, produsul valorizat de comunicarea publicitară este consumat dintr-o dublă perspectivă: ca obiect și ca semn (al unui anume standing). Săpunul va fi consumat utilitar, dar și socio-cultural (mai ales dacă se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lucrurilor intacte, direct ieșite din mîna creatorului. Nu numai numele produsului, ci și întreaga gramatică narativă sînt dirijate de intenția publicitară care instituie propriile sale evidențe pe baza unui verosimil cultural (filosofic și religios cf. Lindekens, 1985: 280), dar și mitologic am adăuga noi. Infrastructurat de universul dorinței, discursul publicitar privilegiază ficțiunea, proiecția Ego-ului într-un univers mitic în care este sau poate să fie eroul. În egală măsură discursul publicitar este subîntins de un univers ludic (P. Charaudeau, 1983: 102
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1990) ulterior disforic, critic, în căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii) de presa mitologică de evocare a marilor referențiale ale culturii române și universale. Ca ecrane pe care se proiectează angoasele colective, aceste mituri reprezintă modalități de reacție la tensiunile sociale. Mitul salvatorului (de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu sau regele Mihai), al unității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în ce măsură lumea antică greacă a continuat să-și mențină poziția dominantă. Îi văzuse pe zeii greci din tablourile expuse în muzeele pariziene. De aceea nu este surprinzător că prima sa carte publicată a fost o culegere de poeme pe teme mitologice, intitulată Grădina Himerelor. Pe aceasta a trimis-o câtorva personalități literare, inclusiv poetului indian Rabindranath Tagore, care i-a scris două scrisori și a invitat-o în India. Tagore i-a trezit și interesul pentru poetul persan astronom Omar Khayám
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a considerat pe Minotaur atât de distrugător încât l-a angajat pe Daedalus să construiască un labirint ca să-l închidă pe monstru. Yourcenar fusese fascinată de această imagine de la începutul anilor '30, fiind îndrăgostită de André Fraigneau a cărui figură mitologică favorită era monstrul. În timpul perioadei întunecate de la Hartford de pe la mijlocul anilor '40 chiar a scris o piesă despre Minotaur intitulată Fiecăruia, Minotaurul lui, una dintre cele mai nostalgice acte din timpul acelui deceniu. Acum, aproape de sfârșitul vieții, când își trecea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
al scriitoarei cel de a înțelege ordinea universală , și absența oricărei încercări de a o răsturna 16. Pe scurt, cum observa unul dintre cei mai fini cititori, Petru Creția, în cadrul fundalului compus din esențe, greutate au mai puțin elementele arhetipale, mitologice ori transcendente, cât o anume senzualitate amară, echilibrată de o luciditate care se impune prin chiar conștiința limitelor ei17. Transferate în registrul estetic, analizele semnificațiilor de tip dublu ale mesajului yourcenarian deopotrivă documentare și vizând esențialul au fost reluate în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
alocuri atribuibil episoadelor în care este atacată, implicit, ideea cezarului neîndurător, neapărat lipsit de inteligență, forma parodică nu exclude o anumită seriozitate a "înțepăturilor" livrești, prin care autorul latin reeditează cunoașterea poemelor homerice. Dialogul intertextual dintre două nume ilustre, unul mitologic, altul desemnând o persoană istorică reală, ambele coborâte la rangul de antieroi, reprezintă o dovadă a erudiției auctoriale, confirmată și atunci când parodia stilului epopeic atinge apogeul, într-un poem prin care Hercule îi cere socoteală lui Claudius despre originea sa
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu pricepere multe chestiuni pe care grefierul nu a putut să le consemneze și de aceea eu nu le redau". Complicatul proces al deificării se rezumă, în fond, la o mică înțelegere, rezultantă imediată a șantajului practicat de fostul erou mitologic, actualmente corupt în illo tempore, Hercule, care, vrând "să bată fierul cât e cald, tot alerga de ici-acolo și spunea fiecăruia: Rogu-te, nu-mi pune bețe în roate. E în joc o trebușoară de-a mea. Mai apoi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
natură contrarie. Nu a supraviețuit nici unul dintre elementele cultivate de epicul eroic, nici la nivel spațial, nici la nivel temporal. În cel dintâi caz, trebuie remarcată fantastica ușurință cu care se mișcă picareștii cezari ai lui Seneca și vechii eroi mitologici de genul lui Hercule "din cer pe pământ, de pe pământ în infern", căci "în viziunile comice despre lumea cealaltă ale satirei menippee, eroii trecutului absolut, reprezentanții diferitelor epoci istorice trecute și contemporanii vii se întâlnesc pentru discuții familiare sau chiar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-o de soție lui Ahile pe Ifigenia, fiica sa. Din pricina asta Aiax a înnebunit: tocmai asta o să ne înfățișeze pe dată bucata interpretată de ei" (Satyricon, LIX). Confuziile se țin lanț: Diomedes și Ganymedes ar fi trebuit să fie eroii mitologici Castor și Pollux, frații Elenei; la rândul ei, aceasta ar fi trebuit să fie răpită nu de Agamemnon (cel care a condus însăși expediția destinată eliberării ei), ci de Paris, iar faptul că troienii s-au luptat cu grecii, nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
XXXV) . După cum cere "legea ospățului", sclavii își fac intrarea numai atunci când li se solicită ajutorul, de pildă pentru a "vărsa vin pentru ca să ne spălăm pe mâini; nimeni nu voia să ne dea apă". De remarcat că nu lipsesc nici comparațiile mitologice, care, dacă în epopei jucau un rol de potențare, de hiperbolizare și înnobilare a termenului prim, aici ridiculizează: "păsări îngrășate, ugere de purcelușe și, la mijloc, un iepure împodobit cu pene, ca să semene cu un Pegas". Un laitmotiv al gradației
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Gargantua, regulilor omenescului, acesta fiind purtat în pântece ca orice muritor. Fiul lui Grandgousier și al Gargamelei are totuși atribute ieșite din comun: el vine pe lume abia după "unsprezece luni", iar modul în care o face ridiculizează aparițiile mitologice. În așteptarea apariției sale, adunarea masculină a uriașilor se comportă după aceleași reguli ale muritorilor, cinstind "sfânta Sete", prilej cu care, într-un dialog ce se întinde doar pe trei pagini, sunt parodiate cu umor atât Geneza biblică (" Să vă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
serii cea eroică și cea gastronomică reprezintă, pe parcursul romanului, o modalitate parodică prin care autorul își subminează, continuu, personajele, deși acestea nu devin, la limită, caricaturi, ci se apropie, mai în glumă, mai în serios, de figurile lipsite de densitate mitologică ale contemporanilor scriitorului. Grandgousier devine un altfel de Charlemagne, care, ironizat de autor, își deplânge soarta astfel: "Iată-mă-s nevoit să port pe umerii mei slabi și osteniți [s.n.] sunt evidente sursele umorului rezultat din contrastul de proporții între
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
francez de modelul senecan din Apokolokyntosis. Infernul se apropie de fapt, prin parodie, de o percepție utopică a restabilirii ierarhiilor sociale în funcție de meritele atribuibile fiecărui mare personaj din istorie, indiferent dacă se face referire la persoane reale sau la personaje mitologice ori de altă natură. Procedeul inversării este practicat pe scară largă de Rabelais, el neuitând nici auguștii conducători ori augustele lor consoarte ș.a.m.d., căci Epistemon mărturisește că i-a văzut: "Pe Alexandru Machedon cârpind încălțări vechi și câștigându
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Andromeda, salvată de Perseu, în cea opusă o femeie goală, scăldându-se într-un eleșteu, pe trupul căreia se încolăcise un șarpe; în ajutorul ei aleargă țărani cu bâte și pietre. Acesta este un evident travesti parodic al primei scene mitologice. Subiectul mitului este transferat în realitatea prozaică. Perseu este înlocuit de țăranii cu arme rudimentare" (în op. cit., pp. 508-509). 130 "While the act and form of parody are those of incorporation, its function is one of separation and contrast. Unlike
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas Julien Greimas în careul semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]