1,257 matches
-
se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei busuioc de pus la icoane." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Formulați enunțuri în care predicatul să fie exprimat prin: (a) verb predicativ; (b) locuțiune verbală; (c) adverb predicativ; (d) interjecție predicativă; (e) interjecție onomatopeică având, în context, valoare predicativă. Transcrieți numele predicative din textele de mai jos și realizați analiza
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
picioarele, era nu știu ce strălucitor ca oglinda și moale ca perina și... mai erau acum tot felul de lucruri frumoase, ca la Zâna Zorilor adecă... Unde va fi doară frumos, dacă nu aicea!.." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oglinda și moale ca perina și... mai erau acum tot felul de lucruri frumoase, ca la Zâna Zorilor adecă... Unde va fi doară frumos, dacă nu aicea!.." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (c) " Da' ce cauți prin aceste locuri, copilă, și cine ești? Cine să fiu, mătușă? Ia, o fată săracă, fără mamă și fără tată, pot zice" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (d) "Dintre toți copiii, fata cea mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ei." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (c) " Da' ce cauți prin aceste locuri, copilă, și cine ești? Cine să fiu, mătușă? Ia, o fată săracă, fără mamă și fără tată, pot zice" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (d) "Dintre toți copiii, fata cea mai mare era mai tăcută și mai cu judecată. Ea rămânea cu surorile și frații cei mai mici când se duceau părinții la muncă, vedea de dânșii, îi muștruluia și îi povățuia să fie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
baba și cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său și, cu lacrimi în ochi, pornește în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplificați, în fraze, dependența propoziției atributive de un regent de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă prin: (a) conjuncția că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
te-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujește la mine astăzi și fii încredințată că mâine n-ai să ieși cu mâinile goale de la casa mea." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (b) "Boierule, acest prăpădit de om, venetic în satul nostru, n-ar mai avea parte de el! după ce ți-ai făcut pomană de i-ai dat un petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
buzișoarele sale, încât s-a îngrozit și împăratul Roș când l-a văzut făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți, de țipau și fugeau nebuni de usturime și de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse și sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o leneșă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă, care i-a plăcea, și să se ducă în plata lui Dumnezeu." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (c) "Părea atât de comic, mișcându-se în aer ca o bășică imensă și ținându-se ba de tavan, ba de țeava de gaz, încât Jane și Michael, deși se sileau din răsputeri să fie politicoși, nu se putură stăpâni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
își suflecă mânecile, călcă lut și lipi cuptorul, îl humui ți-l griji, de-ți era mai mare dragul să-l privești! Apoi își spălă frumușel mâinile de lut și porni iarăși la drum." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (e) " Când văzu dar că Florița e moartă, el se întristă, după aceea se supără și, mai la urmă, atâta de grozav se amărî, încât îi venea ca să ia lumea în gheare și așa să deie cu ea de pământ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urle lupii că vor carne proaspătă. Li s-a amărât stomacul de trupul morților. S-au pornit la vânat la marginea orașului în căutare de carne tânără, s-au pornit să devoreze copii de zece-doisprezece ani, au început să sfâșie moșnegi cocoșați pe care îi lasă la poalele vieții, în bătaia soarelui pentru a le intra sub piele uscăciunea. Oameni buni, sacrificați-vă copii pentru binele vostru, fiți egoiști, dați-i hrană lupilor și priviți-i cu răceala cum sunt devorați
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
crede văduvă și se recăsătorește; iar marinarul se întoarce în ziua nunții. Aici este vorba despre un ostaș român pe care turcii îl trimit la război împotriva tătarilor. Povestea este fermecătoare prin detalii: casa bătrânului tată, lângă fântână, via înflorită, moșneagul cu barba și părul albe și ochii visători; i se naște târziu un fiu, iar el adoră mica făptură, o leagănă, o scaldă în rouă. Copilul crește, se îndrăgostește, se însoară și imediat trebuie să plece la război. "După mine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
soția, care de trei ani era însărcinată, îi atinge mijlocul, iar cercul de fier care o strângea cade. Se naște un fiu frumos și trăiesc cu toții fericiți. Este o poveste încântătoare, cu o succesiune firească și plăcută de tablouri diverse: moșneagul și baba triști că nu au copii: "la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamne-ajută"! Purcelul care pleacă spre palatul împăratului împreună cu tatăl adoptiv este amuzant: "Purcelul, atunci, de bucurie, mai dă un ropot pe sub laițe, apoi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
că nu au copii: "la casa fără de copii nu cred că mai este vrun Doamne-ajută"! Purcelul care pleacă spre palatul împăratului împreună cu tatăl adoptiv este amuzant: "Purcelul, atunci, de bucurie, mai dă un ropot pe sub laițe, apoi se ia după moșneag și, cât colè, mergea în urma lui, grohăind și mușluind pe jos". Scena în care bătrânul i-l prezintă pe porc împăratului spunându-i: "acesta mi-e feciorul, care se prinde c-a face podul" este o mică capodoperă de confuzie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de învățători. La școală învățătorii citeau elevilor din aceste cărți povești despre o vulpe care a păcălit un urs pofticios sau despre o fată urâtă și leneșă a unei babe colțoase și despre o fată frumoasă și harnică a unui moșneag bun la suflet. Cuminți, cu mâinile la spate sau la piept, elevii stăteau smirnă și ascultau glasul domnului care citea cu o voce dulce și liniștită o istorioară sau o poveste. Și astăzi parcă mă văd în clăsuța mică de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din Poveștile lui Creangă sau vreo istorioară pe care apoi ni le explica și intervenea cu întrebări să vadă dacă am fost atenți. întreba pe fete: - Tu cu cine ai vrea să te asemeni, cu fata babei sau cu fata moșneagului? Răspunsul venea categoric că ar fi voit să se asemene cu fata moșneagului. La biblioteca comunală după 1944 s-au perindat ca bibliotecari Haramiuc-Agoroaie Mărioara, apoi Agoroae Elena, Alexoaie Maria, prof. Antochi Mărioara, prof. Bostan Elena. S-a urmărit organizarea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și intervenea cu întrebări să vadă dacă am fost atenți. întreba pe fete: - Tu cu cine ai vrea să te asemeni, cu fata babei sau cu fata moșneagului? Răspunsul venea categoric că ar fi voit să se asemene cu fata moșneagului. La biblioteca comunală după 1944 s-au perindat ca bibliotecari Haramiuc-Agoroaie Mărioara, apoi Agoroae Elena, Alexoaie Maria, prof. Antochi Mărioara, prof. Bostan Elena. S-a urmărit organizarea de acțiuni în vederea stimulării interesului pentru lectură, a cititorilor, ridicării nivelului pregătirii profesionale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sat, flăcăii se adună în centru satului unde începe hora cea mare care durează până în seara zilei de 1 Ianuarie. în urma căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor care se țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apă. Tot atunci s-a luminat puțin a ziuă și în fața noastră a apărut un moș cu barba lungă. Sau, poate, lumina timidă a cerului nu se schimbase, doar detunăturile dinspre râu trezindu-ne din ațipeala ori așteptarea noastră plicticoasă. Moșneagul, mic de statură, cu ochi scânteietori, purta pe cap o pălărie uzată, tuflită și caraghioasă. Pe umărul drept atârna într-un toiag o traistă nici plină, nici goală, în picioare avea opinci de cauciuc. Mai târziu mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
târziu mi s-a părut absurd ca acel personaj hidos și hilar să apară acolo. În urma noastră, drumul se înfunda, urca pe culmea colinei nisipoase, apoi dispărea. Peste deal nu exista nici o casă, nici un sat, pe o mare distanță. Totuși, moșneagul spre ogoarele noastre se îndrepta. Cât timp calul se odihni puțin, iar eu devenisem atent la ce se întâmplă în jur, moșneagul îi spuse tatei că nu putem merge mai departe, deoarece podul de lemn fusese luat la vale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
culmea colinei nisipoase, apoi dispărea. Peste deal nu exista nici o casă, nici un sat, pe o mare distanță. Totuși, moșneagul spre ogoarele noastre se îndrepta. Cât timp calul se odihni puțin, iar eu devenisem atent la ce se întâmplă în jur, moșneagul îi spuse tatei că nu putem merge mai departe, deoarece podul de lemn fusese luat la vale de apele învolburate ale râului, umflate de ploile torențiale de la munte. Într-adevăr, dimineața, când am pornit spre colină, deși era senin până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
m-a băgat sub căruță, la adăpost. Stai așa, spunea. N-o să dureze mult. Dar mie mi se părea că ploaia o să țină o veșnicie. Imaginea moșului mă urmărea, aveam impresia că se afla tot timpul aproape de noi. Ce vroia moșneagul? mă întrebam. Ce căuta el pe-acolo ca o nălucă? Ploaia a încetat deodată, așa cum pornise. S-a oprit, spuse tata bucuros. Bine că a fost numai atât. Să vedem ce facem cu lemnele și cum ajungem acasă. Să n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dezlănțuite nu l-au luat la vale și pe ăla. Ce vrei, ghiujule?! am strigat disperat. Lasă-l pe mâna mea! a ripostat și mai tare tata. Cu biciușca în ambele mâini s-a repezit ca un câine turbat asupra moșneagului: Piei de-aici, pocitanie! Șterge-o, că ne-ai adus numai necazuri, satană! Pleacă tu mai repede spre podul de piatră, e încă în picioare, dar nu pentru mult timp. Ascultă-mă că sunt bătrân și nu mă mai huli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]