1,365 matches
-
Doilea Război Mondial. La intrarea în sat dinspre Drumul Tărnii, s-au descoperit rămășite de locuire anterioară, dar din cauză că nu au fost fonduri nu s-au efectuat săpături; evenimentul avea loc prin anii 1963-1964. Satul a fost colectivizat. Conacul fostului moșier Capri(?) a fost transformat în sediul primăriei și ulterior al CAP-ului. În perioada 1960 - 1963 fostele grajduri au fost transformate în școală de 7 clase, sală de cinema și cămin cultural precum și prima bibliotecă din istoria satului. Până la acea
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
satele Crivina și Fânari, cu o populație de 793 de locuitori, având o școală înființată în 1888 cu 57 de elevi (toți băieți) în 1893 și o biserică clădită în 1794 de locuitorii satului Crivina și reconstruită în 1840 de moșierul Dimitrie Ioanidis. Satul Poenarii Apostoli era reședința unei comune formată din el și din satele Poenari și Gorgani, având în total 849 de locuitori, o școală mixtă și 2 biserici (una datând din 1820 și una din 1744). În perioada
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor. Comuna Drajna de Jos avea 2277 de locuitori (din care 1670 în satul de reședință), o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă. În perioada interbelică
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
cercetărilor arheologice fragmente ceramice din secolele VIII-IX. În hotarele satului, în locurile "Nove" și "Pietriș", au fost descoperite vestigii arheologice. Prima atestare documentară o găsim la anul 1323, atunci amintindu-se de satul „Baldun”, denumirea localității derivând de la numele fostului moșier, Balduni Guch, proprietar a 1.000 iugăre de teren. Pomenirea satului la această dată se face cu ocazia unui ""jurământ al magistratului Ioachim împreună cu cei 49 cojucători, în procesul cu comitele Imbre"". Unul dintre cei care depun jurământul este și
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
istoria sa este în strânsă legătură atât cu istoria mocirlei Ecsed, cât și cu construcția în stil neo-roman a bisericii construite de Ybl Miklos, monumentul cel mai prețios al comunității. Aici se află înmormântați membrii familiei Karolyi, care au fost moșieri bogați de origine maghiară. Printre aceștia se află și Karolyi Sandor, care în secolul al XVIII-lea (începând cu 1712) a adus în Căpleni coloniști din regiunea Baden-Wurtenberg, Pădurea Neagră și lacul Boden, în total 127 de familii. Astfel, Căpleni
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
din Remetea. Familia Puskás este o veche familie remeteană. Strămoșii lor au luptat și în revoluția din 1848 în armata lui Józef Bem. Mulțumită veniturilor provenite din comerț, familia Puskás s-a ridicat într-un ritm spectaculos în rândul marilor moșieri de la sfârșitul secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, casa familiei, din centrul satului, de pe malul Pârâului Pietrii, a fost construită în mai multe trepte. Fațada clădirii divizat prin lezene, nu este plană , ci urmărește malul pârâului. Intrarea cu
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
afectată și de vămi. Până în 1714, între Remetea și Alba Iulia erau doar trei puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii moșierului. Plutașul Miklós Bege a fost bătut de trei ori de oamenii lui Ádám Rhédei și i-au luat 24 de fire de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost reținut personal de contele Sándor
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și locuitorii satului Măncioiu, care se găseau pe moșie. Justificarea actualei construcții a format-o dorința enoriașilor (după placarea boierului Vărzaru) de a avea și ei o biserică asemănătoare celorlalte din comună. Ea devine deci biserica satului Măncioiu, nemaifiind biserica moșierilor care au moștenit, sau au cumpărat moșia lui Ioan Vărzaru. Nu se știe nimic despre meșterii, arhitecții, inginerii care au executat această lucrare. Biserica destul de mare, a fost construită în formă de corabie cu două turle. Tradiția spune că abia
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării și o populație de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi și doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupație, preotul Nicolae Baciu, care în același timp era și învățător la școala elementară din Bălaia, a fost arestat, agresat fizic, batjocorit și apoi expulzat în România
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
a crescut și drept urmare a fost pomenită tot mai des în acte. Zidurile acestei cetăți erau ridicate în jurul mănăstirii. În perioada anilor 1563-1607 cetatea și-a schimbat stăpânul în mod repetat (ca de altfel și ulterior) intrând în posesia unor moșieri ca: Nemeth Ferenc, fam. Csaky sau Bocskai Istvan. Acesta din urmă a consolidat cetatea pe la 1559. La data de 1 Mai 1607 cetatea Sâniobului a fost dăruită de Rakoczi Zsigmond, principele Transilvaniei, moșierului Rhedey Ferenc care a reconstruit-o din
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
altfel și ulterior) intrând în posesia unor moșieri ca: Nemeth Ferenc, fam. Csaky sau Bocskai Istvan. Acesta din urmă a consolidat cetatea pe la 1559. La data de 1 Mai 1607 cetatea Sâniobului a fost dăruită de Rakoczi Zsigmond, principele Transilvaniei, moșierului Rhedey Ferenc care a reconstruit-o din temelii și a refăcut biserica din mănăstire. Aici se află de altfel și mormântul acestuia. În anul 1660 turcii au ocupat cetatea Oradiei, iar la data de 21 Februarie 1661 și cetatea Sâniobului
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
Toader Gânscă și feciorilor lui, nepoților mei, partea mea din Șoldănești, ce -a fost a lui Șoldan ...”. Acest Șoldan pare să -și fi primit numele de la pasiunea lui pentru șoldani ( iepuri) , care erau destul de numeroși în pădurile din zonă. Printre moșierii satului Șoldănești trebuie amintit doctorul Constantin Bucșinescu, care în perioada 1890 - 1920 , a construit aici un conac din piatră și cărămidă, trei beciuri ( pentru vinuri, murături și brânzeturi), o ghețărie, o fabrică de ulei și ateliere de preparare a brânzeturilor
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]
-
arendașului Codrescu. Intensificarea exploatării țăranilor se accentuează și mai mult ca urmare a pătrunderii capitalismului în agricultură. Reforma agrară din anul 1864 s-a răsfrânt negativ asupra situației țăranilor, constituind în același timp un factor de ascuțire a relațiilor dintre moșieri și țărani. În Moldova existau 1792 proprietăți între 100ha - peste 5000ha. Ca urmare a exploatării nemiloase a țăranilor au izbucnit numeroase mișcări sociale în rândul locuitorilor comunei, culminând cu participarea lor la răscoala din 1907. Ea a fost deosebit de puternică
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
treptat , rămânând mai nimic din moștenire, din averea familiei Petki. Moșia, de fapt grădinile moșiei au fost îngrijite de grădinarul Marton. În 1935 moșia compusă din: conac mare, în stare foarte bună, cu alee de castani, clădiri anexe pentru locuința moșierilor și a angajaților lor, magazii, grajduri, remiza uriașă pentru mașini, unelte, parc mare aranjat și îngrijit, ghețar mare, trei grădini, lac pentru colectarea reziduurilor menajere de la animale,etc, este vândută de moștenitorii familiei Petki și cumpărată de 11 țărani din
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
târle) sau prin creșterea individuală, în gospodării. În 1865, prin aplicarea Legii rurale au fost împroprietăriți clăcașii, care, conform legii, au fost împărțiți în categoriile stabilite: fruntași, mijlocași și pălmași. Conform procedurii, din comisia de împroprietărire făcea parte și delegatul moșierului. Suprafața acordată în conformitate cu Legea rurală va deveni treptat insuficientă, ea micșorându-se prin moșteniri, fapt ce va duce la o continuă înrăutățire a situației țăranilor. Și aceasta în condițiile în care suprafața comunei era la sfârșitul secolului al XIX-lea
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
în imediata lui apropiere. Locul ales de familia nobiliară Tolnai de Selyei pentru construcția conacului avea forma unui triunghi, limitat pe două laturi de văi și pe una de un deal, care se curba mlădios. Acolo au fost odinioară grajdurile moșierului Papp Márton, fost locotenent de honvezi, decedat în 6 august 1893, și ale fiului său, Papp Kálmán, proprietari ai conacului înălțat de familia Tolnai. În spatele conacului se află zona Țecheș, unde slugile moșierului și-au construit cândva căsuțe sărăcăcioase. Papp
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
curba mlădios. Acolo au fost odinioară grajdurile moșierului Papp Márton, fost locotenent de honvezi, decedat în 6 august 1893, și ale fiului său, Papp Kálmán, proprietari ai conacului înălțat de familia Tolnai. În spatele conacului se află zona Țecheș, unde slugile moșierului și-au construit cândva căsuțe sărăcăcioase. Papp Kálmán, ultimul mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Posatnicu, ca răsplată pentru faptele de mare vitejie ce le-a făcut în războaiele cu turcii. Așezarea, care a luat ființă în jurul mănăstirii, poartă numele de Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir. Săpăturile făcute de către un fost moșier pe nume Gheorghe Tutoveanu, ce avea moșiile în jurul mănăstirii, au scos la iveală o pereche de râșnițe de piatră și monede romane datând din timpul lui Antonius Pius (138-161), ce atestă valoarea istorică a acestor locuri. În această zonă găsim
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
nivelul cultural, aici având loc săptămânal diferite manifestări ca: jocuri populare, dansuri și altele. În sat se află două biserici: o biserică de lemn - construită între anii 1705-1707 de către Ștefan Stamate și o biserică mai nouă, din cărămidă - ridicată de către moșierul Kapri, în anul 1830. Școala din Bănești s-a deschis în anul 1902. Poartă numele poetului Mihai Eminescu deoarece în documentația pe care s-a înaintat de către Mihai Silviu Gabriel, directorul acestei școli, Consiliului local, în momentul în care a
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
acționat una asupra altuia în moduri foarte complexe, având ca rezultat conturarea culturii distinctive a regiunii. În afara orașelor, unde a locuit majoritatea populației, a fost păstrat sistemul de proprietate a pământului de pe vremea romanilor, deoarece conducătorii musulmani nu au deposedat moșierii. Introducerea metodelor agricole și a cerealelor noi a rezultat în dezvoltarea și expansiunea remarcabilă a agriculturii. În secolul XI posesiunile musulmane s-au împărțit în regate taife rivale, ce a permis Regatelor Creștine să se extindă și consolideze. Venirea almoravizilor
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
la prețul produselor agricole } și de alți factori , în mare parte independenți de voință sătenilor . Dată construcției bisericii este necunoscută, însă se estimează că aceasta a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIII-lea de către familia de moșieri Suki, de origine germanica, venită în Transilvania în cursul secolului al XIII-lea. Datele dovedesc că deja în 1330 biserică a aparținut acestei familii. La sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea, în navă actuala, s-
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
parohia catolică, iar documentul din 1461 atestă prezenta populației românești care plătea impozitul caracteristic românilor "censusquinquagesimalis". În epoca medievală, mai precis în secolele XIV-XV, si, probabil, până în anul 1848, Bobohalma a fost un sat de iobagi, fiind proprietatea familiilor de moșieri Kendi, Balodzi, Taliari. Într-un alt document se menționează că Bobohalma aparținea districtului Ernotului (Iernut) cu oficiul poștal la Diciosanmartin (Târnăveni), avea biserică de lemn (1877) și casa parohiala de lemn din 1899. Există școală comună pentru catolici și ortodocși
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
cu sublocotenentul Petre Mănărcescu. În memoria lor, un colectiv de inițiativă a amplasat în curtea bisericii un monument ce a fost, ulterior, înconjurat de cruci ale eroilor. Prin reforma agrară din anul 1922 din Domeniile Regale Șegarcea și proprietăți ale moșierilor expropriate, a fost repartizată pentru împroprietărirea lipovenilor suprafața de 1626 ha. În cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
ș.a.) și mlaștini pline de papură, broaște și pești care vara se transformă într-un rai al gâștelor și rațelor sălbatice. Satul se află pe cele două maluri ale pârâului împărțind localnicii în „cei de neam” (foștii moșneni, boierii, neaoșii, moșierii, „oamenii-cu-stare” etc.) și „sărăntoci” (venetici, cei veniți în sat din altă parte, „străinii” etc.). Dobridorul se învecinează cu Risipiții („cei-cu-case-răsfirate”, la nord-vest, numit azi Unirea) și Moțățeii („cei-infatuați-și-puși-pe-harță”, la sud-est). Numele celor două comune din apropiere sunt porecle date de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]