2,071 matches
-
Jertfa cu efect moral metamorfozant intervine în toate trei piesele. Prima și ultima dramatizează din nou „eresuri”, practica magică păgână a sacrificiului uman slujind înălțării unui edificiu (aici, sacru) și sugerând „frăția” Diavol-Dumnezeu sau aducând în scenă identitatea dintre căpetenia moților, tribunul Avram Iancu, și o pasăre „fără nume”, blestemată să se „facă om”, așa cum spun niște stranii versuri populare. Daria și Fapta sunt piese freudiene, cu o substanță dramatică extrasă din complexul oedipian. Limbajul poetic și factura expresionistă au făcut
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
își propune să zugrăvească eroismul de care dau dovadă femeile din diferite sectoare ale producției (...). Prima nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Din cremene nouă. Acțiunea se petrece pe două planuri: pe de o parte într-un sat din Țara Moților în care, cu ajutorul muncitorilor din oraș, se aduce lumină electrică; și pe de altă parte, într-o fabrică de farfurii care se transformă într-una de izolatori electrici (...). Cititorul parcurge cu greu această nuvelă în care necunoașterea vieții se împletește
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în stare să urnească din loc munții rutinei și ai conformismului placid”. POEZIA DEBUTANȚILOR. ALTE PROFILURI LIRICE O trăsătură distinctivă a anului este numărul mare al poeților debutanți în volum, comparativ cu anii anteriori. Debutează editorial Alexandru Andrițoiu (în Țara Moților se face ziuă), Werner Bossert (Vânt nou), Florin Mugur (Cântecul lui Philip Müller), Ion Petrache (Aripi), Aurel Rău (Mesteacănul), Ștefan Iureș (Cuvânt despre tinerețe și Urmașii lui Roaită). Dintre poeții consacrați, publică două volume Mihai Beniuc (Pe aici nu se
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aceasta. «Rețetele» sunt dăunătoare poeziei autentice. Iar Aurel Rău este un poet autentic”. Într-un amplu comentariu din Iașul nou68 aflăm despre preocupările „eroului liric” din volumul lui Al. Andrițoiu: „În două cicluri de poeme - poetul Al. Andrițoiu cântă Țara Moților. Cântecul e înstrunat pe două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Al. Andrițoiu cântă Țara Moților. Cântecul e înstrunat pe două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-au ținut lumea moțească în beznă și-n calicie. Substanța unor poeme din primul ciclu, rămâne însă golită de tărie, dacă evocând astăzi trecuta viață a moților
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Moților sunt organizate în jurul acestei concluzii ce se impune: pedepsirea exemplară a celor ce-au ținut lumea moțească în beznă și-n calicie. Substanța unor poeme din primul ciclu, rămâne însă golită de tărie, dacă evocând astăzi trecuta viață a moților, îi adăugăm de pe pozițiile noastre actuale, gesturi profetice, împrumutate (îndeosebi împrumutate din poezia lui Mihai Beniuc). Când în 1938 Mihai Beniuc semnala o prevestire (...), poezia lui era un fervent îndemn la luptă. Când, însă, în 1953, împrumutăm dimensiunea a treia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
culoare (...) Al. Andrițoiu este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime episoade diurne de viață, cutremurătoare pentru sensul lor (Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele Găina) (...). Prin poemul ciclic pe care Al. Andrițoiu îl închină Țării Moților, ne este ilustrată - în linii mari - viața de ieri și de astăzi din creierul Apusenilor. Metoda antitezei în lirică - atunci când e ostentativă - este urmărită de schematism și de retorismul ieșit dintr-un contrast valorificat pe două momente bine distincte: ieri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
așa cum este, așa cum se desfășoară. Numai că reporterul, asemenea scriitorului, trebuie să știe să selecționeze ceea ce este esențial, ceea ce este tipic și ceea ce este nou. În reportajul: Lumina din munți (România liberă, martie 1951), Eusebiu Camilar prezintă viața din Țara Moților (...). Dumitru Corbea, în reportajul Cuvântul tractoriștilor (volumul Constructorii vieții noi) l-a sesizat just. (...) O altă latură a noului intervenit în lumea satelor o sesizează Istvan Asztalos când scrie reportajul Gospodar cu paisprezece boi, cum se dezvoltă spiritul proprietății colective
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nov. 66. D.Micu - Aurel Rău: „Mesteacănul” (E.S.P.L.A.). În: Contemporanul, nr. 17 (342), 24 apr. 67. Sorin Arghir - Despre un volum de versuri și unele rețete literare. În: Viața românească, nr. 7, iul. 68. G. Mărgărit - Un cântec despre Țara Moților. În: lașul Nou, nr. 3-4, dec., 1953 69. Aurora Cornu - Pe marginea unei încercări poetice. În: Viața românească nr. 8, august, 1953. 70. Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71. Cicerone Theodorescu - De
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca modelator, el „frământă vedenii”, taie „nădejdi în marmura lunii”. Simplu meșteșugar, socotește totuși creația singura capabilă să nege limitele umane. Asemenea mărturisiri se întâlnesc și în ciclul Fluierul din cer, în care se filtrează însă trăirile colective (Cântec de moț, Apleacă-ți auzul). O sensibilă elegie a Clujului înstrăinat în urma Dictatului de la Viena se alătură câtorva poeme ce reflectă experiența tragică a războiului. Volumul Nepieritoarele efemeride, scris patru decenii mai târziu, marchează o altă etapă în aspirația de a conjura
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
clișee „poetice”. Dar marea literatură specifică acestui autor începe odată cu revelațiile reportericești, străbătute de o infinită generozitate și de o simbolică poetic-umană, din Țări de piatră, de foc și de pământ (1939). Sunt reportaje despre minele de aur din ținutul moților, cărora le urmează altele, despre Valea Jiului, despre lumea petrolului, a tăbăcăriilor, a periferiilor marilor orașe etc. Toate culminând cu marea aventură geologico-istorică a curgerii Oltului. Prin aceste proze poetice, B. este, la noi, creatorul reportajului literar, gen în care a
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
dar cu capul în cerurile sublime. O viziune estetică a realității și o conștiință fulgurantă produc tablouri de neuitat, pagini antologice trasate cu un simț tragic revelatoriu. Așa sunt descrierea minei de aur de la Roșia Montană, interioarele austere ale locuințelor moților, ritualul lent în care o femeie mănâncă un măr, moartea simbolic-tragică în noaptea de Crăciun a lui Iacob Onisia în Valea Jiului, atâtea alte scene memorabile din sufocantele tăbăcării, din pestilențialele periferii bucureștene - tranșant deosebite de imagini similare din scrierile lui
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
literar” ș.a. Articolele referitoare la educația în școală - apărute mai întâi în „Telegraful român” - le-a strâns în volumul Scrisori către eleve (1900), iar versurile și scrierile în proză au intrat în culegerile Poezii (1905), Doina (1912), Poezii (1927), Țara Moților (1928), Povești (1940). Câteva poezii au fost selectate în diverse antologii. Dintre încercările pentru teatru în care s-a încumetat, unele s-au păstrat în manuscris. Cu ecouri ale unui eminescianism diluat, B.-C. compune într-o gamă minoră, cântând
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
Cu toată încărcătura de moralism a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit de forța anihilantă a superstiției. SCRIERI: Scrisori către eleve, Sibiu, 1900; Poezii, Arad, 1905
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit de forța anihilantă a superstiției. SCRIERI: Scrisori către eleve, Sibiu, 1900; Poezii, Arad, 1905; Doina, Arad, 1912; Poezii, Cluj, [1927]; Țara Moților, pref. autoarei, Arad, 1928; Povești, Arad, 1940; Țara Moților, Timișoara, 1976; Crăiasa Codrului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1976. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 66-68; Lovinescu, Scrieri, IV, 393-394; Perpessicius, Lecturi, 59-66; Nicolae Albu, O poetă a Munților Apuseni: Maria Ciobanu, „Unirea. Almanahul județului Alba”, 1972, 61-62; Biografia
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
frânte-n Bălgărat /[...] În țara mea de aur și de piatră/ nevoile și caznele te latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă fațetă a poeziei sale, desfășurată, odată cu revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert de veac de
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
de aur, București, 1986; Poezii în zori, București, 1988; Semne particulare, Timișoara, 1988; Sfârșitul lumii, Deva, 1992; Apocalipsa după Valeriu, Timișoara, 1996; Generația ’80. Precursori & urmași, Deva, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Valeriu Bârgău, „Floarea soarelui”, LCF, 1978, 13; Mircea Moț, Valeriu Bârgău, „Floarea soarelui”, ST, 1978, 10; Ciobanu, Însemne, II, 205-206; Anastasia Manu, „Floarea soarelui sau Mâna de lucru”, TR, 1979, 14; Anatol Ghermanschi, „Alfabetul straniu în care vă vorbesc”, AST, 1981, 4; Dumitru Radu Popa, „Alfabetul straniu în care
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
Casanova cartierului. Rasa Akita a împărăției la chinezi. Coco: Coco? Gigel: Tu, Coco, ești un adevărat cavaler. (întinde mâna; se așează) Uite ce pene frumoase ai. În ele se află toate culorile fantastice ale Africii. Și pe cap. Și ce moț pe cioc ai. Tu, Coco, ești o combinație perfectă dintre frumusețe și inteligență... Piki: Auziți, frumusețe... Miki: Și inteligență. Este el mai șiret decât mine? I-o coc eu moțatului... Gigel: O adevarată familie de nobili, de aristocrați. Miki, la
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
cu o labă îl mângâie pe cioc pe Coco care se află pe brațul lui Gigel) : Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule... Coco: Familia! Familia! Familia! Miki: Familia? Tot îți sucesc eu gâtu’ moțatule...(râde cochet) Glumesc, Coco... (îi « mângâie » moțul) Gigel: Ei, copii, ce spuneți, m-am descurcat cât părinții au fost plecați ? Ați înțeles că animalele și păsările care trăiesc cu noi într-un apartament pot fi o familie dacă se respectă regulile de care am vorbit. Când vin
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
poduri din lemn, copaci smulși, vite înecate, acoperișuri de paie ori căpițe. După ce tăria s-a limpezit, pământul începu să se zbicească. De dimineață șesurile fumegau iar aerul juca, mișcându-se în oglinzi. Din clăile năpădite de mâl ori de pe moțurile de porumb răzbite de prăpăd, te asurzea orăcăitul broaștelor. Pe coastele care frigeau, șerpii se slobozeau din păduri în valurile călduțe pentru a înșfăca cărnurile moi și placide care se soreau în cârduri. Orăcăitul se transforma atunci într-un țipăt
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din păduri în valurile călduțe pentru a înșfăca cărnurile moi și placide care se soreau în cârduri. Orăcăitul se transforma atunci într-un țipăt înfiorător de omenesc, în vreme ce răcnetul universal al celorlalte continua cu nepăsare. înverzite din nou, buruienile ridicau moțuri noroioase. Prin șesul plin de apă șerpuia calea ferată. Pe movile, alături de ea, se înălțau cantoane. în vipie șinele clipeau, părând că intră de-a dreptul în văzduh. Cu alunecări scânteietoare ca o horbotă nestatornică, un balaur de fier se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Băiatul simte că-i vine să plângă. Dar nu poate. Încearcă să-și amintească dacă n-a mai văzut în ograda bunicului o jivină ca asta. Parcă da. Sau parcă nu. Să fie ăsta un curcan? Nu, că n-are moț roșu și nu se umfă-n pene. Iar curcanii bunicului nu sunt albi, sunt toți negri. Să fie cocoș? Ei, cocoș! Pe ăsta-l cunoaște tare bine. E un fălos fără pereche. Bate din pinteni și cântă cu-curiguuu! din trompeta-i
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și subliniați expresiile frumoase, utilizațile apoi în enunțuri proprii. 2. Scrieți cinci verbe cu sens opus pentru: a despărți, a îmbogăți, a păstra, a acoperi. 3. Construiți un text cu titlul „Comorile munților”. Folosiți descrierea și expresiile frumoase învățate. Țara Moților Geo Bogza Țara Moților se află în Munții Apuseni. Pentru a ajunge în inima lor,de la nord, de la răsărit sau din orice alt punct cardinal, trebuie să străbați o sută de kilometri prin creste stâncoase. Așa se face că oamenii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]